Elevii și studenții vor primi și anul acesta, din partea Ministerului Educației, prin Programul Euro 2000, un ajutor financiar de 200 de euro pentru achiziționarea unui calculator sau laptop. Depunerea cererilor și dosarelor cu actele doveditoare se poate face până la 20 mai 2024!

Ministerul Educației derulează Programul „Euro 200” începând cu anul 2004, în baza Legii nr. 269/2004, obiectivele sale fiind stimularea achiziţionării de computere prin acordarea unor ajutoare financiare stabilite pe criterii sociale, respectiv dezvoltarea competenţelor de utilizare a mijloacelor IT & C.

Senatorul PNL, Marcel Vela, spune că, în anul 2023, prin Hotărâre de Guvern, au fost modificate Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziționării de calculatoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2004.

„Astfel, Programul „Euro 200” merge mai departe, de acest sprijin urmând a beneficia elevii și studenții din învățământul de stat sau particular acreditat, în vârstă de până la 26 de ani, care provin din familii cu un venit brut lunar de maximum 500 lei pe membru de familie. Principala noutate introdusă de nouă hotărâre este următoarea: venitul brut lunar pe membru de familie s-a majorat de la 250 de lei la 500 de lei, urmare a evoluției indicelui prețului de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.”, precizează senatorul Vela.

Cele trei ordonanțe se referă la:

„O schemă de ajutor de stat de 100 de euro pe hectar (maximum 280.000 de euro) care se acordă sub formă de grant direct, în vederea compensării parţiale a creşterii costurilor de producţie, de recoltare, de transport şi depozitare a producţiei agricole vegetale primare obţinute la culturile înfiinţate în toamna anului 2022 şi recoltate în anul 2023.

Un ajutor pentru crescătorii de păsări şi de porci în cuantum maxim de 280.000 de euro. Algoritmul pentru porci: cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei, ratele de conversie fiind 0,3 UVM pentru porc gras, 0,5 UVM pentru animale de reproducție, respectiv scroafe și scrofițe. Pentru păsări: cuantumul ajutorului de stat este de 100 euro/UVM, echivalent în lei, ratele de conversie fiind 0,007 UVM pentru pui de carne și pui eclozionați, 0,03 pentru pui de curcă și pui eclozionați de curcă, respectiv 0,014 UVM pentru tineret de înlocuire și găini ouătoare, tineret de reproducție și găini rase grele.

Un ajutor pentru crescătorii de vite: 100 de euro per cap de bovină de carne, respectiv bubalină până la un maximum de 280.000 de euro.”, preciza senatorul Adrian Torma.

De formalităţi se ocupă deja Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, APIA

Torma mai spunea că „Speranţa noastră este ca aceste ajutoare să-i ajute cu adevărat pe aceşti oameni care ne pun zi de zi mâncarea pe masă şi de care avem mare nevoie în viitor, atunci când Puterea unui stat se va măsura inclusiv din perspectiva capacităţii de a-şi hrăni populaţia”.

„Îl felicit pe primarul Adrian Stoicu pentru că a reuşit să se mişte atât de repede prin hăţişul administrativ – birocratic. Speranţa este ca, până la sfârşitul anului, clădirea să fie modernizată şi spitalul să fie dotat corespunzător. La fel cum ne dorim să fie modernizată şi clădirea pentru tratamente paleative.” Primarul Stoicu s-a gândit şi la costurile aferente operării spitalului, de aceea vor exista panouri fotovoltaice şi pompe de căldură.”, remarca deputatul social-democrat.

Primarul Stoicu reamintește faptul că au fost alocați 3,5 milioane de lei Primăriei Bozovici, prin amendamentele pe care le-au depus parlamentarii PSD: Silviu Hurduzeu, Adrian Torma și Marius Damian, cărora li s-au alăturat Sorin Grindeanu şi Alfred Simonis.

„De asemenea, spitalul de la Bozovici beneficiază de o finanţare suplimentară de 3,2 milioane de lei de la Ministerul Sănătăţii condus de Alexandru Rafila. Banii în acest caz sunt alocaţi prin intermediul Spitalului Judeţean.”, a ținut să precizeze primarul comunei Bozovici.

Deputatul social-democrat subliniază motivele pentru care această zonă a Banatului de Munte are nevoie de o unitate spitalicească, având personalitate juridică. „Aş vrea să reiterez două chestiuni pe care le consider importante: Valea Almăjului are nevoie de un spital de sine stătător. Îmi doresc și voi face toate diligențele ca spitalul de la Bozovici să-şi recapete personalitatea juridică. Vedem că există complicaţii din perspectiva statutului de staţionar 4 al Spitalului Judeţean inclusiv când vine vorba de gestionare resurselor avute la dispoziţie.

