După Reșița și Moldova Nouă, a venit și rândul Bocșei să sărbătorească ziua orașului, în 10 și 11 iulie. Organizatori, Primăria și Consiliul Local. Locația aleasă, aceeași din anii trecuți, platoul fostei autogări unde vor avea locconcerte de cântece și dansuri populare, dar și muzică pop, R&B și soul. Adică, pentru toate gusturile.

Seara de vineri, 10 iulie, începând ora 18.00, vor evolua formațiile de dansuri: „Ceata Bocșanei”, „Junii Bocșanei” și „Bocșana”, după care, de la 18.40 până la 19.15, localnicii vor avea ocazia de admira dansatorii Ansamblului Folcloric din Petrovac Na Mlavi din Serbia. Seara se va încheia cu recitalul interpretei de muzică populară Andreea Chisăliță, acompaniată de formația condusă de Sebi Roșca.

Sâmbătă, 11 iulie. Începând cu ora 18.00, atmosfera va fi întreținută de un DJ, iar de la ora 21.00 va urca pe scenă Andrei Bănuță, un artist care îmbină influențe pop, R&B și soul.

În curând se vor împlini doi ani de la câștigarea actualului mandat, un moment cât se poate de potrivit pentru prezentarea bilanțului, cu realizările acestor ani. Adrian Torma a ales să fie sincer și realist.

„În acești doi ani am pus în mișcare proiecte importante pentru oraș, multe dintre ele fiind deja finalizate sau în implementare. Despre acestea vorbesc șantierele, investițiile și schimbările pe care le vedeți deja în Moldova Nouă.

Astăzi vreau să vorbesc despre ceea ce încă nu am reușit, pentru că și acestea fac parte din adevăr.

Am înțeles că un primar trebuie să fie parte din soluție, indiferent de dificultăți. Oamenii au nevoie de fapte, nu de scuze.”, și-a pus în gardă susținătorii primarul orașului de la Dunăre.

Ce îl nemulțumește pe Adrian Torma?

– Nu am reușit să atragem investitorii de care orașul are nevoie;

– Nu am reușit să asfaltăm mai multe străzi, în special în Măcești, Bosneag, Moldova Veche și Moldovița;

– Nu am reușit să aducem toți specialiștii necesari Spitalului Orășenesc;

– Nu am reușit să stopăm abandonarea câinilor și nici să schimbăm suficient mentalitatea privind hrănirea lor în spațiile publice;

– Nu am reușit să rezolvăm complet problemele legate de igienizarea râurilor, subsolurilor și canalizărilor pluviale;

– Nu am reușit încă să construim peste tot relația apropiată dintre administrație și cetățean pe care mi-o doresc.

Știu că responsabilitatea îmi aparține. Știu și că mai sunt multe de făcut.

Dar vă pot spune cu sinceritate că în fiecare zi am făcut tot ceea ce a depins de mine. Nu am fugit de muncă, de responsabilitate sau de critici.

Orașul este al nostru, al tuturor. Nicio administrație nu poate schimba singură destinul unei comunități. Doar împreună putem construi un viitor mai bun pentru Moldova Nouă.

Privesc perioada următoare cu încredere și realism. Poate că nu vom reuși să atingem toate obiectivele atât de repede cum ne-am dori, dar nu vom renunța la niciunul dintre ele.

Nu vă cer să mă judecați după vorbe, ci după felul în care, zi de zi, încercăm să schimbăm acest oraș.

Împreună cu domnul viceprimar și întreaga echipă din Primăria Moldova Nouă, vă promit că vom continua să muncim cu seriozitate, respect și credința că acest oraș merită mai mult.

Vă mulțumesc pentru încredere, răbdare și pentru fiecare gest prin care alegeți să fiți alături de comunitatea noastră.”

Administrația locală a întocmit un proiect pentru o sală de sport, cu o suprafață de 350 de metri pătrați, tribună, vestiar și alte dotări specifice unor astfel de construcții.

Potrivit primarului, Romeo Răduță, proiectul a fost depus spre finanțare prin ADR Vest, valoarea sa cifrându-se la aproape 5 milioane de lei.

„Am identificat terenul, chiar în spatele școlii, s-au făcut măsurători, vizita în teren, așteptăm clarificările, să putem da drumul proiectului. La ora actuală avem cam 150 de copii, dar comuna atrage din ce în ce mai multe familii tinere, care au cumpărat case, și ne așteptăm la creșterea numărului de tineri care vor să practice sportul. Iarna, de exemplu, eram nevoiți să ținem orele de sport pe culoarele școlii, pentru că la noi este și foarte frig. Sala de sport poate asigura condiții foarte bune pentru aceste ore, conform programei”, mărturisește edilul-șef al comunei.

