15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
Please assign a Header Menu.
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
Atitudine

Excepție fac vehiculele cu tracțiune animală folosite în cadrul manifestărilor cultural-artistice organizate cu aprobarea Comisiei pentru avizarea cererilor de organizare a adunărilor publice, în conformitate cu prevederile Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice.

Cei care nu se supun prevederilor acestei hotărâri,  vor fi sancționați cu amendă cuprinsă între 1.000-1.500 lei, iar pe lângă sancțiunea principală, se va dispune și măsura tehnico-administrativă de ridicare și reținere în custodie (imobilizare) a vehiculelor folosite la săvârșirea faptei. Tot odată, căruțașul poate achita jumătate din minimul amenzii în termen de 15 zile de la comunicarea procesului verbal de constatare.

Consilierii au hotărât amplasarea indicatoarelor rutiere de interzicere a accesului vehiculelor cu tracțiune animală, cu avizul Comisiei de circulație din cadrul Primăriei municipiului Reșița, iar constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se realizează de către primar, prin împuterniciții acestuia și polițiștii locali din cadrul Direcției Poliția Locală Reșița.

Hotărârea intră în vigoare la data aducerii la cunoștință publică.

Deputatul Pro România de Caraș-Severin, Ion Spânu, compară acest moment cu ceva care seamănă cu o nuntă la care se strigă darul.

„Foarte mulți români s-au arătat uimiți, iar alții pe bună dreptate chiar indignați, de faptul că marele program de relansare economică a beneficiat de o lansare cu fast la o cârciumă dotată și cu teren de golf. Atunci când ai un premier iubitor de șpriț și un președinte a cărui singură preocupare este propria relaxare, ar fi fost o minune ca acest program să fie lansat din biroul de la Cotroceni sau cel de la Palatul Victoria. Și astfel, mărețul plan, practic o simplă acțiune electorală, s-a transformat din ceva ce ar fi trebuit să fie de o importanță maximă pentru România, într-un fel de nuntă la care se strigă darul. Numai că, spre deosebire de o astfel de nuntă, la cea organizată de PNL banii sunt imaginari“, spune Spânu.

În opinia parlamentarului cărășean, Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică prevede doar o înșiruire a unor obiective pe care toată populația României și le dorește de peste 25 de ani. Nu este un plan original, el fiind copiat în mare măsură din proiecte asemănătoare, prezentate de diferite guvernări. Spre deosebire însă de acestea, PNL nu prezintă termene clare de finalizare, și nici vreo sursă sustenabilă de finanţare. Există numai niște surse ipotetice de finanțare, gen: fonduri europene și credite bancare.

„PNL se bazează pe faptul că România ar trebui să primească 33 de miliarde de euro din planul de redresare economică după criza cauzată de pandemie și încă 40 de miliarde de euro din bugetul multianual. Un calcul simplu ne arată că în următorii 7 ani, România ar dispune de peste 70 de miliarde de euro. Singura problemă este că aceste sume sunt momentan în stadiul de negociere. Liderii statelor UE nu s-au pus încă de acord cine și ce bani va primi, astfel încât bugetul de mai sus este unul pur și simplu ipotetic. La nivelul UE, bugetul planului de redresare economica a fost stabilit la 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde de euro ar urma să se acorde sub formă de subvenții, iar restul de 250 de miliarde din împrumuturi. Există însă state precum Suedia extrem de reticente față de contractarea unor împrumuturi la comun“, explică deputatul Pro România.

Ion Spânu remarcă faptul că acest plan, care dovedește incompetența totală a Executivului Orban, este construit pe o scădere economică de doar 1,9% din Produsul Intern Brut, o prognoză extrem de optimistă, prezentată la ultima rectificare bugetară.

„Până și geniul finanțelor, Florin Cîțu, a ieșit și a declarat public că va trebui să ne așteptăm la o scădere de cel puțin 3% din PIB, dar probabil, prinși de febra electorală, mai marii din PNL au uitat să-l întrebe. Astfel, toată fundația planului de redresare economică va fi bazată pe niște calcule false, iar impactul cu realitatea va fi devastator“, a concluzionat parlamentarul cărășean.

Dacă Florin Cîțu, ministrul liberal al Finanțelor, a lăsat să se înțeleagă că Guvernul Orban nu poate să le majoreze decât cu 10%, liderii Pro România spun că unde-i lege, nu-i tocmeală și că guvernanții trebuie să respecte legea întocmai.

