15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
Please assign a Header Menu.
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
Amalgam
spital sectia de interne

Lucrările, în valoare de 50 mii de lei, au început anul trecut, s-au desfășurat în etape, pentru a perturba actul medical, și s-au încheiat acum câteva zile.

Managerul spitalului, Adrian Dumbravă, se declara mulțumit de calitatea lucrărilor și de faptul că saloanele oferă condiții optime atât pentru pacienți, cât și în privința echipamentelor necesare desfășurării actului medical.

„Întotdeauna este loc și de mai bine, dar acum zic eu că sunt condiții normale și confortabile pentru pacienții noștri și pentru personalul spitalului. Am amânat aceste lucrări de finisare a întregii secții pentru că anul trecut a avut loc o lucrare amplă, proiectul cu fluide medicale, care a adus un plus de valoare fantastică pentru tot spitalul, și acum noi am venit cu ultima parte, cea de finisaje, cu tarkket, zugrăveli, ca lucrurile să pară ca și noi.”

Întârzierea lucrărilor s-a datorat derulării unui proiect european de 11 milioane de lei, care a presupus înlocuirea tuturor instalațiilor electrice și a rețelei de fluide medicale, Secția Interne beneficiind de cele mai multe surse de oxigen.

„Noi am așteptat să fie finalizate lucrările aferente proiectului cu fluide medicale, ca să putem începe reabilitarea. Nu am închis secția de aceea am lucrat pe bucăți. Marele nostru avantaj este că secția este compartimentată în așa fel încât ne-am putut desfășura activitatea. Am zugrăvit toate saloanele, am reabilitat toaletele, acum a ajuns rândul tarkket-ului, această soluție modernă de pardoseală medicală. Mai avem de schimbat ușile de la 13 saloane și să reabilităm două grupuri sanitare și putem spune că suntem gata cu lucrările de reparații, reabilitare și dotare a secției. Alături de noi am au venit și oamenii cu bani, prin sponsorizările lor”, a ținut să precizeze dr. Loredana Copăceanu, șefa Secției de Interne.

Despre cum arată în prezent această secție, directorul medical, Ana Maria Popescu, spune că: „Ne-am străduit să  asigurăm condiții hoteliere decente, astfel încât pacienții să vină cu încredere la spital și rămân internați aici, la noi cu drag. Acum nu se mai întâmplă  ca în anii precedenți  când alegeau să se trateze în alte spitale din zonă, în principal la Timișoara. În prezent, majoritatea preferă să rămână la noi unde, după cum se poate vedea, există condiții optime din toate punctele de vedere.”

Încântat s-a dovedit și primarul Felix Borcean: „E o altă față a spitalului, mult mai plăcută. Eu îi invit pe toți cei care spuneau că aici e spitalul groazei, că se moare pe capete la Caransebeș, să vină, să vadă, și să-și schimbe impresia. Spitalul din Caransebeș este cel mai frumos din județ, în momentul de față, și cred că și cel mai profesionist. În plus de asta este și spitalul cu cel mai bun management, drept dovadă că de la datorii de 12-13 milioane, cât erau cu ani în urmă, acestea au dispărut.”

mai 2023

Deputatul ne asigura că vorbește pe documente, puse la dispoziția sa în urma interpelării făcute la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, din postura de deputat de Caraș-Severin.

Ironic, Popa spune că deputatul, ori stă prost cu matematica, ori minte, inducând lumea în eroare. Motiv pentru care se arată dezamăgit de atitudinea acestuia.