Pe lângă orele de educație fizică, în sala de sport vor fi fi organizate și competiții sportive.

De câteva luni, aici se desfășoară lucrări de modernizare și reconfigurare a spațiului pentru persoanele de toate vârstele. În loc să aprecieze acest lucru, unii localnici nu scapă niciun prilej de a critica orice inițiativă a primarului Felix Borcean și intervenție a specialiștilor care au gândit planul de reabilitare și modernizare al parcului.

Ca și cum nu ar fi fost suficient, unii au găsit de cuviință să se „războiască” cu aparatele de joacă instalate deja.

Pentru a doua noapte la rând, , pump trackul amenajat în Parcul Teiuș a fost vandalizat de persoane necunoscute.

„Pentru a doua noapte la rând, noul pump track din Parcul Teiuș a fost vandalizat! Niște cetățeni fără pic de bun simț au rupt gardurile, au aruncat cu pietre și s-au urcat pe noua pistă pump track, deși aceasta a fost înfoliată și împrejmuită pentru a opri accesul.

Vă atenționăm că vom avea toleranță 0 față de astfel de persoane, se va întări paza și zona va fi supravegheată 24/24!

Suntem extrem de dezamăgiți că în comunitatea noastră există astfel de persoane!”, susțin reprezentanții administrației locale.”, susțin reprezentanții administrației locale.

Social-democrații vor da votul pentru trecerea cabinetului în Parlament, dar și să facă parte din el.

Referindu-se la această decizie, Silviu Hurduzeu, președintele PSD Caraș-Severin, a ținut să precizeze:

„Am făcut-o cu convingerea că, în felul acesta, punem capăt crizei politice și îl trimite, în sfârșit, pe Ilie Bolojan acasă.

Așa cum am anunțat înainte, măsurile PSD sunt implementate în programul de guvernare. Pensiile vor fi indexate, salariul minim va crește, se deblochează investițiile în infrastructura națională, se va extinde programul „masa caldă”. Mai important de atât, se închide epoca austerității și nu vor mai fi creșteri de taxe și impozite. Se evită înstrăinarea companiilor de stat profitabile și gazele din Marea Neagră vor fi folosite în interesul României.”

WWF-România, în colaborare cu Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, a organizat, în data de 17 iunie, o întâlnire a grupului de lucru dedicat identificării celor mai potrivite politici și instrumente pentru conservarea și gestionarea durabilă a peisajelor mozaicate silvopastorale și a pădurilor aflate în afara fondului forestier național. Întâlnirea s-a desfășurat în cadrul proiectului COOP4SAFE

Potrivit Cristinei Curelea – expert comunicare, WWF-România, p articipanții au evidențiat faptul că aceste peisaje sunt rezultatul unei relații de lungă durată dintre comunitățile locale și natură, iar menținerea unui păstorit durabil este esențială pentru conservarea biodiversității, protecția resurselor de apă, reziliența climatică și menținerea mozaicului peisagistic specific zonelor rurale. În același timp, ele reprezintă o parte valoroasă a patrimoniului cultural al României, reflectând practici tradiționale care și-au demonstrat sustenabilitatea de-a lungul timpului.

În paralel, numeroase pajiști cu valoare naturală ridicată și sisteme silvopastorale tradiționale se află într-un proces de degradare. Abandonul activităților pastorale, precum și integrarea insuficientă a practicilor tradiționale în mecanismele actuale de gestionare și sprijin, contribuie la simplificarea peisajelor și la pierderea unor elemente de mare valoare ecologică și culturală.

Specialiștii au subliniat necesitatea dezvoltării unor măsuri concrete care să susțină activitățile pastorale durabile și să încurajeze menținerea peisajelor culturale de mare diversitate. În acest sens, normele agro-silvice care urmează să fie dezvoltate printr-un ordin comun al autorităților centrale responsabile de mediu și agricultură ar trebui să recunoască valoarea acestor sisteme, să stabilească principii clare de gestionare durabilă și să adapteze instrumentele de sprijin la specificul tradițional al României.
Această abordare este pe deplin compatibilă cu obiectivele europene actuale, demonstrând că productivitatea agricolă, adaptarea la schimbările climatice și conservarea biodiversității.nu sunt obiective aflate în competiție, ci se pot susține reciproc atunci când politicile publice sunt concepute integrat.

