Băi, ești prost? Bă, ești nebun? Cum s-o zboare, bă, că doar ei, liberalii, au pus-o pe funcție, iar pe Dunca nu l-am auzit în ultimul an vreodată să se plângă de ea. Dimpotrivă. „Uite, așa, a continuat amicul. Marți au ținut concursul pentru ocuparea funcției de director. Maria Păulescu s-a prezentat singură și a ieșit pe locul doi, din 100 puncte posibile, îi ajungeau și 70, ca să treacă, dar s-a oprit la 25.” Nu am putut să nu-l întreb: „Și examenul a fost pe bune?” „A fost organizat ca la carte, subiectele au fost alese cu 10 minute înainte de către comisia condusă de chiar cea despre care se vorbea că ar fi pus-o în funcție” Și iar mirat: „Chiar de…?” „Ce te miri așa, chiar de…”
Nea Romeo, e adevărat că ați picat-o? Că a luat doar 25 de puncte? De ce mă mir? Păi, cum să nu mă mir, domnule dragă, vorba ardeleanului, l-ai dat afară, mă rog, l-ai forțat să plece, pe Stika, care, fie vorba între noi, e constructor de meserie, și ai adus-o pe Maria Păulescu. Ca să ce? Ca să asfalteze drumurile județului? Aiurea. Ca să dea examen după un an de șefie la Direcția de Drumuri și să obțină un sfert din punctajul maxim. Cum, bă, doar un sfert din cât ar fi trebuit? 25 de puncte din 100? Aș fi înțeles dacă ar fi fost un simplu angajat, dar când vorbim de ditamai directorul pe care tu îl alegi să duci Caraș-Severin pe cele mai înalte culmi de dezvoltare… Și atunci ne întrebăm de ce merg toate prost în județul ăsta? Nu ne mai întrebăm, nea Romeo, ce rost are, că tot nu se rezolvă nimic.
Doamna Păulescu, ce Dumnezeu s-a întâmplat, doamnă, pentru că noi toți știam că aveai susținerea lor. Că veneai de la Caransebeș, știi matale la ce mă refer. Erai omul lor de bază, pionul central al tablei de șah de la etajul II. Le-ai făcut jocul aproape un an, te-au băgat la înaintare de fiecare dată și, dintr-o dată, nu mai ești bună. Pe cine ai deranjat așa de tare, doamnă, de te-au lăsat din brațe taman în ziua examenului? Pe tanti sau pe nenea? Ori pe amândoi? Hai, spune acum, că nu mai ai nimic de pierdut. Că până la urmă, tot se va afla.
Urât din partea lor, urât. Sau poate nu. Poate oamenii au vrut să fie corecți. Promovând valorile, și noi îi blamăm. Dumnezeu mai știe ce mai e la Direcția aia de drumuri județene, dar până la urmă, tot vom afla…