15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
Please assign a Header Menu.
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
Victor Nafiru

Pe fond, omul avea dreptate. De când cu uniunea asta consesuală dintre PSD și PNL, nici nu mai știe cum să se îmbrace dimineața. În plus, e bine să fii prevăzător că, la patru candidați câți are PSD la Caransebeș, pe un singur loc, e posibil să nu prindă nominalizarea, pentru că, din câte se vorbește în partid, sondajul ăsta chiar va fi unul pe bune. Fără mânării sau trafic de influența. Pe bune, pe bune. Și dacă e așa, deputatul se riscă să nu se aleagă cu nimic. Bine, dânsul ar vrea să ajungă primar în orice combinație posibilă, mai puțin cu Felix, si susținut de oricare dintre partidele existente pe piață. Cică, are în spatele său votul teregovenilor care locuiesc la oraș. Nu puține, câteva sute, dar adunate cu ale celor care joacă la păcănele și știu cât este de harnic, l-ar scoate primar sută la sută.

Nu te lăsa, nea Marius, că nu se știe ce va fi. Eu te cred că ai inima neagră de supărare, aidoma prepeliței din povestirea lui Al. Brătescu-Voinești. De asta zic, Trage sforile acum, cât nu e prea târziu. Că dacă nu te lipești de careva, pierzi și primăria, pierzi și parlamentul, pierzi tot. Și s-ar putea să te întorci pe marginea Europeanului, pentru a promova răchia, merele, brânza și alte produse tradiționale românești. La urma-urmei, o faci și pe asta, decât să tai toată ziua frunze la câini, că n-ai fost în stare să te decizi spre care partid să te îndrepți în alegerile astea.

costel ursu

Investițiile s-au făcut atât cu bani de la bugetulk local, cât și cu fonduri europene atrase prin proiectele europene accesate de administrația locală.

În perspectivă, edilul-șef vorbește de amenajarea unui ambulatoriu.

Vom face și un ambulatoriu, o clădire nouă, cu o valoare de 1,5 milioane de euro. Pe lângă această sumă, am mai atras 1,5 milioane de euro pentru echipamente și aparatură medicală modernă pentru Cardiologie, Neurologie și Balneofiziokinetoterapie. Iar asta nu este tot. Mai aducem la spital și un computer tomograf, de 500.000 de euro, care o să deservească întreaga zonă, nu numai Oravița. De asemenea, mai avem un proiect și pentru reabilitarea energetică a spitalului, cu consolidare, și vom încălzi spitalul fie cu pompe de căldură, fie cu apă geotermală. Să vedem însă peste ce dăm. Dar eu sper să dăm de apă geotermală și să încălzim cu apă geotermală unitatea medicală”, spune Dumitru Ursu.

Mai trebie spus că Spitalul Orășenesc Oravița at câștigat un proiect european ce vizează construirea unui nou corp de clădire, în vederea reorganizării funcționale a spațiilor aferente specialităților ambulatoriului, precum și înființarea a trei specialități noi față de cele existente..

cale ferata

În cursul zilei de astăzi, 22 februarie 2024, Compania Naţională de Căi Ferate „CFR” SA a aprobat în, Consiliul Tehnico-Economic, variantele optime din cadrul Studiului de fezabilitate pentru obiectivul Reabilitarea/ modernizarea liniei CF Reșița Nord – Timișoara Nord cu extensie Voiteni – Stamora Moravița – Frontieră.

Obiectivul de investiții „Reabilitarea/modernizarea liniei CF Reșița Nord – Timișoara Nord cu extensie Voiteni – Stamora Moravița – Frontieră” este realizat în cadrul parteneriatului comun semnat între autoritățile locale Primaria Resita, Primaria Timisoara, Consiliul Județean Caraș-Severin, Consiliul Judeţean Timiş și CNCF CFR SA.