„Guvernul PNL să aplice legea. De la 1 septembrie trebuie să majoreze pensiile cu 40%. E lege, nu te poți juca cu ea. Au spus la început că au prevăzut în buget banii pentru majorare, în condițiile în care bugetul a fost asumat prin răspunderea guvernului și nu a trecut prin Parlament, cum era normal. Trebuie să le mărească. Nu au bani pentru majorarea pensiilor? Să caute, că de aia sunt la guvernare. Pro România va susține această majorare de 40% până în pânzele albe“, este de părere deputatul Pro România, Ion Spânu.

Parlamentarul cărășean consideră că la fel va trebui să se procedeze și cu alocațiile copiilor.

„De alocații nu mai vorbim. Ele trebuie dublate, așa cum spune legea. Nu vedeți că încearcă tot felul de tertipuri, contestă la Curtea Constituțională, acolo lucrurile merg foarte greu, acum vine vacanța judecătorească și, uite așa, se duc până la toamnă. În concluzie, trebuie mărite și pensiile și alocațiile“, spune Spânu.

Deputatul Pro România de Caraș-Severin, Ion Mocioalcă, spune că o astfel de lege vizează prevenirea și combaterea violenței domestice.

„Proiectul a fost inițiat de colegele mele de la Pro România, Gabriela Podașcă, Oana Vlăducă și Mihaela Hunca, împreună cu coordonatorul Departamentului pentru Egalitate de șanse Pro România, Anca Bălășoiu. Proiectul are în vedere, pe lângă măsurile de prevenire și combatere, și  instituirea asistenţei juridice obligatorii dacă o persoană solicită emiterea unui ordin de protecție. Aceasta înseamnă obligativitatea acordării unui avocat din oficiu, în situația în care persoana în cauză nu își poate permite unul“, ne-a mărturisit secretarul general Pro România, Ion Mocioalcă.

Proiectul urmează să ajungă în Camera Deputaților, forul decizional al Parlamentului.

Parlamentarii vor decide dacă vor prelungi sau nu starea de alertă. Unii s-au pronunțat deja pentru, alții ezită, iar unii sunt categorici: nu vor fi de acord.

„Dacă ar fi să fac un pronostic în această privință, aș spune că PSD va vota prelungirea stării de alertă. Noi Pro România, cu siguranță, nu o vom face. Dacă n-am votat prima dată, nu o s-o votăm nici acum. De ce nu vom vota? Pentru că, iată, Franța ne anunță că de luni dă undă verde la zborurile spre toate țările Uniunii Europene, mai toate țările UE spun că au deschis hotelurile, restaurantele și cafenelele. Or, noi, nu. Cu sau fără mască trebuie să mergem spre relansarea economiei față de care Guvernul Orban este indiferent“, sunt câteva dintre argumentele secretarului general al Pro România.

Ion Mocioalcă are și o explicație pentru care guvernanții țin să prelungească cu încă 30 de zile starea de alertă, în condițiile în care noi am rămas singurii din UE care continuă să se agațe de situația creată de pandemia de Covid-19.

„Eu cred că se vrea acest lucru doar, pentru ca oamenii apropiați Puterii să-și mai facă niște afaceri. S-a creat o stare extrem de delicată față de persoanele care nu sunt infectate cu Covid-19 și care încă nu pot intra în spitale, și asta mi se pare extrem de dureros și de dramatic. Nu poți să te duci, de exemplu, la poarta Spitalului Militar, unde eu am fost zilele trecute, să stai la un rând de peste 500 de oameni, pentru că nu sunt tratați pacienții ce nu au Covid. Aceasta în condițiile în care Spitalul Militar are și o secție deschisă la Otopeni pentru cei infestați cu noul coronavirus. De aici trag concluzia că există o mare dorință de a gestiona România fără legi și fără a se gândi că, azi, cele mai importante probleme sunt: unu, mărirea alocației copiilor, care, din păcate, nu este prevăzută în buget și despre care nu mai vorbește niciun oficial al guvernului și mărirea pensiilor care, iată, guvernul ne anunță că nu o va face decât cu 10%. De fapt, nu va fi o creștere, ci o scădere a pensiilor pentru că ei ar fi trebuit, cu sau fără această lege votată în parlament, să le mărească  cu valoarea inflației și cu 50% din creșterea salariului mediu pe economie“, este de părere secretarul general, Ion Mocioalcă.

