15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
Please assign a Header Menu.
http://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg

Atitudine

Anunț public
Anunț public
La Teregova, Liceul Tehnologic Sf. Dimitrie va fi reabilitat, modernizat și dotat printr-un proiect cu finanțare europeană
Citește mai mult

Comentariu

Prea puțin o singură umbrelă pentru trei căpoși!
Anunț public
Rahatul de la Jupa a intrat în Guinness Book!
Organizarea unei Planificări Echilibrate a Nevoilor Municipiului Reșița-O.P.E.N. Municipiul Reșița
Citește mai mult

Editorial

De unde atâta rușine, bă Cîțule?
Când pisica nu-i acasă, DJ Tinu se ține de cioace
Trenul lui Cîțu și bou-vagonul lui Barna și Cioloș
USR Caraș-Severin și măcelăria politică!
Domnule Dunca, nu ne mai certa și în Săptămâna Mare!
Cine se scoală de dimineață la Bocșa? Mirel!
Dragă domnule Dunca!
Citește mai mult
Editorial
La începutul anilor ’90 le-am dat uzinele și fabricile, în numele așa-ziselor privatizări. Iar ei, în cel mai fericit caz, le-au abandonat, punând pe ele lacăte cât plosca. Nu am zis nici pâs în momentul în care, unii le-au tăiat bucată cu bucată, dându-i apă la moară lui Petre Roman, cel ce asemăna industria românească cu un morman de fiare vechi. Mai apoi, le-am dat pădurile, să taie din ele cât or vrea și să ducă lemnul la ei acasă acolo unde, tăiatul ilegal al unui copac, unul singur, se pedepsește cu închisoarea. Când ne-am trezit la realitate, aproape că nu mai aveau ce tăia. Citește
Doar câteva zile a lipsit președintele nostru (de județ), Romeo Dunca, plecat la recuperare, odihnă și distracție în Dubai, suficient însă ca unii din Consiliul Județean să-și facă de cap. Sigur, nu-i vorba de amărâții pe care don Romeo i-a preluat odată cu mandatul și-i terorizează zilnic cu concedierea, ci de oamenii lui de încredere și de nădejde, pe umerii cărora apasă problemele acestui județ. Și aici mă gândesc la unul ca DJ Tinu Vidaicu, adus cu surle și trâmbițe de la Timișoara, să facă să răsune munții Banatului de publicitate, muzicală, bineînțeles Pe acest Tinu, Dunca l-a numit administrator peste județ, o funcție de o responsabilitate colosală. Citește
De când s-au urcat în trenul guvernării, PNL și USR sunt tot într-o gâlceavă. E adevărat, trenul ăsta nu are decât trei vagoane, unul de clasa întâia, iar celelalte de clasa doua. Aici e baiul, USR n-ar prea vrea să stea la clasa a doua că, deh, cum să călătorești la bou-vagon, în timp ce liberalii au și cușetă, au și restaurant unde să mănânce la prânz chifteaua cu sosul de roșii. Deocamdată, nu i-am auzit pe unguri să se plângă de ceva, semn că ei sunt mulțumiți de condițiile în care călătoresc în acești patru ani. La câtă dorință de călătorie au acumulat de-a lungul timpului, eu cred că ei s-ar fi mulțumit și cu o drezină, atașată la coda trenului. Citește
Pe zi ce trece, USR seamănă tot mai mult cu un partid condus de interesele unora sau altora. După nici jumătate de an de guvernare comună cu PNL și UDMR, conducătorii acestui partid au dat de gustul fagurului și a cutiei cu rahat. Și atunci, ce și-au zis băieții, unii, nu toți, „De ce să renunțăm noi la aceste bunătăți la care nici nu am visat, pentru a lăsa locul altora? Frate, frate, dar de ce să ne lingem buzele, când ne putem înfrupta la masa plină cu bunătăți?“ Pentru ca reușita să fie garantată 100%, au împrumutat șmecheriile celor obișnuiți cu astfel de practici. Bă, băieți, păi se poate să vă dedați la așa ceva? Tocmai voi care pozați în fete mari și neprihănite? Citește