 „Din adresa MIPE, citată de deputatul Hurduzeu, rezultă fără echivoc faptul că totalul proiectelor depuse pe toate axele de finanțare (238) a fost de cca 3 miliarde de lei, din care fonduri rambursabile cca 2 miliarde, iar plățile la data solicitării documentului erau de cca 1,7 miliarde.
Aici se cuvine să fac 2 remarci, și anume, din numărul total de proiecte (238), cele depuse de companii și firme private depășesc două treimi; de asemenea, fondurile nerambursabile au fost de 2 miliarde de lei, dintre care, la data redactării documentului, s-au alocat deja 1,7 miliarde, evident, existând încă sume solicitate de aplicați, dar încă neplătite.
Doar pe axa 4.1 Mobilitate urbană, la fonduri alocate de cca 25 de milioane de euro, avem o depășire de 400%, procent unic în România! Am modernizat aproape toate școlile, grădinițele și liceele din oraș, le-am dotat, iar 400 de dascăli vor avea ocazia să facă un schimb de bune practici în UE, pe un program Erasmus câștigat de colegii mei de la Direcția de Educație din cadrul Primăriei. Se pare că la fonduri UE atrase, per capita, suntem pe locul 2 în Romania, după municipiul Oradea!”, a fost replica lui Popa.

Referindu-se la politicianul Silviu Hurduzeu, primarul Reșiței a spus: „O lungă perioadă de timp nu l-am asimilat grupurilor de interese țesute în jurul partidului stat, considerându-l un om relativ onest, de care profită anumite persoane. Constat cu dezamăgire ca m-am înșelat. De aceea, îi transmit ca-n celebrul banc vehiculat cu atâta năduf de români pe vremea lui Ceaușescu: «Rămâne cum am stabilit»!”

cupluri aur

Anul acesta, la Bocșa 25 de cupluri au împlinit sau urmează să împlinească, 50 de ani de căsnicie și sărbătoresc Nunta de Aur. Cu acest prilej, acestea au fost vizitate acasă de edilul -șef. În semn de apreciere, seniorii au fost premiați cu suma de 1.000 de lei și o diplomă, care să le reamintească acestora, peste ani, de momentul festiv.

„Se spune că într-o căsnicie nu este doar soare, însă este important să știm să împărțim umbrela în timpul furtunilor. Iar cuplurile de seniori pe care primăria le-a premiat astăzi au dovedit acest lucru, de-a lungul anilor. Le mulțumim că ne-au primit cu bucurie în casele lor și le dorim mulți ani sănătoși și de acum înainte”, mărturisea primarul Mirel Pascu.

silviu hurduzeu

În opinia sa, „buba” nu ar fi la Consiliul Județean, ci la Primăria REșița unde sunt numeroase contracte nefinalizate.

Din 3 miliarde de lei contractaţi în mandatul meu de preşedinte al CJ, au fost absorbiţi doar 1,7 miliarde de lei. Vorbim de un procent de 57%. Foarte probabil, printre cele mai mici din ţară. În urmă cu o lună, din postura de deputat care reprezintă judeţul, am făcut o interpelare către Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene pentru a vedea câte contracte cu fonduri europene aferente exerciţiului 2014 – 2020 al UE am avut şi câte au fost duse la bun sfârşit. Numerele prezentate de domnul prefect Ioan Dragomir au fost cât se poate de corecte. Buba cea mai mare nici măcar nu este la Consiliul Judeţean, instituţie condusă de PeNeListul Dunca, ci la Reşiţa unde sunt zeci de contracte nefinalizate sau etapizate.

Este clar că actuala administraţie PNL nu ştie, nu poate şi, mai rău, nici nu vrea. De aceea, dacă vrem să dezvoltăm judeţul cu fonduri europene, dacă vrem să dovedim că se poate și în Caraş, pe 9 iunie, este nevoie de o schimbare fundamentală”, a scris deputatul Hurduzeu pe pagina sa de Facebook.

Cei 80% ar urma să fie împărţiţi în felul următor: 45% pentru Consiliul Local şi 35% pentru Consiliul Judeţean.

Referindu-se la actul normativ votat, deputatul PSD, Silviu Hurduzeu, a ținut să precizeze: Această lege este relevantă din perspectiva dezbaterii publice privind situaţia apelor termale de la Băile Herculane. Cred că ne dă şi o direcţie de urmărit în eventualitatea unei asocieri a Consiliului Judeţean Caraş – Severin şi a Consiliului Local Băile Herculane. De altfel, aceasta este şi soluţia pe care eu am propus-o.

