Coco Galescu, marele nostru explorator și alpinist, i-a transmis un mesaj unuia dintre colegii mei de breaslă: „Dragă Dani Stanciu, mă scuzi că-ți distrag atenția de la complexele probleme care macină județul dar…vezi că ți-au rămas niște urme de maro în colțul gurii!” Până la jumătatea frazei i-am înțeles ironia… Chestia aia maronie, în colțul gurii pare desprinsă din vocabularul în privat al unor politicieni de care el nu este străin. E o postare care nu-l onorează, iar el știe asta. Indiferent de ce se spune despre tine, mai ales ca și persoană publică, nu ai voie să să ai o astfel de reacție.
După părerea mea, dragă Coco, Dani Stanciu și-a făcut corect datoria, a informat o stare de fapt, fără să interpreteze ori să adauge ceva de la el. A fost o știre, nimic tendențios. Chiar dacă nu vei recunoaște, vinovați pentru cele întâmplate sunt politicienii din spatele tău. Cei care în ultimii ani au profitat de tine pentru a-și atinge scopurile. Ei, politicienii, știu că numele tău vinde bine nu doar în Caransebeș, la Reșița, ci și la Katmandu, la Polul Sud sau la Punta Arenas. Așa s-a întâmplat când te-au ales viceprimar la Caransebeș. Ei nu aveau nevoie de tine, ci de numele tău care aducea voturi. A fost un compromis și de-o parte, și de alta, care până la urmă s-a terminat cum s-a terminat. Scandaluri, articole în presă, procese, etc. Și atunci, adu-ți aminte, presa a fost lângă tine.
Am crezut că ai învățat ceva din lecția aceea. Că îți vei vedea de muntele tău acolo unde ești învățător pentru oricine ar veni să-ți ceară sfatul. Și iar nu ai rezistat tentației, pentru că nu puteai să-ți refuzi prietenul cu care ai atins Polul Sud, și ai acceptat să tragi lista în sus în alegerile pentru Consiliul Județean din 2020. Așa ai ajuns consilier pe listele PNL. Consilier cu numele căci, în realitate, păpușarii l-au vrut pe altul în locul tău. Îți amintești, nu? Și ca să-ți arate cât de generoși sunt ei, ți-au oferit postul de consilier al lui Romeo Dunca. Ca să ce? Dunca lipsit de noțiunile elementare de administrație publică, tu cu gândul la munte. Ce afacerea lu’ pește era și asta? Sigur, un „mariaj” ratat din start, care nu a rezistat mai mult de două, trei luni. Nu știu dacă la plecare băieții ți-au strâns mâna în semn de recunoștință pentru voturile pe care numele tău le-a adus în alegerile din 2020. Și din nou presa, cea cu „urme de maroniu în colțul gurii”, ți-a fost aproape.
Și iarăși am crezut că vei sta în banca ta, dar din nou m-am înșelat. Poate, mânat de remușcări, Romeo Dunca a vrut să te facă șef la noul Serviciu Salvamont Salvaspeo Caraș-Severin, unul cu personalitate juridică, de sine stătător, prin desființarea celui vechi aflat în subordinea CJ. Mulți, și-au zis ce să cauți tu acolo pe funcția de manager. Locul tău nu e la birou, să muți o hârtie dintr-o parte într-alta, să urmărești condica de prezență, să vezi când se termină consumabilele, hârtia igienică sau cafeaua, ci pe munte, să-i înveți pe oameni cum să escaladeze un perete stâncos și cum să supraviețuiască în situații extreme. De proiecte, de făcut rost de bani, pentru că nu va mai fi finanțarea de la stat, trebuie să se ocupe un profesionist. Unul care știe cu ce se mănâncă o funcție de conducere. De ce să te irosești în chestii în care nu te pricepi, să faci un lucru nepotrivit vocației tale de luptător, doar să le satisfaci altora orgoliul? Să-ți spună mâine poimâine: „uite, Coco, ce-am făcut noi pentru tine și nu vrei să recunoști.”
Dragă Coco, dacă nu vei reuși să înțelegi lucrurile astea, vei continua să rămâi un umil pion pe tabla de șah a acestor politicieni care te vor sacrifica când ți-e lumea mai dragă. Cât despre „urmele de maroniu în colțul gurii”, ce să zic…