Dragă domnule Dunca. Ce ți-am spus eu mai acum câteva zile? Să te lași de prostii, măcar în Săptămâna Patimilor, când tot creștinul își vede de ciorba lui și nu-și mai bagă nasul acolo nu-i fierbe oala. Ți-am spus, potolește-te și fă și matale o pauză la postările pe Facebook, unde te iei în gură cu toți cei care îți sunt potrivnici. Măcar cât ești în vacanță uită de problemele de acasă. În loc să stai noaptea să scrii și să răspunzi la toate comentariile, distrează-te acolo unde ești, stai cu burta la soare, fă baie, relaxează-te și uită de toate grijile și nevoile de acasă. Uită de guvernarea asta păcătoasă, de frecușurile din coaliție și de toate cele ce-ți fac viața calvar. Citește
Când spun asta, mă gândesc că vorbești ca un politician uns cu toate alifiile. Unul care ar face orice să pună mâna pe potul de pe masa jucătorilor asemănători lui. Ai mereu cuvintele la tine, e adevărat, nu multe, atât cât e nevoie să audă auditoriul într-o campanie electorală: că vei face și vei drege. Suficient. Uneori, tactica asta dă roade, oamenii se lasă înduplecați nu pentru că ar fi fraieri, ci pentru că în sinea lor își zic că, ori îl votează pe ăla, ori pe celălalt, e același drac. În chestii de astea te pricepi, ai avut de la cine să înveți arta oratoriei. Talpeș, Mocioalcă și Luminița Jivan sunt doar câțiva dintre cei care ți-au predat lecții. Bine, cu Luminița ai cam dat-o în bară, dar asta e viața, din când în când e nevoie și de așa ceva. Citește
Ce faci, domnule Dunca, nu ai somn noaptea? Că mă uit cum duminică dimineața, fix la 6,38, oră la care orice om normal doarme, că de aia e weekend, ai postat pe pagina matale de Facebook ditamai materialul despre Muntele Mic și Horațiu Buna. Unul cât un capitol sănătos de roman. De fapt, nu doar despre Buna, ci și despre fostul primar din Turnu Ruieni, Maralescu, despre actualul edil, Cosmin Belci, și despre Antonie Bunei, ăla de la Zăvoi. I-ai luat pe fiecare de urechi, i-ai beștelit și i-ai făcut ca pe dracu. Să se învețe minte! Repet, în sfânta zi de Duminica Floriilor. Citește
Trecură și Floriile. Sărbătoarea cea mare care ne pregătește pentru povestea tragică a Mântuitorului, Iisus Hristos. O sărbătoare pe care nu doar Biserica o celebrează, ci și cei care ne conduc destinele în fruntea comunității. A devenit un obicei ca în preajma Paștelui să se apeleze la tradiție, îndemnând pe cei care au mai rămas la țară să trudească la pământ și la animalele de pe lângă casă să vină la Târgul de la oraș, cu ce au mai bun și mai ecologic în gospodărie, o slăninuță, un caș de oaie, o ridiche, o ceapă verde. Citește
În urmă cu treizeci de ani, în fiecare zi număram TIR-urile venite cu ajutoare din Europa. De la două, trei la început, la fără număr mai târziu. La vremea respectivă nu conta că era vorba de alimente, haine, medicamente, mobilier pentru casele de copii ori aparatură medicală. Păream atât de săraci, sau poate alții aveau grijă să transmită lumii lucrul ăsta, încât nu ne mai uitam la ceea ce găseam în sacii plini cu haine și mâncare. Pe de-o parte slăveam Occidentul pentru generozitatea lui, iar pe de altă parte, trăiam umilința la care era supusă o întreagă națiune. În timp ce unii deplângeau situația în care ajunsesem, alții s-au îmbogățit de pe urma acestor ajutoare din care ei făcuseră o afacere. Citește
Știți câți parlamentari din Caraș-Severin sunt la București? Nu vă luați după numărul oficial, cel de cinci deputați și doi senatori, că nu e așa. Într-adevăr, prezenți cu trupul și cardul sunt șapte, dar cu sufletul și cu inițiativa sunt doar vreo cinci. Asta cu indulgență, că dacă stăm să le evaluăm activitatea după patru luni de (in)activitate, cu siguranță numărul lor s-ar înjumătăți. Vă veți întreba ce am cu bieții oameni. N-am nimic, în afară de constatarea că, în loc să fi stat acasă lângă neveste, iubite și copii, ard gazul de pomană acolo. Credeți că dacă mă exprim așa aduc atingere demnității respectivilor domni parlamentari? Da de unde! Eu nu scot nimic din burtă, ci spun doar ce este. Citește