15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
Amalgam

Acțiunea este parte a proiectului „Electromobilitate”, coordonat de Dan Boboescu, născut, crescut și muncind o perioadă la Reșița, iar ideea aparține primarului Ioan Popa care reiterat faptul că administrația locală se îndreaptă spre o zonă verde.

Întrebat de ce a optat pentru un autoturism electric, Boboescu a spus: „De dragul planetei, dar și de dragul buzunarului, pentru că este mult mai ieftin să circuli cu o mașină electrică decât cu una pe benzină. (…) Reșița arată că se poate și altfel, de aceea ne-am dorit să promovăm această inițiativă reșițeană, fiindcă dacă toți primarii ar avea această preocupare, problema mașinii electrice nu ar mai exista”.

Alături de echipa „Electromobilitate” s-a aflat și primarul Ioan Popa, cel care a militat în ultimii ani pentru transformarea Reșiței într-un oraș verde, cu cât mai multe mijloace de transport prietenoase cu mediul.

„Partea de autoturisme cu propulsie electrică este exact ceea ce ne dorim, alături de alte proiecte de mobilitate urbană, de transport public civilizat cu tramvaie sau transport de mobilitate alternativă – biciclete, trotinete. Lucrăm foarte mult în domeniul acesta și ceea ce se întâmplă astăzi este o dovadă că lumea se mișcă în această direcție. Ceea ce se întâmplă astăzi este o dovadă că lumea se mișcă în direcția aceasta. Și noi ne pregătim să mai luăm câteva mașini electrice la Primăria Reșița și chiar și în zona personală, a familiei, și eu fac acest pas”, a mărturisit primarul Popa.

Pe lângă lucrările de regenerare a pădurilor, naturale și artificiale, care se vor executa în 2022, Direcţia Silvică Caraş-Severin va efectua în fondul forestier proprietate publică a statului și lucrări de completare a plantațiilor înființate în anii anteriori și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de diverși factori dăunători (secetă, incendii etc.).

Pentru anul 2022, programul de regenerare a pădurilor pentru Direcția Silvică Caraș-Severin, aprobat de Consiliul de Administrație al RNP Romsilva, este de aproximativ 800 de hectare.

Reamintim că, Direcția Silvică Caraș-Severin, unitate a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, administrează 324.000 de hectare de pădure proprietate publica a statului, echivalentul a 77% din suprafața totală a fondului forestier de la nivelul județului. Diferența de 23% o reprezintă suprafețe de fond forestier aparținând unităților administrativ-teritoriale sau proprietarilor privați.

Între altele, Dunca a spus că ministrul Apelor și Pădurilor, de care aparține ANAR, ar trebui să revină asupra deciziei de numire a acestuia: „Eu știu modus operandis, am văzut cum lucrează, am văzut cum s-a lucrat! Știu și mă îngrozesc că un astfel de om a ajuns într-o astfel de funcție, cât de departe a ajuns și cât de sus – director general la Apele Române. Înseamnă că ceea ce știe dânsul este foarte dureros pentru cei care l-au pus acolo”.

În replică, Gabriel Știka face câteva precizări:

„Domnul Dunca, punând la îndoială numirea mea în funcția de director general al Apelor Române trebuie să înțeleagă că implicit pune la îndoială capacitatea Guvernului României de a face numiri legale la conducerea agențiilor pe care le are în subordine, direct sau aflate în subordinea ministerelor. Îi amintesc domnului Dunca faptul că în prezent România are un guvern cu un premier membru PNL, deci coleg cu dumnealui de partid. Faptul că este excedat și orbit de ceea ce i se întâmplă în funcția de președinte al Consiliului Județean îl face să nu mai vadă nimic în afară de confruntările fără sfârșit pe care le are pe plan local, nu este o scuză pentru a contesta capacitățile propriului guvern. Dacă nu știa, îi transmit pe această cale că au fost parcurse toate verificările prealabile înainte de a fi numit în această funcție. Nici nu se putea altfel.

Nu mai adaug nimic referitor la faptul că partidul dumnealui se află într-o coaliție de guvernare pe care dumnealui, prin atitudinile constante pe care le adoptă, nu face nimic pentru a o consolida. Din contră, nu reușește decât să o slăbească. Știu că face față cu greu la sarcinile administrative pe care ar trebui să îndeplinească din funcția pe care o deține, știu că i se pare mult mai simplu să lanseze acuze și plângeri decât să își facă treaba, cum știu și că oamenii din Caraș-Severin își dau seama foarte exact de toate acestea.

Pentru că nu are nicio experiență în acest domeniu, domnul Dunca ar trebui să știe că investițiile în proiecte publice sunt proiecte care, pentru a fi duse la îndeplinire, trebuie derulate pe termen mediu sau lung. În principal din cauza procedurilor administrative prin care pot fi alocate fonduri și cheltuite. Toate renunțările, întârzierile și ezitările în acest domeniu înseamnă timp și bani pierduți pentru județul nostru. Pentru că în administrație procedurile sunt total diferite de ceea ce a practicat dumnealui în mediul privat. Sper să își dea și dumnealui seama de acest fapt cât mai curând posibil. Până acum nu pare să fi înțeles încă deplin acest lucru.