Obiectivul propriu-zis conține două component:

Componenta A: Timișoara Nord – Stamora Moravița – Frontieră (58 km), propusă pentru finanțare în cadrul Programului Transporturi (PT) 2021 – 2027, reprezentând o investiție în valoare de 2.092.343.265,44 lei, fără TVA.

Componenta B: Reșița Nord – Voiteni (59 km) propusă pentru finanțare din fonduri externe nerambursabile, de la bugetul de stat și/sau alte surse legal constituite, investiție în valoare de 1.408.885.137, 54 lei, fără TVA.

Pentru atingerea parametrilor tehnici prevăzuți în studiul de fezabilitate, principalele obiective ale lucrărilor de modernizare pe cele două tronsoane sunt:

Componenta A: tronsonul CF Timișoara Nord – Stamora Moravița – Frontieră:

– creșterea vitezei maxime de circulație la 120 km/h pentru trenurile de călători, iar pentru trenurile de marfă la 80 km/h;

– modernizarea a 9 stații/ halte/puncte de mișcare;

– reabilitarea a 23 treceri la nivel, 21 poduri și 19 podețe.

Componenta B: tronsonul CF Reșița Nord – Voiteni, aflat pe raza județelor Timiș și Caraș-Severin:

-creșterea vitezei maxime de circulație la 120 km/h pentru trenurile de călători, iar pentru trenurile de marfă la 80 km/h;

modernizarea a 12 stații/ halte/puncte de mișcare;

– reabilitarea a 35 treceri la nivel, 12 poduri și 119 podețe.

Termenul de realizare a investițiilor:

– 50 de luni pentru tronsonul CF Timișoara Nord – Stamora Moravița – Frontieră, din care 8 luni pentru proiectare și 42 de luni pentru execuția lucrărilor;

– 60 de luni pentru tronsonul CF Reșița Nord – Voiteni din care 8 luni pentru proiectare și 52 de luni pentru execuția lucrărilor.

Au decis să o facă la vedere. Ținându-se de mână în fața ziariștilor, a microfoanelor și a lui Dumnezeu cel atotputernic și iubitor de suflete rătăcite. „Am hotărât să ne împreunăm, pardon, să ne comasăm interesele puse în slujba țărișoarei noastre. Nouă nu ne trebuie nimic, slavă Domnului am reușit să punem ceva de-o parte de când facem politică. Nu mult cum ar crede useriștii, bată-i Dumnezeu să-i bată, suficient cât copiii și copiii acestora, iubitele și amantele noastre să nu ducă grija zilei de mâine.”. Cu un astfel de mesaj sfâșietor vor păși în fața altarului ca doi miri sfioși, proști și fără minte și la televiziuni, seară de seară. Crușea mamii lor de disperați, Doamne iartă-mă. Da, vor păși cu PNL interpretând rolul miresei care după nuntă flutură cămașa de noapte în fața invitaților și PSD cu Taraful lu’ Caliu după el, interpretând hitul: „Am cartofi, dar n-am ulei și fac foamea lângă ei”

„Și cu Constituția cum rămâne? De ea n-ar trebui să ne fie rușine că o încălcăm în picioare? Că ne ștergem cu ea la cur în piața publică?” Gogule, mai dă-o în mă-sa de Constituție de că trei săptămâni mă înnebunești de cap cu ea. Că noi aici vorbim de interese de stat și familii politice, nu de Constituție care, între noi fie vorba, e depășită de mult. Ăștia nemulțumiții poa’ să reclame și la Roberta Metsola dacă nu le convine ceva. Că la câtă golăneală e la ora asta la Palatul Victoria și Cotroceni cred că nici Ursul von der Leyen și tot neamul ei nemțesc nu pot descâlci ce au încâlcit Ciucanu și Covrigaru.

 Au acaparat puterea și nu mai lasă ciolanul din mână. Cu toții au făcut abonament la borcanul cu miere și la cutia cu rahat. Cei tineri  sunt doar lăsați  să viseze că într-o bună zi vor lua locul lui x sau lui y. Deșertăciune, cum ar spune unul mai școlit sau, vorba lu’ Gogu, om simplu de la țară: „speri mata, dar speri degeaba.”.

