Deputatul Pro România de Caraș-Severin, Ion Spânu, compară acest moment cu ceva care seamănă cu o nuntă la care se strigă darul.
„Foarte mulți români s-au arătat uimiți, iar alții pe bună dreptate chiar indignați, de faptul că marele program de relansare economică a beneficiat de o lansare cu fast la o cârciumă dotată și cu teren de golf. Atunci când ai un premier iubitor de șpriț și un președinte a cărui singură preocupare este propria relaxare, ar fi fost o minune ca acest program să fie lansat din biroul de la Cotroceni sau cel de la Palatul Victoria. Și astfel, mărețul plan, practic o simplă acțiune electorală, s-a transformat din ceva ce ar fi trebuit să fie de o importanță maximă pentru România, într-un fel de nuntă la care se strigă darul. Numai că, spre deosebire de o astfel de nuntă, la cea organizată de PNL banii sunt imaginari“, spune Spânu.
În opinia parlamentarului cărășean, Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică prevede doar o înșiruire a unor obiective pe care toată populația României și le dorește de peste 25 de ani. Nu este un plan original, el fiind copiat în mare măsură din proiecte asemănătoare, prezentate de diferite guvernări. Spre deosebire însă de acestea, PNL nu prezintă termene clare de finalizare, și nici vreo sursă sustenabilă de finanţare. Există numai niște surse ipotetice de finanțare, gen: fonduri europene și credite bancare.
„PNL se bazează pe faptul că România ar trebui să primească 33 de miliarde de euro din planul de redresare economică după criza cauzată de pandemie și încă 40 de miliarde de euro din bugetul multianual. Un calcul simplu ne arată că în următorii 7 ani, România ar dispune de peste 70 de miliarde de euro. Singura problemă este că aceste sume sunt momentan în stadiul de negociere. Liderii statelor UE nu s-au pus încă de acord cine și ce bani va primi, astfel încât bugetul de mai sus este unul pur și simplu ipotetic. La nivelul UE, bugetul planului de redresare economica a fost stabilit la 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde de euro ar urma să se acorde sub formă de subvenții, iar restul de 250 de miliarde din împrumuturi. Există însă state precum Suedia extrem de reticente față de contractarea unor împrumuturi la comun“, explică deputatul Pro România.
Ion Spânu remarcă faptul că acest plan, care dovedește incompetența totală a Executivului Orban, este construit pe o scădere economică de doar 1,9% din Produsul Intern Brut, o prognoză extrem de optimistă, prezentată la ultima rectificare bugetară.
„Până și geniul finanțelor, Florin Cîțu, a ieșit și a declarat public că va trebui să ne așteptăm la o scădere de cel puțin 3% din PIB, dar probabil, prinși de febra electorală, mai marii din PNL au uitat să-l întrebe. Astfel, toată fundația planului de redresare economică va fi bazată pe niște calcule false, iar impactul cu realitatea va fi devastator“, a concluzionat parlamentarul cărășean.