Luându-se etalon pe sine însuși, domnul Dunca prezumă că, din cauza conflictelor pe care le are cu mine, din funcția de director general al Apelor Române voi prejudicia județul de investițiile necesare în acest domeniu. Pentru simplul fapt că acestea vor trece prin instituția pe care o conduce. Îl anunț că va fi dezamăgit și în această privință pentru că, în mod cert, voi face tot posibilul să sprijin județul nostru. Ceea ce mi-am propus să fac din această funcție este peste felul în care domnul Dunca se raportează la oameni cu care ar trebui să colaboreze și la ce are de făcut în funcția pe care o deține.”

Cu toată considerația,

Gabriel Știka

Adresat elevilor de 12-18 ani, programul se derulează în Reșița la Colegiul Național „Traian Lalescu”, sub îndrumarea dr. arh. Brîndușa Havași, coordonator local De-a Arhitectura Vest, și va cuprinde două etape:

Etapa 1:  derularea programului educațional de design participativ cu elevii, activități de proiectare și implementarea acelei intervenții asupra spațiilor școlii care se poate realiza de către elevi și voluntari;

Etapa 1:  susținerea activităților de proiectare și coordonarea implementării pentru acele intervenții asupra spațiilor școlii care vor avea nevoie de proiectare și avizare, de conlucrarea specialiștilor mediului construit și de personal specializat pentru implementare.

Echipa De-a arhitectura și-a dorit de la bun început colaborarea cu autoritățile publice locale pentru programul educațional „My School Can Be Cool”: „Ne bucurăm că Primăria Municipiului Reșița înțelege importanța educației de mediu construit și acționează pentru promovarea ei. Prin acest gest primăria dă un semnal clar că este interesată de starea de bine a elevilor, de atașamentul lor față de spațiile școlare și de dezvoltarea competențelor și abilităților necesare în rolul de viitori cetățeni ai orașului. Sperăm ca exemplul Reșiței să fie urmat și de alte orașe din România”, spune dr. arh. Brîndușa Havași de la Asociația „De-a Arhitectura”.

La rândul său, Mădălina-Miruna Chiosa, viceprimar Primăria Municipiului Reșița, mărturisea: „Reșița este în plin proces de schimbare. Ne dorim ca tinerii noștri să înțeleagă importanța mediului construit din jurul lor și să fie parte din acest proiect de modernizare. Investim în școli, de aceea proiectul «My School Can Be Cool» este important pentru că tinerii se pot implica activ în schimbarea mediului școlar, în care ei își petrec cel mai mult timp. Aceștia sunt viitorii cetățenii adulți, iar un oraș viu nu este format din clădiri, un oraș viu este format din oameni fericiți și implicați în viața comunității. De-a Arhitectura nu este un joc, este un amplu exercițiu de învățare prin joc, despre formarea cetățenilor responsabili ai orașelor de mâine”,

Inițiat în 2015 sub forma unui proiect pilot de design participativ, programul educațional „My School Can Be Cool” a crescut în ultimii șapte ani ajungând la un număr de peste 800 de elevi din 41 de școli, implicând mai mult de 55 de arhitecți îndrumători voluntari și peste 45 de profesori. În anul școlar 2021-2022 programul este implementat în 11 școli din țară: București; Bohotin, Răducăneni și Miroslava, jud. Iași; Buzău, jud. Buzău; Curtea de Argeș, jud. Argeș; Gornești și Reghin, jud. Mureș; Hunedoara, jud. Hunedoara; Reșita, jud. Caraș-Severin; Sânpetru, jud. Brașov; Slatina, jud. Olt.

Don președinte Dunca, în loc să le bați obrazul doctorilor că nu fac nimic pentru salariile alea nesimțite, să te strofoci atâta s-o demiți pe Alina Stancovici, managerul de drept al spitalului județean, mai bine ai trimite o echipă de instalatori de la Aquacaraș, să pună lucrurile la punct la Staționarul II, în contul deszăpezirilor care n-au prea fost anul acesta. Și să deschidă larg ferestrele că acolo, fără glumă, pute, pute rău rahatul!

Sau, sugerează-le cârcotașilor care se plâng de lipsurile de tot felul, ca pe lângă bumbi de cap, pansamente și alte chestii de genul ăsta, să facă bine ca la internare să vină de acasă, ba cu o garnitură sau un colac de budă, ba cu un niplu ori un plutitor pentru bazinul cu apă. Că nu le pică coroana!

„După ce recent am semnat un protocol cu Primăria Reşiţa pentru centura municipiului, voi semna un protocol similar cu Primăria Bocşa, pentru ca şi centura acestui oraş să fie cedată autorităţilor locale. Ulterior, toate fazele de proiectare şi execuţie să fie gestionate la nivel local, aşa cum se va întâmpla şi la Reşiţa”, a ținut să precizeze ministrul Grindeanu.