Ce-i caracterizează pe cei mai mulți dintre ei? Discursuri insipide, fără conținut, fără nicio frază de Doamne Ajută, ci doar atacuri la adversar. Am văzut zilele acestea câteva mostre de cum nu ar trebui să se exprime un candidat în alegerile locale, urmărind emisiunile „Live” de la Express de Banat. Bebe Pasere, Marius Damian, chiar și Marius Isac, au pus tunurile pe  primarul în funcție, lovind în el din toate pozițiile. Și nu pentru că ar fi candidatul PNL la alegerile locale din luna iunie, ci tocmai pentru că e pesedist ca și ei.

E ca în povestea cu Cain și Abel, ca să înțelegeți mai bine. Că Felix nu e om de echipă. că Felix n-a făcut nimic ca primar, că Felix e așa și pe dincolo Bine, nici Felix Borcean nu a stat cu mâinile în sân. Miștocăreala și sarcasmul fiindu-i armele cele mai la îndemână în disputele cu adversarii săi. Aceasta fiind situația, mă întreb când dracului îi va veni mintea la cap politicianului de pe la noi?

Aproape că mă hotărâsem să nu mă mai uit la astfel de candidați care, culmea, se războiesc în interiorul propriului partid,, când, în aceeași emisiune a lui Dani Stanciu, a fost invitat managerul Spitalului Municipal de Urgență Caransebeș, Adrian Dumbravă. Altă abordare, altă atitudine, alt discurs. Nu atac la persoană, nu vorbe aruncate în vânt, nu insinuări de tot felul. Liniștit și conectat la miezul discuției, fără să sară de la o idee la alta, fără să-și înghită cuvintele, fără să murdărească gramatica limbii române. Un studiu de caz pentru deputatul Marius Damian. Damian deputatul care, săptămâna trecută, dădea ca disperatul din mâini, uitându-se după numărul de like-uri și vizualizări pe care, zic gurile rele, le-ar fi cumpărat, doar  să dea bine la partid. În schimb, managerul spitalului municipal i-a predat o adevărată lecție celui care se tot laudă că face politică de peste 20 de ani.

Adrian Dumbravă recunoaște că nu e politician ca alții care se bat cu cărămida în piept. Și nici că va candida la Primăria Caransebeș (eventual la cea din Turnu Ruieni, locul natal), dar dacă Dan Puric va fi candidatul AUR la prezidențiale, l-ar bate gândul să se înscrie în AUR și în cursa pentru CJ, împotriva lui Romeo Dunca și Silviu Hurduzeu, susținând că îi poate bate. Dincolo de ce va fi, rămâne discursul care nu este unul despre bătutul apei în piuă, luatul pe arătură sau cine mi-s eu (…) E unul despre bun simț, despre realizări, dar mai ales, despre ce va fi.

Tocmai pentru că e un om drept, corect și cinstit, cu frică de Dumnezeu, credeam că Puiucu nu ar linge pentru nimica în lume acolo unde a scuipat. Pentru că el ar fi ceva de neimaginat:  „Bă dacă m-ai călcat o dată, o singură dată pe bătături, ți-ai dat foc la valiză. Așa că a doua oară să nu-mi mai ieși în cale. Poți să fii neam cu Papa Pius, că tot degeaba.” N-ar face-o decât cu mici excepții. Și una dintre excepții se numește Nicolae Borteș, fostul comisar șef de Poliție, actualmente pensionar,  pe care, în urmă cu câteva luni, l-a împachetat și i l-a trimis lu’ Nelu Tăițelu, cu mesajul: „Ia-l și spală-te cu el pe cap, că mie nu mi-e de trebuință.”. În cazul lui Nicu Borteș ar face excepții ori de câte ori ar fi nevoie.

