Dacă frumusețea asta o mai menții cu câteva ședințe de masaj, ceva antrenamente la sală, operații estetice ori vizite la coafeză și manichiuristă, altfel stau lucrurile când vine de deșteptăciune. Că vorba aia, ce ai în cap aia e, cu ea defilezi pe unde te port pașii. Iar cea mai bună dovadă e atunci când te prezinți la câte un examen pentru a ocupa o funcție importantă într-o instituție a statului. Că se mai întâmplă și din astea, să dai examen să se vadă dacă ești capabil să conduci o instituție a statului. Iar când acesta e pe bune, organizatorul riscă să rămână mult și bine cu postul neocupat.
Spre exemplu, pentru șefia Casei Județene de Asigurări de Sănătate s-au ținut două astfel de examene în mai puțin de trei luni. La primul dintre ele, rezultatul a fost de coada clasamentului. Atât de slab, încât candidatul ar fi putut sta liniștit acasă și să nu mai fi făcut drumul de pomană până la București. La cel de-al doilea, rezultatul a fost mai bunicel, însă tot dezastruos. La fel și la examenul pentru șefia Direcției Județene pentru Cultură la care, între altele, s-a cerut să fi citit măcar o carte în ultimii cinci ani, alta decât Scufița Roșie ori Harap Alb.
Dar să nu ne ducem atât de departe și să rămânem la oile noastre aici, acasă. Examen pentru ocuparea funcției de șef de ocol silvic. Unul dintre candidați, inginer, bineînțeles, a luat în final nota 2,60! Da, ați citit bine, 2,60! Notă nu de corigent, ci de repetent. Omul nu-i venit chiar cu pluta, cum ar crede unii, ba chiar conduce ocolul respectiv, doar că era nevoie și de un examen. Ei, aici e aici, aparent el părea capabil, deștept chiar, cu proptele, familie bună (politică în primul rând), cu referințe grozave, cu… Numai că, după un astfel de rezultat nu poți să nu te întrebi: Bă cât poți să fii de prost ca să nu iei măcar un 5? Cum o fi făcut, bă, ăsta facultatea, pe brânză și răchie? Că altfel nu se explică. La ce notă a luat, ca inginer și nu ca un amărât de pădurar, stai și te întrebi dacă e capabil să facă diferența între ferigă și urzică, între metru liniar și metru cub. Sau, dacă deosebește carpenul de ștejar și paltinul de fag.
O fi partidul în spatele tău, dar pune dracului, bă, nene, și tu mâna pe carte sau întreabă pe ăia mai bătrâni la ce folosește mușețelul, coada șoricelului, în ce perioadă a anului se recoltează zmeura, afinile. Nu de alta, dar faci pădurea de ras cu știința ta. Întreabă, bă, să nu mori prost sau să ajungi de mirul lumii când dai un examen ca ăsta. Nu e rușine să întrebi, dacă în facultate ai trecut ca gâsca prin apă. Parol!