Mirel Pascu s-a arătat deosebit de încântat de declarația ministrului Transporturilor, fiind convins că șoferii vor avea o șosea ocolitoare chiar în acest mandat.

„Mă bucur ca domnul ministru a fost astăzi în Caraș-Severin, ocazie cu care i-am prezentat studiul de prefezabilitate privind varianta ocolitoare a Orașului Bocșa, cu cele trei opțiuni ale proiectanților. Sigur că aceștia vor stabili în final care dintre ele va fi cea mai bună și oportună soluție pentru a descongestiona traficul greu din oraș. În cursul săptămânii viitoare voi merge la ministerul Transporturilor pentru a semna protocolul între Orașul Bocșa și minister. Trebuie subliniat faptul că această variantă este prinsă în master planul național”, ne-a mărturisit primarul Bocșei.

Proiectul din acest an, parte a concursului, vizează valea minoră a Cernei, cuprins între podurile de piatră și de fontă.

„În calitate de primar al Orașului Băile Herculane, am oferit un sprijin adevărat tuturor studenților care au dorit să se implice în activitatea administrativă a orașului. Cred că suntem singura instituție care, prin Serviciul Urbanism, a contribuit în mod direct la multe lucrări de diplomă ale tinerilor arhitecți care au solicitat ajutor. Acestora li s-a pus la dispoziție tot materialul solicitat, documentații urbanistice, strategii de dezvoltare, ridicări topografice.”, mărturisește Cristian Miclău.

Edilul-șef spune că așa a ajuns să-i cunoască și pe tinerii arhitecți de la Asociația „Locus”, care, în an terminal la Facultatea de Arhitectură din Timișoara, au solicitat ajutorul administrației în elaborarea lucrărilor tehnice solicitate de facultate. Acestor tineri li s-au pus la dispoziție documentații tehnice, planșe, ridicări topografice și tot materialul tehnic de la imobilul monument istoric Băile Neptun.

„Chiar daca alte administrații locale sau județene au blocat implicarea tinerilor studenți arhitecți în proiectele comunităților din motive politice, căci mulți tineri fac parte din alte  formațiuni politice, noi le-am acordat credit, convinși că vom avea doar de câștigat de pe urma colaborării.

Spre exemplu, în cazul nostru Asociația „Locus” are președinte pe domnișoara Oana Chirilă care este implicată politic in proiectele USR PLUS. Acest aspect nu a fost un impediment în a ajuta acești tineri și a pune bazele unui parteneriat în acest sens. Trebuie să recunosc că politic nu a fost  o mișcare prea bună, dar rolul meu ca primar este să lupt pentru binele orașului meu.

Timpul a trecut și consider ca am avut o gandire solidă, care a depașit sfera politică. Vin cu această afirmație, căci astazi 18.02.2022 mă bucur să anunț că proiectul „Școala de Vară Baia de Arhitectură a ajuns la ediția V-a.”, ține să precizeze primarul Miclău.

Locul de desfășurare a proiectului: Valea minora a râului Cerna cuprins între Podul de Piatra și Podul de Fontă. Durata proiectului este de 6 luni, iar perioada de implementare 10-14 zile.

„Baia de arhitectură”, ediția a V-a,  propune o amenajare urbană formată dintr-o zonă de promenadă, o serie de locuri de stat, acoperite, și un punct de «belvedere» către Baia Neptun și Podul de Fontă.

Proiectul este depus spre finanțare către Ordinul Arhitecților din România.

„Doresc pe această cale să invit toți tinerii studenți arhitecți să participe la acest concurs minunat de soluții în dezvoltarea la scară mică a spațiului urban.”, este mesajul primarului Cristian Miclău.

Ca și anul trecut, pe primul plan se vor afla lucrările la reabilitarea rețelelor de apă și canal.

„Ca și listă de priorități vizăm stația de captare și stația de tratare a apei care deservește cele patru localități, respectiv Borlova, Turnu Ruieni, Zervești si Dalci. Concomitent, cu aceste lucrări va fi finalizată și reabilitarea rețelelor de apă și canal prin PNDL 2, urmând a fi recepționată până la finalul acestui an. Tot de la bugetul local au fost direcționați banii pentru studiul de fezabilitate privind dezvoltarea domeniului schiabil Muntele Mic, mai exact este vorba de o instalație pe cablu de tip telegondola”., ne-a mărturisit primarul Cosmin Belci.

În opinia edilului-șef, gondola va facilita accesul din stațiune deoarece, fapt evidențiat și de sondajul de opinie făcut pe Regiunea de Vest, unde, 32% dintre intervievați au răspuns ca si-ar dori sa fie cazați în partea de jos a comunei, iar accesul la domeniul schiabil sa fie prin aceasta telegondola. Alți 27% dintre ei si-au exprimat dorința de a parca mașina la baza acestei instalații, urmând ca la sfârșitul zilei sa se întoarcă acasă.