Deci, țineți-o tot așa dom’le ministru, spre binele nostru al celor mulți și neajutorați în aceste momente grele pentru țară și popor. Continuați ce ați început și nu dați urechea la unii ca Dragoș Pătraru, Ion Cristoiu, Marius Tucă, C.T. Popescu sau lă ăia de la Cațavencu și Kamikaze, și nici măcar la Mircea Dinescu, care, cândva vă era prieten.
Revenind la proiectul pe care l-ați demarat pe Facebook, salut și apreciez dorința dumneavoastră de a fi mereu lângă oamenii simpli, lângă nevoiașii acestei țări cu un sfat, cu o vorbă de alint, cu o încurajare. Din păcate, demersul, aș zice chiar jurnalistic al unui politician implicat în viața națiunii, nu este perceput corect de foarte mulți internauți. Unii cred că se adresează unui ghișeu de informații publice, pentru a afla programul farmaciilor în weekend, de cum va fi vremea peste o săptămână sau câte minute are întârziere trenul de Timișoara care sosește în Gara de Nord, în timp ce alții se dovedesc răutăcioși și chiar frustrați.
De exemplu, un domn din Brașov, vă întreabă dacă poate sau nu să meargă să-și lucreze grădina aflată la 18 km de oraș, că de când s-a intrat în carantină n-a mai dat pe acolo și crede că buruienile sunt cât casa. Ce întrebare e asta? Nu am nimic cu omul, dar asta e întrebare pentru un ministru? Cu asta trebuie să se ocupe Marcel Vela? Nu o avea la el în oraș un comandant de Poliție sau un agent șef în stare să-l lămurească?
Un altul, care se crede șmecher, a postat următoarele: „Domnu’ ministru, am un cățel în fața blocului care moare de foame. Poate fi angajat la poliția locală sau jandarmerie, e suficient de nervos și mârâie fară rost la lume. Cred ca se potrivește perfect!“.
Băi, nene, unde te crezi? Asta-i chiar nesimțire să scrii așa ceva pe pagina domnului ministru. Eu consider că ar trebui demarată o anchetă, căutat și descoperit individul, să fie amendat aspru, drept învățătură de minte. La fel și în cazul ăluia care spune să vă fie rușine, pentru că: „Încercați să reparați imaginea MAI cu blamarea unor oameni nevinovați“. Adică, a polițiștilor locali. Bă, e chestie de obraz, vorbindu-i așa unui ministru. Ei, drăcia, dracului, voi chiar nu mai știți de respect, de rușine și de frică?
O altă insultă vine de la colegul de clasă al unui polițist: „Fostul meu coleg de generală, lonel, care avea mediile 5 pe linie, astăzi oprește oamenii să vadă dacă declarația e scrisă corect …“. Păi, și ce dacă avea 5 pe linie, n-are voie să fie polițist? Unde scrie asta? Insinuările astea domnule ministru, nu sunt bune deloc. Dimpotrivă, aduc doar prejudicii de imagine Poliției Române și, zic eu, trebuie sancționate aspru.
În general, însă, oamenii văd în dumneavoastră un Mafalda, unul care le face pe toate: dimineața în Vama de la Nădlac, la prânz în mijlocul sinistraților de la Azuga, seara în ședință de guvern, iar noaptea cu laptopul, dialogând cu ei. Chiar dacă sunt cu mult mai în vârstă, pentru ei sunteți ca un tată sau un frate mai mare.
Luăm exemplul cu locatarii blocului cu opt etaje, dintre care jumătate sunt de vârsta a treia. Nu se știe cum se face că liftul lor e mai tot timpul defect dimineața și seara, tocmai când au voie să meargă la cumpărături. Pe bună dreptate, oamenii ăștia se întreabă și vă întreabă pe dumneavoastră ca ministru ce sunteți, dacă pot ieși din casă în afara programului stabilit de Ordonanța Militară, atunci când funcționează drăcovenia de ascensor.
Părerea mea e că poate ar fi bine să vorbiți cu un service autorizat să le repare liftul sau poate cu polițiștii de acolo să facă o excepție de la Ordonanță, nu înainte de a vedea dacă nu cumva vreun pesedist nenorocit le tot strică liftul la orele alea. Nu am dreptate?
Alții vin la dumneavoastră ca la mama Omida, să le ghiciți în palmă sau în cărți. Ca familia aceea din Craiova care vă întreabă dacă poate să meargă în 16 mai la București, cu mașina să aducă niște niște cărți și alte mărunțișuri de acolo, fără riscul de a fi amendată. Ce ziceți, poate?
Știu că și pentru un ministru este greu de spus ce va fi peste două săptămâni, dar măcar încurajați-o, în felul acesta rămâneți nădejdea noastră în vremurile de restriște, iar cei mulți vă vor fi recunoscători.
incet, incet, dar le descurca dl min vela. dar, indiferent ce spune sau nu, trebuie sa dea o raza de speranta oamenilor ce sint ingrijorati si preocupati de viitorul si destinul lor, de problemele lor personale.trebuie sa lasi o urma de speranta si imprevizibil bun pt toti. e drept si just,ca nici un ministru sau altcineva nu poate vedea in viitor si chiar daca ar face o, tot, nu cred ca l ar nimeri f bine. trebuie sa se deschida mai mult comunicarii deschise cu populatia, careia,politicienii, in general, i au cam pus, calusul in gura ,cca 4 ani, pina cind vin alegerile si incep minciunile aberante din campanii.in momente dificile, avem nevoie de incredere ,speranta in bine si siguranta.