În perspectiva viitorului exercițiu financiar european 2028–2034, participanții au evidențiat oportunitatea orientării investițiilor publice către soluții care răspund simultan obiectivelor de restaurare a naturii, implementării cerințelor privind produsele fără defrișări, conservării biodiversității, adaptării la schimbările climatice și dezvoltării socio-economice a comunităților locale. Sistemele agricole și silvopastorale tradiționale pot contribui în mod direct la atingerea acestor obiective, oferind în același timp beneficii economice și sociale comunităților rurale.

„România are deja peste 600.000 de hectare de păduri, unele deosebit de valoroase, situate în afara fondului forestier național, care, în lipsa unui cadru adecvat de recunoaștere și gestionare, riscă să se degradeze sau să fie pierdute. În același timp, asistăm la diminuarea unor pajiști valoroase și a sistemelor silvopastorale tradiționale. Avem nevoie de politici publice care să susțină activitățile pastorale durabile și să valorifice contribuția acestor peisaje la conservarea biodiversității, adaptarea la schimbările climatice și dezvoltarea comunităților locale, în acord cu noile politici europene și naționale.”precizează Cristina Curelea.

Grupul de lucru reunește experți din cercetare, mediul academic, instituții publice și organizații neguvernamentale – Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, INCDS Voluntari, ICDEAPA Galați, ICD Pajiști Brașov, USAMV București, Facultatea de Silvicultură Suceava, INCDS „Marin Drăcea”, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) și alții, care contribuie la identificarea unor soluții legislative și administrative adaptate realităților din teren și cerințelor europene.

Pajiștile cu arbori și alte sisteme agro-silvice reprezintă infrastructuri naturale esențiale pentru protecția solului, conservarea biodiversității, stocarea carbonului, adaptarea la schimbările climatice și menținerea activităților agricole tradiționale.

Prin acest demers, WWF-România, alături de parteneri, urmărește să contribuie la dezvoltarea unui cadru coerent de politici publice care să asigure conservarea și gestionarea durabilă a acestor habitate și să sprijine comunitățile rurale în menținerea unor practici tradiționale esențiale. Totodată, organizația își asumă continuarea implicării active, alături de autorități, mediul academic, comunitățile locale și ceilalți factori interesați, pentru transformarea acestor provocări într-o oportunitate de dezvoltare durabilă și de valorificare a patrimoniului natural și cultural al României.

Primele consultații oferite de medicul primar Attila Bodor sunt programate în zilele de 24 și 25 iunie, programările fiind programte prin medicul de familie. De precizat că aceste consultații vor fi decontate de Casa Județeană de Asigurări de Sănătate.

„Suntem bucuroși că am reușit să aducem și un medic neurolog în comuna noastră. Activitatea domnului doctor Attila Bodor va începe săptămâna viitoare, mai exact în 24 și 25 iunie. Ne-am luptat de multă vreme să aducem și un neurolog Ne dorim ca pe viitor să reușim și atragerea unui medic pediatru, astfel încât locuitorii să aibă acces la cât mai multe specialități medicale fără a fi nevoiți să se deplaseze în alte localități”, ne-a mărturisit edilul-șef.

Primarul comunei Măureni, Brian Filimon, spune că aducerea unui medic neurolog reprezintă un pas important pentru comunitate și este rezultatul demersurilor făcute de administrația locală pentru extinderea accesului locuitorilor la servicii medicale de specialitate.

De reținut și faptul că la Măureni, își desfășoară activitatea, de mai multe luni, un medic internist, un medic de familie, un medic stomatolog ,iar locuitorii beneficiază și de servicii de laborator pentru analize medicale.

În tot acest timp vor avea loc concerte pentru toate vârstele și gusturile, momente artistice, activități recreative și surprize pe care organizatorii le pregătesc încă de pe acuma.

Pe scena festivalului vor urca artiști îndrăgiți din zona muzicii populare, a muzicii de petrecere, precum și din cea a muzicii ușoare, printre care: Jean de la Craiova, Remus Novac, Olguța Berbec, Vasile Conea și AMNA. Lor li se vor alătura numeroși invitați speciali, pregătiți să ofere publicului seri pline de energie, emoție și spectacol.

Evenimentul „Zilele Dunării” va fi mai mult decât un festival. Va fi o invitație deschisă de a descoperi Clisura Dunării, o zonă cu peisaje impresionante, tradiții autentice și un potențial turistic remarcabil.

Organizatorii spun că evenimentul își propune să promoveze zona la nivel național și să contribuie la dezvoltarea imaginii orașului Moldova Nouă ca destinație culturală și turistică de referință.