Convins că împreună se poate face mai multe decât separat, Silviu Hurduzeu a conchis: „Aşa cum a stabilit şi Parlamentul astăzi, principiul care trebuie urmărit este ca localitatea unde sunt exploatate aceste ape minerale să fie beneficiarul central al redevenţelor.”

torma belgia

La conferința interparlamentară au participat 23 de delegații, care au dezbătut aspecte esențiale privind viitorul economiei circulare în Uniunea Europeană și rolul pe care aceasta ar trebui să îl joace în promovarea economiei circulare, precum și obiectivele pe care statele membre ar trebui să le aibă.

Economia circulară implică progres și inovație, iar dezvoltarea soluțiilor care au la bază reciclarea și reutilizarea resurselor de care dispunem vor crea locuri de muncă și vor ajuta la dezvoltare.

„În cadrul reuniunii, s-a discutat despre cum se poate construi o rețea de hub-uri circulare în diferite state membre, cum se pot ajuta reciproc în tranziția către economie circulară, dar și care este cel mai bun mod de a face schimb de know-how și de cele mai bune practici între statele membre și între companii. De asemenea, a fost subliniată necesitatea și stimularea educării populației pentru conștientizarea beneficiilor economiei circulare. Adoptarea unor politici coerente şi măsuri concrete prin care se poate asigura formarea angajaților, antreprenorii și managerilor pentru includerea de abilități specifice care să faciliteze pentru trecerea la o economie circulară”, a ținut să precizeze senatorul cărășean.

Totodată, în cadrul conferinței s-a evidențiat importanța transferului de bune practici specifice economiei circulare de către antreprenori care au prezentat modele de afaceri de succes.

Lucrările conferinței au prevăzut și vizita la site-ul Takeda din Lessines, gestionat în parteneriat cu Ekopak Tielt, unde delegațiile au văzut cum inovarea și colaborarea pot transforma industria farmaceutică într-un exemplu de sustenabilitate și responsabilitate socială. Ambele companii s-au angajat să reducă consumul de apă potabilă cu 90% și să contribuie la obiectivele de reducere a emisiilor, cu scopul final de a deveni neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2040., a mai precizat senatorul Adrian Torma.

laza cu dunca

Noul RMN, despre care președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Romeo Dunca, a spus că este unul de ultimă generație,  va deservi pacienții timp de cinci zile pe săptămână, față doar de două în trecut, numărul investigațiilor  fiind de trei ori mai multe-14-, ca până acum. Timpul pentru efectuarea unei investigații se reduce la jumătate, în comparație cu vechiul RMN.

„Este un aparat de ultimă generație, care în 21 ianuarie a ieșit pe poarta fabricii, iar în 23 a fost aici. Investiția noastră a fost zero și, de acum, nici nu mai plătim nimic. Câștigul nostru, concret, este numărul mare de operațiuni pe care îl putem face și, mai ales, faptul că cetățenii nu vor mai fi puși pe drumuri!“, a mărturisit Romeo Dunca.

La rândul său, managerul interimar al SJUR, Mircea Călin Laza, a ținut să precizeze: „Am economisit mult din costurile pe care le aveam în trecut. Conform analizei pe care am prezentat-o consilierilor județeni, cu vechiul RMN, spitalul consuma în jur de 127.000 de lei pe lună. Asta însemna plata cu personalul, cu curentul electric, cu mentenanța și cu consumabilele. Dacă apărea vreo defecțiune, la aceste aparate orice piesă costă minim 10% din valoarea paratului. Partenerul privat însă l-a montat și va asigura totul iar cheltuielile noastre sunt zero”,

Potrivit celor doi, spitalul va câștiga din punct de vedere financiar, pentru că în primul an al parteneriatului îi va reveni 10% din profitul realizat de clinica privată. Procentul va crește cu 2% în fiecare an, iar în al cincilea, cât este durata contractului cu clinica, redevența va ajunge la 20%,  suma minimă care va reveni spitalului nu va scădea sub 10.000 de lei pe lună.

primaria bocsa

Potrivit spuselor primarului două dintre străzile importante ale orașului Bocșa vor fi modernizate de administrația locală printr-un proiect ce are la bază finanțare națională.