Trebuie să dezvoltăm servicii de sănătate mai aproape de cetăţean astfel încât să-i ajutăm mai ales pe cei care suferă de boli cronice.”, a mai spus deputatul Silviu Hurduzeu

Este vorba de blocuri de tip P+2 etaje + 3 parțial. La parter, etajul I și II au fost compartimentate câte șase apartamente a câte două camere, iar la etajul III au fost proiectate patru apartamente cu două și trei camere.

 „Cele două blocuri se construiesc prin Programul Național de Construire a Locuințelor Sociale. E un proiect pe care l-am accesat împreună cu colegii mei de la Proiecte Europene, Grațian Dobre, Bianca Bulgaru. E o lucrare făcută de o firmă din Reșița, Cristicons SRL, în colaborare cu firme de instalații electrice și sanitare tot din oraș. Mă bucur că reșițenii câștigă și fac lucrări de bună calitate”, mărturisește primarul Ioan Popa.

Primăria s-a angajat să amenajeze spațiile verzi, aleile pietonale, iluminatul și locul de joacă pentru copii, lucrările urmând să se execute în regie proprie.

În zonă vor fi construite locuințe pentru specialiști, în ideea de a rămâne în Reșița, dar și o parcare pentru turiștii care aleg să urce pe Semenic cu autobuzele electrice ale primăriei.

„Tot aici avem și un proiect pentru o creșă, deci încercăm să aducem în această zonă cam tot ce este nevoie, ca să nu fie obligați cei care se vor muta aici să-și ducă copiii pe distanțe mari. Proiectul pentru creșă este aprobat pe fonduri europene”, a adăugat Ioan Popa.

Directorul „Casa Alex”, Alexandra Torma ne-a mărturisit că a fost surprinsă plăcut de numărul mare de cumpărători, ceea ce dovedește faptul că oamenii nu doar că au auzit de „Casa Alex”, dar sunt și mulțumiți de calitatea serviciilor. Între altele, trebuie spus că se asigură transport pentru cumpărătorii care nu au această posibilitate.

„Astăzi am deschis al patrulea magazin al grupului nostru de firme și ne bucurăm că acest lucru s-a întâmplat aici, la Reșița. Am fost întrebați dacă nu ne temem de concurență, care se află la câțiva pași depărtare de noi, și le-am răspuns că, nu. Nouă ne plac provocările care mereu ne-au adus nu doar satisfacții materiale. Următorul magazin, ce va fi deschis la Sânnicolau Mare, intră în aceeași categorie. De ce? Pentru că am găsit la Sânnicolau Mare o piață neacoperită și că este situat aproape de Timișoara, unde noi avem o activitate foarte extinsă. Una peste alta, suntem optimiști și credem în viitorul companiei noastre”, a mărturisit Alexandra Torma.

Magazinul se află pe Calea Timișoarei, acolo unde a funcționat în trecut compania Mercur, suprafața utilă fiind de peste 800 de metri pătrați. Prin deschiderea sa, frații Adrian și Alin Torma, proprietarii Grupului de firme „Casa Alex”, au creat 27 de locuri de muncă, în felul acesta numărul total al angajaților ajungând la 300.

Casa Alex este magazinul de bricolaj perfect pentru oamenii gospodari, meșteri și pentru toți ceilalți care apreciază calitatea la PREȚURI EXCEPȚIONALE! Din magazinele Grupului Casa Alex, fiecare dintre noi ne putem achiziționa, la prețuri fără concurență,  materiale de construcții, parchet, gresie și faianță, uși interior – exterior, sobe, centrale, instalații sanitare, scule de mână, vopsele, produse electrice și electronice, tâmplărie PVC.

Vă veți convinge, doar trecându-i pragul!

Într-o conferință de presă ce a avut loc astăzi la sediul OSBM, președintele Consiliului de Administrație, primarul Reșiței, Ioan Popa, și directorul ocolului, ing. Mihai Moatăr, au prezentat primăriile ale căror datorii sunt de sute de mii de lei.

„De la înființarea sa, Ocolul Silvic Banatul Montan a întâmpinat mari probleme în a recupera banii pentru pază și administrarea Ocolului Silvic Lăpușnicu Mare. Cu vehemență ni s-a refuzat plata acestor servicii. Oamenii păzesc de șase ani pădurile de la Lăpușnicu Mare, peste 1000 de hectare. La un moment dat, datoria primăriei către ocol a fost de peste 1 milion de lei, ne-am judecat până la Înalta Curte de Casație și Justiție. Sentința este definitivă, este executorie. Anul trecut, în august, m-a contactat primărița de la Lăpușnicu Mare, în vederea unei păsuiri, a unei eșalonări ce s-ar fi întins pe o durată de vreo zece ani. Evident că am refuzat, iar astăzi datoriile sunt de 880 de mii de lei. Cu toate astea, oamenii își iau banii cu ajutorul și prin înțelegerea de care dau dovadă alte primării. În acest context au solicitat să protesteze în fața primăriei și nu li s-a permis.”, a ținut Popa să clarifice motivele ce au condus la încercare de protest a angajaților.