Nu-i așa, Puiuc? Spune-le „cârnaților” că de azi, prin Decizia cu semnătura ta olografă, Nicolae Borteș e din nou în solda ta. E în funcția contractuală de execuție de consilier grd. I A, gradația 5 , normă întreagă, la cabinetul vicelui Ovidiu Rădoi care, iată, se face cu doi consilieri, de parca ar avea două perechi de…. știți voi ce. Și nu orice consilier, ci unul în domeniul … culturii. Bă, vă dați seama, Romeo putea să-l numească pe Nicolae Borteș responsabil cu pregătirea tactică în situații de criză ori răspunzător cu gimnastica de înviorare a angajaților. Ba chiar să-i fi trasat sarcini să tragă cu urechea la ăia care clevetesc pe seama prezidentului Dunca și a regimului său liberal. Dar nu, l-a făcut responsabil peste cultura din Caraș-Severin, sarcina lui fiind să acorde sprijin în monitorizarea activității instituțiilor publice de cultură, în special a celor aflate în subordonarea vicelui Rădoi. Inclusiv a Direcției Județene de Cultură. Îți stă mintea în loc, nu alta, mon cher. Că pe funcția asta îți trebuie un om care măcar să fi deschis o carte ăn ultimii 20 de ani. S-o deschidă, nu s-o citească. Înțelegi, bă, Romi? Înțelegi pe dreacu’!

Bă, Romi, și cât te mai lăudai că nu o să-l mai primești înapoi… Ei, vezi, lumea nu știe ce faci tu prin spate. Ce sfori tragi, la ce compromisuri de la conduita personală te dedai. Lumea te vede la ședințe și conferințe de presă ca pe unul integru și se minunează cât ești tu de drept și de corect și nu e chiar așa.

Mai am o singură nedumerire: Don Nicu, n-am nimic cu matale, ba chiar te felicit, dar nu pot să nu mă întreb: cum dracu faci, dom’le de-i prostești pe ăștia pe cap? Cum de-i aburești, cum de-i amețești de cap de cazi tot în picioare?

indragostiti de carte! copie

În cadrul evenimentului va avea loc prezentarea volumului de poezie „Lumini în apusuri-poemele înserării-” de Doina Gârboni, un recital de poezie susținut de  „Centrul Catehetic „Mugurii Ortodoxiei”, coordonat de de prof. drd. Valentin Costea și prof. Luminița Albu și un recital muzical susținut de corul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului”, coordonat de Mariana Griger.

Evenimentul va avea loc duminică, 25 februarie, începând cu ora 11.

Parcă ne jucăm de-a alba-neagra! Au lipsit patru consilieri de la ei, dacă votam bugetul n-ar fi putut să scoată din nou cei 2,5 milioane lei pe care i-am alocat pentru achiziția de utilaje pentru deszăpezire și pentru toaletarea drumurilor. N-ar fi putut să le scoată și atunci au venit cu invenția asta. Data trecută, cu exact aceleași documente, aproape toate punctele au fost votate. Acum nu au mai fost bune pentru a fi discutate în ședință.”, și-a dat cu părerea puiucu’ la întâlnirea cu presa.

În replica, Crina a repetat că Romeo bate rău câmpii. Că habar nu are de administrație. Că vorbește să se afle în treabă. Social-democrații i-au susținut incisivitatea, părăsind in corpore sala de ședințe.

„Ne-am retras și am spus că nu vom reveni până nu vom vota execuția bugetară și toate celelalte puncte ce țin de buget. Ați văzut, am rămas la puncte de interes, cele cu eliberarea licenței și Marila. Execuția bugetară ce ne-a fost arătată e o mare prostie, ea este cea de pe trimestrul IV al anului trecut, la 30 noiembrie. Toată lumea știe că trimestrul IV este până la 31 decembrie și nu 30 noiembrie.”, încerca să explice John Crina.

Toată lumea știe câte trimestre sau semestre are anul, mai puțin Romeo, iar acest lucru contează cel mai mult.