Pe scurt, cimitirul în cauză, funcțional de zeci de ani, a fost revendicat în instanță și câștigat de proprietar. De fapt,despre teren vorbim, acolo unde sunt amenajate două cimitire, de confesiuni diferite. Persoana respectivă, un octogenar venerabil, nu s-a înțeles la negocierile cu reprezentanții bisericilor și, în aceste condiții, a cerut să nu mai fie îngropat niciun mort în pământul lui care, doar acolo, numără aproape 7.000 de metri pătrați. Când spunem doar acolo, ne gândim la faptul că bărbatul revendică și ceva drepturi din șoseaua ocolitoare a orașului care trece pe terenurile sale.

Dincolo de nefirescul situației, dar care până la urmă este de înțeles când vine vorba de proprietăți luate cu japca cândva, este atitudinea consilierilor locali. Strânsă cu ușa, administrația locală a încercat să ofere bisericilor o altă locație penntru amenajarea unui cimitir. Pentru așa ceva a fost nevoie de inițierea unui proiect ce presupunea dezlipirea unui teren din patrimoniul orașului.

Fiind vorba despre un proiect ce vizează patrimoniul, era necesar votul a două treimi din totalul consilierilor locali. La ședința din data de 16 aprilie, din cei 17 consilieri, au fost prezenți 12. Unul, s-a abținut, Valeriu Simu și proiectul a picat. Peste o lună, povestea s-a repetat: trei s-au abținut de la vot, Valeriu Simu, Doru Novăcescu și Nicole Tudor și iarăși a picat proiectul.

Ce rămâne de făcut în cazul ăsta? Greu de prevăzut, însă nu este exclus ca proprietarul, cu dreptatea justiției de partea sa, să spună „pas“ înmormântărilor de acum încolo, iar oamenii să-și îngroape morți în grădina casei, în păduri. Pe unde or putea.. Asta ca să înțelegem cum lucrează consilierii locali pentru binele comunității care i-a trimis să facă treabă în Consiliul Local Oravița.

„Eu am fost cu Romeo Dunca în acest periplu prin județ și ne-am oprit în gară la Herculane, pentru că nu am mai avut timp să trecem și pe la primărie, să ne întâlnim cu colegul nostru Cristian Miclău. Ce am vrut noi să scoatem în evidență a fost faptul că în jurul acelui monument istoric de clasă A, Gara Băile Herculane, s-au dat autorizații pentru o grămadă de «mizerii» de chioșcuri, langoșerii, shaormerii, buticuri, vulcanizări cu o grămadă de cauciucuri pe marginea drumului, construcții parazitare, care sunt inestetice, cu atât mai mult, cu cât sunt situate pe marginea unui drum european“, a ținut să precizeze Popa.

În opinia liderului PNL, vinovat de situația de acolo nu este primarul Miclău ori primăria locală, ci alte instituții ale județului.

„Autorizațiile pentru astfel de construcții au fost eliberate înainte de a veni Cristi Miclău la primărie, iar responsabili pentru punerea lucrurilor pe făgașul normal sunt Consiliul Județean și Direcția de Cultură a Județului Caraș-Severin. Cele două instituții ar fi putut să anuleze autorizațiile de construcție, în cazul în care ele există, eliberate de primarii de dinainte de mandatul colegului nostru pentru că, vă spun cinstit, probabil Miclău nici n-a avut curajul să facă așa ceva, dar nici nu avea dreptul. Legea nu permite ca un primar să anuleze o autorizație de construcție eliberată de primarul de dinaintea lui. Nu se poate așa ceva, nu se poate. Trebuie să fie un for superior, pe de-o parte, iar pe de altă parte, acolo sunt niște clanuri de «afaceriști» cu care este foarte greu de luptat. Care pot pune în pericol, fizic, chiar, familia persoanei care ar proceda așa. Eu știu cât am avut de luptat și de suferit în Reșița, și atunci ce să mai vorbim de un oraș precum Băile Herculane, unde toată lumea se cunoaște cu toată lumea“, a mai spus primarul Reșiței.