Directorul OSBM, Mihai Moatăr, a prezentat situația la zi, remarcând ca și Ioan Popa, lipsa de înțelegere, dar și reaua-voință a Mihaelei Drăgilă, primărița din Lăpușnicu Mare.

„Pentru că nu poate recolta masă lemnoasă, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a plătit  396 de mii de lei iar din 2019 și până astăzi, doamna primar a primit prin programul Silvomediu peste 250 de mii de lei. Așadar, doamna ar fi avut posibilitatea și banii suficienți ca să ne plătească datoria. Două procese câștigate la Înalta Curte au făcut ca să putem recupera parte din datoria acestei primării. Deci plățile le-a făcut în general constrânsă de instanțele judecătorești, de executor sau doar prin plata a unor părți din datorii.“, a mărturisit directorul Moatăr.

Dincolo de intervențiile celor doi, au existat voci din rândul angajaților care susțineau că nu e posibil ca primărița să sfideze atâția oameni, iar singura ei preocupare este să dispară acest ocol silvic.

Ultimul cuvânt l-a avut Ioan Popa (încă coleg de partid cu primărița), care a ținut să o atenționeze: „Fac un apel la primărița Mihaela Drăgilă să se oprească cu aceste demersuri și să-i plătească pe oamenii din spatele meu (angajații Ocolului Silvic al Banatului Montan prezenți la conferința de presă). „Am fi putut pune sechestru pe terenurile, mașinile, bunurile, activele primăriei de la Lăpușnicu Mare. Dar am evitat acest lucru pentru că era jenant să ajungem în această situație. Dar observ că nu avem alte modalități prin care ne putem recupera resursa financiară“,

Este vorba de Școala Generală nr. 8, cunoscută și sub numele de Corpul B al Colegiului Național Traian Doda. Valoare totală a investiției este de de 3,6 milioane de lei.

„Mai avem de semnat un contract pentru fostul internat al aceluiași colegiu, precum și contractul pentru Liceul Tehnologic Dacia, dar acela e pe altă axa de finanțare, pe Fondul de Mediu, astfel încât la final putem spune că majoritatea unităților de învățământ din Caransebeș vor fi reabilitate.

În curând vom semna și proiectul de dotare a tuturor unităților de învățământ. Sunt mulți bani care vin pentru școli, câteva zeci de milioane de lei. Va trebui să găsim soluții pentru neîntreruperea procesului educativ, sigur că lucrările se vor concentra în perioada de vacanță pe lucrările de interior, în vreme ce exteriorul se va face în restul perioadei de un an.”, a mărturisit primarul Felix Borcean.

Potrivit deputatului Dumitru Rujan, prin contractarea acestor împrumuturi se asigură cofinanțarea proiectelor realizate cu fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, finanțarea cheltuielilor neeligibile asociate proiectelor și sumele necesare implementării proiectelor finanțate prin PNRR, aflate în sarcina bugetului local, evidențiate distinct în fiecare contract.

„Dobânda aferentă creditului este ROBOR la trei luni, comunicată de Banca Naţională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, la care se adaugă o marjă în funcţie de scadenţa împrumuturilor, rata dobânzii rezultată rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului.

Marja este 1 punct procentual pentru scadenţe de până la 3 ani, inclusiv, și 1,5 puncte procentuale pentru scadenţe între 3 şi 5 ani, inclusiv.”, ține să precizeze deputatul Dumitru Rujan.

Perioada de rambursare este între 1-5 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate, parţial sau integral, iar valoarea maximă ce poate fi autorizată este nelimitată în cazul comunelor și orașelor, 10 milioane lei pentru municipii și 25 milioane lei pentru județe.

Citându-l pe premierul Marcel Ciolacu, senatorul de Caraș-Severin, Adrian Torma, spune că: „Rata anuală a inflației a scăzut la 6,6% în martie, de la 7,2% în februarie – INS. PIB-ul României a ajuns în 2023 la cel mai mare nivel din istoria țării, peste 1600 mld. lei – INS, în timp ce numărul românilor aflați în sărăcie extremă (deprivare materială și socială severă) a scăzut cu 855.000 în 2023 față de 2022, potrivit Eurostat.”

Datele oficiale demonstrează că viziunea propusă românilor la preluarea mandatului de premier a fost una corectă. Investițiile cresc economia și, în mod special, investițiile în infrastructura mare reprezintă soluția pentru reducerea decalajelor în zonele mai puțin dezvoltate.