„Un element important al proiectului îl reprezintă colaborarea cu Danube WaveRunner Tour, parteneriat care susține promovarea turismului pe Dunăre și pune în valoare oportunitățile de agrement și experiențele unice pe care această zonă le oferă celor care aleg să o viziteze.

Prin lansarea primei ediții, organizatorii urmăresc să creeze o tradiție anuală, să stimuleze economia locală și să ofere comunității un eveniment reprezentativ pentru întreaga zonă a Banatului de Sud-Vest.”, sunt de părere reprezentanții Primăriei Moldova Nouă.

La prânz, în foaierul sălii de ședinte a Consiliului Județean Caraș-Severin, a avut loc vernisajul expoziției „Artiști bănățeni la ei acasă.”

De la ora 16:00, pe scena instalată în centrul civic al Municipiului Reșița s-a desfășurat un spectaculos concert de muzică populară.

Spectatorii i-au aplaudat pe îndrăgiți interpreți ai cântecului popular: Ramona Vița, Andreea Chisăliță, Petrică Miulescu Irimică, Dumitru Teleagă, Gabi Zaharia, Dumitru Stoicănescu și Bebe Marinescu.

Din spectacol nu au lipsit dansatorii de la „Junii Gugulani” din Caransebeș, „Bârzava” Reșița, „Bârzava Junior”, „Zestrea Gugulanilor” din Caransebeș și „Renașterea” Reșița, formații care păstrează și promovează cu mândrie tradițiile, portul popular și dansurile specifice Banatului.

Astăzi, „Ziua Banatului Montan” va fi sărbătorită în Parlamentul României, prin expoziția „Artiști bănățeni la ei acasă.”

Evenimentul a fost onorat de primarul Mirel Pascu, președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, deputații PSD Silvia Mihalcea și Marius Isac, vicepreședintele CJ Caraș-Severin, vicepreședintele CJ Caraș-Severin, Ioan Crina, reprezentanți ai instituțiilor publice și de cultura din Caraș-Severin, reprezentanți ai ADR Vest, șefi de instituții, constructorul acestui inedit complex muzeal, un numeros public.

„Este un moment istoric pentru noi astăzi, că inaugurăm acest complex muzeal., mărturisea primarul Mirel Pascu. Avem ce vedea în aceste muzee, avem și observatorul astronomic unde aproximativ peste o lună de zile să-l inaugurăm împreună. Este în partea aceasta de țară unul dintre cele mai performante telescoape, și vom vedea luna, stele și cred că va fi cu adevărat o atracție, nu doar pentru turiști, dar și pentru mulți copii, cred eu, care vor dori să vadă stelele. Cred că copii din Bocșa, Reșița dar și din alte părți ale județului vor avea ce vedea aici. Noi o să organizăm deschiderea, o să facem programări online, care vor fi doar de la ora 22.00, vom avea personal pregătit, care va deservi acest observator.”

Mirel Pascu a ținut să spună că dotarea muzeului de etnografie nu este încă finalizată, încă nu este pus la punct tot ceea ce își dorește, însă este convins că acest lucru se va întâmpla cât de curând.

„Este mare lucru să înființezi astăzi un muzeu, drept pentru care îl felicit pe primarul Mirel Pascu, motiv pentru care am răspuns invitației de a participa la acest eveniment. Este clar o investiție tot acest proiect, o investiție în viitor, o investiție despre trecutul și istoria acestor locuri. Le doresc cât mai mulți vizitatori, cât mai mulți copii care să alerge pe aici și să-și descopere rădăcinile dar să și privească cerul. Am fost impresionată de numărul lucrărilor maestrului Constantin Lucaci. Îi felicit de asemenea pe cei care au contribuit ca acest proiect, acest vis să devină realitate.”, a ținut să spună Silvia Mihalcea.

Aceasta a mărturisit că a admirat până și clădirile, cu spații moderne, care arată exact ca muzeele pe care le vedem noi construite în ultima perioadă și ca muzeele din străinătate. „Iar domnul primar a pus Bocșa pe harta muzeelor din România și, de ce nu, din Europa”, a mai spus deputata de Caraș-Severin.

La rândul său, Silviu Hurduzeu și-a arătat satisfacția pentru ultimele realizări din Caraș-Severin de acest gen finalizate în ultima săptămână.

„Mă bucur mult că pe harta județului Caraș-Severin pe lângă frumusețile naturale pe care le avem, avem de săptămâna trecută cetatea Ladislau, și acum la Bocșa, muzeul Bocșa cu aceste camere muzeale deosebite care pun în evidență tradiția noastră, artiștii noștri, oamenii de bine din județul Caraș-Severin. Mă refer la maestrul Lucaci, la Constantin Gruescu, dar și o componentă etnografică care pune în valoare tradițiile noastre din Banatul de munte. Îmi doresc foarte mult ca, în timp, acest muzeu ca și cetatea Ladislau să beneficieze de foarte mulți turiști și vizitatori, și evident că nu doar turiști din județul Caraș-Severin”.