În final, Popa a lăsat să se înțeleagă că primarul Miclău ar fi trebuit să se gândească de mai multe ori înainte de a face acele declarații, și că „a pierdut un moment în care putea să tacă din gură.“

În unele locuri în care a ajuns, a stat de vorbă cu camarazii de partid, de la care a cules informații referitoare la starea economică a localității și perspectivele de dezvoltare. Acolo unde nu s-a întâlnit, dintr-un motiv sau altul, cu primarii ori liderii PNL, a tras singur concluziile.

Așa s-a întâmplat în cazul Băilor Herculane, a cărei primărie este condusă de mai vechiul său coleg de partid, Crisatian Miclău. Despre stațiunea de pe Valea Cernei a vorbit într-un material publicat în Express de Banat.

„De sus arată relativ frumos. Țin minte cum era pe vremea când mergeam și eu la Hotelul Roman și făceam baie acolo sau la râul Cerna, la acele izvoare interesante. Acum m-am dus cu bicicleta. M-a șocat, credeți-mă, m-a șocat gara, pe care eu o văzusem numai de deasupra. M-a șocat gara. Ce contrast între ceea ce a fost, între strălucirea ei și ceea ce am făcut noi lângă, o vulcanizare, niște buticuri! (…)La Herculane era aproape totul închis când am fost eu din cauza pandemiei, dar erau încă mizerii de pe vremea de dinainte de pandemie, că nimeni nu le adună”, a ținut candidatul PNL la șefia CJsă-și mărturisească impresiile sale despre vizita în Herculane.

Supărat că nu a fost căutat de omul de afaceri, primarul Cristian Miclău a replicat ironic:Ne bucură interesul domnului Dunca pentru stațiunea noastră, mai ales prin prisma faptului că această stațiune necesită și merită să fie ajutată atât de la nivel județean cât și național. Stim că, în timp ce stațiunea Băile Herculane era ajutată să dispară de pe hartă, domnul Dunca avea alte preocupări domestice și nu avea timp să tragă semnale de alarmă sau să protesteze și nici nu-l interesa politica“.

Să recunoaștem, o replică tăioasă dată de un candidat la primărie unui candidat la Consiliul Județean, amândoi din același partid, de unde ne putem imagina relația pe care cei doi o vor avea în cazul în care și unul, și altul, vor ieși învingători în alegerile locale.

Miclău nu s-a limitat doar la atât, continuând pe același ton accid:

„Respectăm părerea unui om de afaceri de succes care nu dă doi bani pe politică și pe care îl interesează doar anumiți politicieni pentru a-și vedea «mireasa» frumos gătită de nuntă. Din elicopter lucrurile pot părea frumoase așa cum afirmă, dar pe teren de multe ori realitatea e mai complexă și complicată. Ne-am fi bucurat să ne facă măcar o scurtă vizită la primărie să afle direct de la mine, primarul liberal de la Băile Herculane, cum stau lucrurile pe aici și cum și cât de greu se șlefuiesc «diamantele». Ne place metafora folosită de domnul Dunca atunci când compară stațiunea cu un «diamant acoperit cu noroi», dar ce uită domnul Romeo să ne spună este că de cele mai multe ori în jurul diamantelor mișună indivizi dubioși și nu cu intenții bune. Ca și în cazul «miresei» de multe ori te fură frumusețea și nu mai observi și alte aspecte, cum ar fi de exemplu moralitatea, naționalitatea miresei sau dacă «mireasa» știe măcar să vorbească românește. Să nu mai aducem în discuție și obiceiul cu «furatul miresei» că nici Caragiale nu ne mai salvează. Și noi credem «că problema de la Muntele Mic o găsim peste tot» mai ales când nu te pricepi la politică și vezi peste tot numai primari care te împiedică să ajungi la diamante!

Pentru a încheia într-o notă optimistă îi adresăm domnului Dunca o invitație la primăria Băile Herculane pentru a clarifica aspectele ce nu se văd din elicopter și poate observăm împreună și câteva fațete gata șlefuite“, a conchis primarul Cristian Miclău.

Ca să prinzi hoțul care încearcă să scape prin fugă, trebuie să fii mai iute de picior decât el. Dacă nu ai condiție fizică și nici pregătirea necesară, poți să te lași păgubaș din start. Sau, după situație, să-l urmărești pe infractor cu mașina din dotare, pornind semnalele acustice, doar, doar pui mâna pe el. Dar la ce hârburi sunt în dotarea Poliției Române, nici așa nu există prea mari șanse.