Și, mai departe: „În execuția respectivă nu este niciunde trecut un excedent de 90 de milioane de lei. Așa că, dacă nu se rezolvă această problemă nu vom trece să votăm, Excedentul bugetar era pe primul plan, trebuia să-l votăm fără să știm cât este el. Ați văzut? Nepregătiți total, au venit cu un extras de cont… „Nici nu mai știu ce e, incompetență sau ce altceva. Cum să votezi execuția bugetară în noiembrie? Suntem normali la cap? Aveți o măgărie de ascuns acolo? Astea sunt niște prostii!”, a tunat Crina.

Degeaba. El a tunat, el a auzit. Dunca n-a făcut decât să-l asculte, ca mai apoi să ia apărea angajatelor Direcției Financiare: „Cele două doamne jignite în timpul ședinței de către domnul consilier Crina, care stau ore întregi după program pentru a tot reface puncte pe ordinele de zi ale ședințelor care conțin aceleași proiecte ce sunt respinse de 2-3 ori până reușesc să treacă, și-au înaintat demisiile de pe funcțiile care le dețin. Certate cu obrăznicie doar pentru a se găsi un alt motiv de a nu vota bugetul deoarece nu putea trece cum dorea domnul Crina în lipsa atâtor consilieri PSD.”.

Puiucu a rămas din nou dezamăgit, dar nu se lasă, chiar dacă bugetul județului va fi votat odată cu alegerile locale, în timp ce Crina părăsea sala de ședințe cu convingerea că: „În luna decembrie s-a întâmplat ceva dubios, ceva ce vrea să cupleze cu trimestrul întâi din 2024. Așa cred. Cred că are ceva de ascuns acolo. Cum să votez un excedent pe trimestrul 4 la 30 noiembrie?  Luna decembrie nu mai există? E aberant ce se întâmplă! E un haos total!”

Cu sau fără Lăiță, tot mulți sunt cei din PSD care vor să facă mult bine orașului. Cică de la atâtea statui, Caransebeș seamănă mai degrabă cu Machu Picchu decât cu o așezare europeană. De asta se îmbulzesc toți să conducă municipiul. Să-i schimbe fața, să-i aducă câta roșeață în obrăjori. Dacă au vreun plan, vreo ideea de cum ar vrea să arate Caransebeșul? Sunteți culmea, ce nevoie ar avea de așa ceva acuma? Întâi să ajungă primar după care or vedea ei ce-o mai fi, în funcție de nevoi. Toate la timpul lor.

Când mă uit la înțepăturile de sulă ale lu’ Felix Borcean și Marius Isac, stau și îmi zic: „bă, ce face  politică din om”. Pe unde se duc, își dau la gioale. Se mușcă. Ce-i drept, o fac finuț, dar tot aia e. Bă, băieți, potoliți-vă, bă, și aveți-vă ca frații, că de nu vin alții pe la spate și vă fac o lucrare pe care s-o țineți minte toată viața. Ce dreacu, voi ați fost în istoria Caransebeșului precum Romulus și Remus. Nu știm noi cum au fost ăia doi în realitate, dar ați fost nedespărțiți. Unde erai tu, Felix, era și Marius. Și invers. Toată lumea știe treaba asta. Ați împărțit parcarea din fața primăriei, sandviciul și mărul cu care veneați de acasă. Aerul din primărie. Cu eugenia și biscuiții la fel: o bucată mie, o bucată ție. Și multe alte cele de care lumea vorbește. Numai că nu ați supt de la țâța lupoaicei din legendele romane. Ați fi făcut-o și pe asta, dar nu ați mai apucat, că patru ani la primărie trec repede.

Frumoși, deștepți și devreme acasă! Așa erați. Așa ați rămas în legenda urbană. Și, dintr-o dată, și-o băgat dracu’ coada! Păi se poate, bă, copii, una ca asta? Să vă stricați voi prieteniile pentru o curvă, așa cum e politica asta?

cucsa, andreea

La mai bine de 30 de ani de la acele momente, Marian Cucșa, liderul actual al Partidului Republican , a participat sâmbătă seara la Reșița, la inaugurarea sediului județean, situat în curtea fostului Prescom, lângă Penny. Alături de el, George Simion, președintele AUR, lideri locali ai celor două formațiuni politice, numeroși membri și susținători. Mesajul lui Cucșa, unul singur: „Aștept în echipa Republicană,  în Alianța AUR, toți oamenii de bună credință, oameni care s-au săturat de politica pumnului în gură.”