„În paralel, așa cum a promis domnul prim-ministru, principalul obiectiv al guvernării a fost creșterea puterii de cumpărare, mai ales pentru cei cu venituri reduse. Am atacat creșterea nesimțită a prețurilor prin plafonarea prețului la utilități și a marjei comerciale la alimentele de bază și, în același timp, am venit cu măsuri active de creștere a veniturilor salariaților (prin creșterea salariului minim) și a pensionarilor (prin creșterea pensiilor), prin pachete de sprijin pentru cei vulnerabili (vouchere pentru facturile la utilități și pentru alimente).”, mai spune senatorul Torma.

La fața locului, aproape de Colțani, de unde va începe noua construcție, ministrul Transporturilor a dat asigurări celor prezenți că există bani pentru lucrări de acest gen, nu numai pentru Bocșa, ci peste tot în țară, acolo unde e nevoie de așa ceva.

„Bani pentru această centură sunt. Sigur că atunci când vorbim de proiect, cu pasaje peste drumul național, peste căi ferate, pare puțin în plan îndepărtat. Dar nu e îndepărtat și sunt convins că, în continuare, cu Mirel Pascu aici în forță, așa cum a fost în ultimii doi ani, se vor termina studiul de fezabilitate și proiectarea în următoarele zece luni. După acești pași, Primăria va putea ține licitația rapid și, în primăvara anului viitor, se va putea intra cu lucrarea în execuție. Repet, partea cea mai importantă, partea financiară, există. Toate aceste proiecte au finanțare europeană. De aceea când aud discursuri anti UE rostite de anumiți politicieni, reacționez de fiecare dată.”

Primarul Mirel Pascu a spus că centura nu este doar a Bocșei, ci și a celor care au drum de la Reșița la Timișoara. În felul acesta se scurtează distanța prin timpul economisit la două treceri peste calea ferată,  două semafoare, 12 kilometri de drum național. Practic, parcurgerea acestui drum se va reduce la un sfert din timpul consumat în condițiile de astăzi.

„Centura va merge pe piloni, peste drumul național și va continua în dreapta râului Bârzava până după bariera de la Berzovia. Este o lucrare complexă, o lucrare de artă, foarte frumoasă, proiectanții noștri chiar au apreciat peisajul și zona, și se va asemăna foarte mult cu o centură din Italia. Din zona în care ne aflăm se va putea merge și spre Moniom pe drumul național, iar la Moniom este prevăzută urcarea pe noua centură a Reșiței, care are descărcare spre Caransebeș. Nu știu în ce stadiu se află, dar dacă se va dori vreodată să scoatem și Bocșa și Reșița din drumul național va trebui să facem o legătură prin spate între Colțani și Moniom.”.

Și în timp ce liberalii din Caraș-Severin pierd pe bandă rulantă sute de membri, prin plecarea primarilor la alte partide, Rujan vrea să demonstreze că se poate și invers, convingând pe alții, de la alte partide să se înscrie în PNL. La început a fost un telefon, a urmat o cafea pe Corso, iar ieri, într-o conferință de presă ținută la Reșița, actualul deputat liberal a făcut marele anunț: Corneliu Hrimiuc, liderul AUR Caransebeș, a trecut cu întreaga organizație la PNL, la fel și consilierul Pro România Caransebeș, Marian Corduneanu.

Că până la urmă s-a dovedit că nu a trecut chiar toată organizația, ci doar vreo 40 de membri, e cu totul altceva. Important e că cei 40 de la AUR cu alți 25 de la Pro România, plus familiile lor îl vor susține pe Mitru Rujan în alegeri, făcându-i campanie sub falduri galbene, liberale.

Corneliu Hrimiuc a mărturisit jocurile lipsite de fair-play ce s-au făcut în AUR, l-au determinat să schimbe macazul politic cu mai puțin de două luni înainte de alegeri:   Pentru noi a fost o ruptură faptul că domnul Paul Purea, propus inițial candidat AUR la Consiliul Județean a fost executat în direct și înlocuit cu Ilie Iova, moment în care mai mulți colegi și-au arătat nemulțumirea pentru acest lucru.“

Marian Corduneanu nu a aruncat vina pe cineva anume, ba chiar a avut numai cuvinte de laudă la adresa lui Bebe Pasere, până mai ieri coleg cu el la Pro România. Ceea ce l-a determinat să schimbe filosofia de stânga cu cea de dreapta este faptul că: „noi gugulanii, suntem un neam de oameni mândri, făloși și vrem să fim din nou mândri de orașul pe care noi îl administrăm. Cu muncă și seriozitate vom obține ceea ce dorim. Eu zic că este singura alternativă care poate da fața orașului.“

Ce l-a făcut pe Mitru Rujan să candideze la Primăria Caransebeș? „Dezastrul cu care se confruntă cetățenii Caransebeșului, problemele cu infrastructura rutieră din oraș, cu lucrările de apă-canal, cu parcurile și locurile de joacă.”

Scurt și la obiect.