Un bun cunoscător al istoriei locului Dan Liuț, directorul Casei de Cultură a ținut să mulțumească tuturor celor care au reușit să ducă la bun sfârșit un vis ce părea irealizabil:

„Le suntem recunoscători celor care ne-au ajutat să finalizăm această investiție. Sala muzeală Constantin Lucaci – spațiu și lumină este cea mai veche sală muzeală din actualul muzeu, pentru că ea a fost înființată din 2012 și noi nu am făcut altceva decât să modernizăm clădirea și să mai adăugăm câteva tablouri care arată activitatea maestrului Lucaci.

Casa Etnografică a fost în schimb cea mai mare provocare, pentru că a trebuit să găsim obiectele necesare pentru dotarea unui spațiu de aproximativ 200 de metri pătrați, a fost mare, mare provocarea pentru noi, dar, spre bucuria noastră, am găsit oameni care ne-au donat lucruri, și pe această cale vreau să le mulțumesc tuturor donatorilor, pentru că lucrul acesta arată că bocșenii și nu numai ei își doresc ca obiectele pe care le dețin acasă să ajungă într-un final într-un muzeu, cele care merită.

Cât despre Sala Constantin Gruescu, Dan Liuț a spus a fost concepută special pentru o colecție de minerale. Are aspectul unei galerii de mină. „Acum putem spune că cele 105 piese donate de nea Costică și-au găsit în sfârșit locația bună și locația adecvată. Se găsesc înăuntru și câteva obiecte personale de-ale lui nea Costică, o uniformă de miner și câteva obiecte de minerit” a mai spus directorul Casei Orășenești de Cultură.”

Eveniment cu o tradiție de aproape trei decenii, simpozionul a marcat în acest an un nou început, după o perioadă de întrerupere, reunind la Reșița cercetători, istorici, etnografi și oameni de cultură din România și Serbia, preocupați de cunoașterea, conservarea și promovarea patrimoniului multicultural al Banatului.

Organizatori: Consiliul Județean Caraș-Severin, Muzeul Banatului Montan, Societatea Română/Fundația de Etnografie și Folclor din Voivodina-Serbia, Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina. Din consiliul Științific au făcut parte Livia Magina și Vasile Râmneanțu (România), Virginia Popovici și Nicu Ciobanu-Serbia.

Programul a cuprins activități pe secțiuni legate de Patrimoniu și memorie culturală, Conviețuire și istorie în Banat. Între alții, au vorbit Adrian Magina- „Informații despre sârbi în sursele medievale din Transilvania”, Carmen Albert- „Maria Cosma în surse informative-abordare imagologică”, Gabriela Adina Marco- „Procesul de separare ierarhică a comunităților română și sârbă din localitatea Herneacova-Timiș”, Vesna Marjanovici-„De la alaiurile rituale arhaice la carnavalurile contemporane din Banat”, Drago Negovan, Cvetko Pavlovic (Munenegru), Nicu Ciobanu, Minodora Damian.

Prefectul județului Caraș-Severin, Cristian Gâfu, a participat la deschiderea manifestării, adresând un mesaj de bun-venit invitaților și subliniind rolul pe care diversitatea culturală l-a avut în definirea identității Banatului de-a lungul timpului.

„Banatul a fost, de-a lungul secolelor, un spațiu al întâlnirii dintre culturi, limbi și tradiții diferite. Români, sârbi, germani, maghiari, croați, cehi și alte comunități au contribuit împreună la construirea unei identități regionale aparte, bazată pe respect reciproc și conviețuire armonioasă”, a transmis prefectul județului.

Totodată, acesta a apreciat în mod special prezenţa participanților din Serbia, evidențiind importanța colaborării româno-sârbe și contribuția valoroasă a comunității sârbe la patrimoniul cultural al Banatului.

Organizat de Muzeul Banatului Montan din Reșița, în parteneriat cu instituții culturale din Serbia, simpozionul pune în prim-plan memoria colectivă a comunităților din Banatul istoric, dialogul intercultural, buna vecinătate și modul în care conviețuirea dintre diferite etnii a modelat identitatea acestei regiuni.

Prin lucrările și dezbaterile din cadrul evenimentului sunt evidențiate valorile care au definit de-a lungul timpului Banatul: toleranța, respectul reciproc și deschiderea către diversitate