Poate de la această concluzie s-a născut ideea înnoirii parcului auto cu aproape 7.000 de autospeciale Logan și Duster. Noi, nu la mâna a doua. Valoare contractului, 483 de milioane de lei, din care 343 demilioane de lei sunt din rezerva bugetară. Ministrul îi asigură pe români că de acum încolo va crește capacitatea de a apăra siguranța cetățenilor, mobilitatea efectivelor pentru a lupta împotriva infractorilor și va contribui la îmbunătățirea capacității de răspuns și de acțiune a structurilor MAI. Altfel spus, mașinile astea, noi-nouțe, rebrănduite cu ațibilde de cea mai bună calitate, rezistente la frig , căldură și viteză, fac toți banii și, lucrul cel mai important, compensează pregătirea de șase-șapte luni în școlile în care se formează agentul de poliție de mâine.

Povestea asta cu schimbarea la față a Poliției cu mașini noi și curate contrastează cu sediile în care slujitorii acesteia lucrează, iar unii chiar dorm. Noaptea, bineînțeles. Când treci pe lângă ele, primul lucru ce-ți trece prin cap e să intri cu buldo-excavatorul. Să le razi din cartea funciară a comunei, să deratizezi locul și să plantezi acolo copăcei și panseluțe. O astfel de senzație mă încearcă de fiecare dată când trec pe lângă Postul de Poliție din Goruia. Întorc capul să nu mi se întâmple să fac ceva în punga din mașină. Am mai scris despre asta în urmă cu o lună. Și poate o să mai scriu dacă lucrurile de acolo nu țin pasul, măcar, cu măsura asta de premenire a parcului auto. Că, vorba aia, degeaba ai haină nouă, dacă papucii ți-s plini de imală, cum se spune în Banat.

În concluzie, pe lângă autospecialele astea ar fi buni și câțiva saci cu var și câteva bidinele cu care să se spoiască posturile de poliție rurale. Și dacă mai rămân bani în rezerva de stat, ar fi bune și ceva mopuri și detergenți, că dacă clădirile astea arată așa pe dinafară, mă întreb cum or fi înăuntru.

„Nu ajută foarte mult, fiindcă și șomajul tehnic, pe lângă că este acordat pe o perioadă limitată, nu aduce foarte mulți bani în buzunarele celor care beneficiază de el. Nu toată angajații au salarii de 7-8.000 de lei din care să-i ia 75%. Foarte mulți sunt încadrați aproape de salariile minime pe economie și, atunci, cu banii primiți cred că fac față foarte greu situației în această perioadă. Părerea mea este că guvernanții au fost prinși pe picior greșit și cred că nici ei nu știu cum să procedeze în continuare“, este de părere omul de afaceri.

Proprietar al unui hotel, în Oravița, Almășan vede partea goală a paharului în privința măsurii luate în privința deschiderii acestor unități de cazare, considerând că, într-un orășel precum Oravița lucrurile nu se pot schimba prea mult comparativ cu situația din timpul stării de urgență, pentru că oamenii nu vin să facă turism, ci doar să se cazeze în situații de strictă necesitate.

„Au fost cei de la poliție să întrebe pe cine avem cazați în hotel, le-am explicat cine stă la noi, au zis că nu e nici o problemă, dar ne-au întrebat și de turiști. Le-am spus că turiști nu am mai văzut de anul trecut, din motive ce țin de o realitate pe care cei de la București nu o cunosc. Zona Oraviței în perioada de iarnă este moartă, iar turiștii vin doar când se încălzește afară. Acum este cald, dar avem ghinionul cu pandemia. În rest, cei care mai vin să se cazeze sunt oameni care lucrează în zonă sau ajung în delegație,  în interes de serviciu. În rest, nimeni nu se cazează la hotel, iar faptul că restaurantul este închis dă naștere la tot felul de confuzii. Cine își poate desfășura activitatea așa cum se anunță actualele măsuri, cu room-service, cu oameni izolați  în cameră? Nu cred că un turist vine ca să mănânce în cameră, el vrea să stea la o terasă mai ales pe temperaturile care vor crește, vrea să stea să socializeze, vrea să asculte o muzică, să vadă peisajul și nici într-un caz nu va veni să stea în cameră și să mănânce în cameră“, consideră Liviu Almășan.

FOTO: HORECA