În formula prezentată de Cucșa, de loc din Oravița și deputat în perioada 2016-2020, echipa care va încerca să obțină un scor cât mai bun în alegerile din  Caraș-Severin, are în componență pe: Andreea Pascotă, Sandra Țepurică, dr. Carmen Stratulat și Alin Suciu.

Despre Andreea Pascotă se știe nu doar că este logodnica fiului președintelui CJ, Romeo Dunca, ci și faptul că a fostă olimpică la Limba și Literatura Română și absolventă Facultății de Arhitectură.

„Am decis să intru în politică cu toată încrederea, voința și știința mea. Fac acest lucru pentru că eu cred în Dumnezeu, cred în libertatea de a alege și de a decide singură pentru viitorul nostru. Cu fiecare pas, cu fiecare luptă, noi tinerii putem participa la o transformare în bine a României. Cred că putem fi mai buni decât partidele care ne-au distrus trecutul, ne murdăresc prezentul și vor să ne fure și viitorul. Sunt convinsă suntem mai buni decât ele. Am stat prea mult pe margine. Știu că vor veni amenințări și răutăți, dar nu mi-e frică, îmi asum această luptă!”, a mărturisit Andreea Pascotă la prima sa intervenție politică.

lucrĂri regenerare

Potrivit comunicatului, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a plantat anul trecut, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, 25,52 milioane de puieți forestieri, regenerând 14.368 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, cu 9,9% mai mult decât programul inițial.

Astfel, au fost realizate lucrări de regenerare naturală pe suprafaţă de 10.238 hectare și lucrări de regenerări artificiale, prin lucrări de împăduriri, pe suprafață de 4.130 hectare.

 „În aceste suprafețe sunt incluse și cele 31 de hectare de perdele forestiere de protecție a căilor de comunicații, realizate de către Direcția Silvică Ialomița, pentru protejarea autostrăzii A2, și de către Direcția Silvică Giurgiu, în proximitatea autostrăzii A1.

De asemenea, pentru consolidarea plantațiilor înființate în anii precedenți și în primăvara anului 2023, au fost realizate lucrări de completări curente pe suprafața de 2.368 hectare şi lucrări de refacere a plantațiilor calamitate pe suprafața de 635 hectare.”, se mai arată în comunicatul de presă.

Valoarea totală a lucrărilor de regenerare a fondului forestier de stat a fost de 200,6 milioane lei.

Totodată, în pădurile administrate pe bază de contracte sau pentru care Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva asigură servicii silvice, au fost realizate lucrări de regenerare a pădurilor pe suprafaţa de 2.039 hectare. S-au realizat regenerări naturale pe 1.258 hectare, precum și regenerări artificiale pe alte 781 hectare și lucrări de completări curente pe 148 hectare în plantaţiile efectuate în anii anteriori şi în primăvara anului 2023.

Pentru lucrările de împăduriri, completări şi refaceri realizate în anul 2023 în fondul forestier administrat de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva pe bază de contract s-au folosit circa 3,79 milioane puieţi forestieri, iar valoarea lucrărilor de regenerare a fost de 16,3 milioane lei.

În ultimii cinci ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 72.330 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, din care 48.604 hectare prin regenerări naturale și 23.726 hectare prin lucrări de împăduriri, pentru toate lucrările curente de regenerare, lucrări de împăduriri, refaceri și completări, fiind ultilizați circa 132 milioane de puieți forestieri, produși în pepinierele silvice proprii.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. Toate pădurile proprietatea publică a statului dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

 Totodată, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naturale, precum și 12 herghelii de stat.