Este vorba despre străzile Medreșului, care duce la lacul cu același nume, și Izvor, care face legătura cu Insula Paradis și stadionul Foresta.

De precizat că, acest contract de finanțare a fost semnat anul trecut de Primăria Bocșa cu Ministerul Dezvoltării, iar acum administrația locală a scos la licitație lucrarea pentru execuție.

Valoarea lucrărilor se apropie de 5,5 milioane de lei. Firmele interesate de această licitație au la dispoziție mai bine de două săptămâni pentru a-și depune ofertele.

club pensionari

Noul obiectiv este amplasat în Zona Gării, acolo unde se lucrează intens pentru finalizarea lucrărilor realizate cu fonduri europene, prin Programul Operațional Regional.

În maximum două luni suntem gata cu lucrările la Clubul Pensionarilor. Nu mai este mult, iar la final totul va arăta minunat și vârstnicii se vor simți foarte bine în noua locație. Este un proiect la care eu am ținut foarte mult și pe care reușim, iată, să-l ducem la final cu succes, chiar dacă pe parcurs ne-am lovit de tot felul de probleme, pentru că inițial am dorit să reabilităm o clădire”, a declarat primarul Oraviței, Dumitru Ursu.

În felul acesta, persoanele vârstnice și singure se vor putea întâlni, socializa și vor putea desfășura diverse activități recreative. În același timp, va crește și gradul de acoperire a serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice din oraș.

spital

În primul rând este vorba de înlocuirea acoperișului clădirii, dar și de alte lucrări ce vor fi executate conform normelor  de funcționare a unităților medicale.

Reamintim că, în 2011, spitalele din Bozovici, Anina și Bocșa au fost închise pe considerente de ordin financiar, iar un an mai târziu, la Bozovici a apărut Centru Multifuncțional de Sănătate, care funcționa doar pe timp de zi. În fapt e vorba de Staționarul 4 al Spitalului Județean de Urgență Reșița, cu trei secții: Interne, Chirurgie și Pediatrie.

Cu toate strădaniile sale, primarul Adrian Stoicu nu a reușit să redeschidă spitalul. În schimb, a reușit să promoveze un proiect că pentru înființarea și dotarea unui ambulatoriu integrat la Bozovici. În felul acesta, prin ambulatoriu se vor achiziționa echipamente și aparatură medicală, în valoare de șapte milioane de lei, pentru mai multe specialități. O parte dintre echipamente au ajuns deja la Bozovici, însă vor fi puse în funcțiune abia după ce clădirea va fi reabilitată, proces care va începe luna viitoare, după cum ne asigură primarul Stoicu.

plantari arbori micro 1

Angajații Direcției pentru Întreținerea și Repararea Patrimoniului Consiliului Local Reșița desfășoară lucrări de reamenajare peisagistică în zona Microraionului 1 din cartierul Govândari, partea din apropierea liniei de tramvai.

Aici se refac aleile către spațiile comerciale din blocurile 1, 3, 5, 7 și 9, și se plantează arbori, precum  tei, arțari și mesteceni, precum, dar și plante perene și arbuști ornamentali.

Refacem aleile către comercianți, căci aici unul avea pavaj roșu, unul gri, altul faianță… Fiecare avea ce culoare i-a trecut prin cap. Vom face pavaj unitar pentru toată lumea, să fie plăcut ochiului. Se lucrează și la reamenajarea și înfrumusețarea spațiilor verzi din acest microraion, unde plantăm plante perene și circa 15 arbori. O să lucrăm aici întreaga săptămână și probabil și cea viitoare, și sper ca până în 22 martie să terminăm Microraionul 1, după care să trecem la Microraionele 3 și 4”, mărturisea șeful Direcției pentru Întreținerea și Repararea Patrimoniului Consiliului Local Reșița, Daniel Călin.

În opinia sa, 31 mai este dată la care trebuie să se finalizeze lucrările la spații verzi și mobilierul stradal, incluzând băncile, coșurile de gunoi, dar și plantările de arbori și arbuști.