15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
Ioan Benga

De pildă, lui Romeo i s-a pus pata de la bun început pe Ioan Benga, șeful Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale. Bine, nu chiar din prima zi, ci din momentul în care a auzit că pesedistul ia bani din două părți, și ca manager, și ca pensionar. A văzut negru în fața ochilor, dar de schimbat nu l-a putut schimba, pentru că obținuse postul prin concurs și cum legea ce interzice cumulul pensiei cu munca la stat e încă în coadă de pește, lui Benga nu i-a putut face nimic.

Pe Benga ca pe Benga, dar să fi văzut cât de ofticat era, și încă mai e, pe muzicanții instituției, că auzise el că ăștia trag mâța de coadă, în sensul că vin la job din an în Paști, și atunci după ora 16, când toți ceilalți cu munca la stat pleacă acasă. Că de când s-o pornit pandemia asta nenorocită doar or încasat banii pe card, că de cântat pe scenă nici vorbă. Degeaba s-o chinuit bietul Benga să-i explice că Ramona și Petrică Vița & Comp. n-au frecat menta în tot acest timp, după cum bârfesc unii, ci s-au dedicat studiului individual, așa cum face orice artist mare. Care studiu se face acasă, în studio, ăia care-l au, ori într-o camera izolată fonic, să nu deranjezi pe alții. Or la lucru, ce studiu individual puteau face? Să fi ieșit între blocuri? Să fi cerut un studio pentru fiecare muzicant al orchestrei? Să fim serioși. Vă dați seama ce cheltuieli ar fi fost din partea Consiliului Județean să amenajeze zece studiouri profi? Pe Dunca nu l-a impresionat nici măcar concertele online ale orchestrei, despre care încerca Benga să-i povestească. Nimic, nimic, nimic. Așa e când i se pune pata pe cineva.

Acu’, între noi fie vorba, deși e de la țară, copil simplu, din popor, ca să nu zic de la coada vacii că poate se supără, Dunca nu le are cu torogoata lui Vița ori cu doinele Ramonei, cum le aveau Frunzăverde și Hurduzeu. Nici măcar cu  „Ardeleana” ori cu „Hora de la Oravița”. Aici este vina lui Marcel Vela că nu l-o chemat la el să-l învețe „Brâul” de la Armeniș.  El mai degrabă ar aduce în locul ăstora un cvartet de coarde (nu neaparat că ar ști cu ce se mănâncă asta, ci pentru că dă bine la CV), să pară mai meloman, mai cool, mai… Nu știu cum să vă spun, să mă înțelegeți corect, mai cultivat. Dar cum să faci asta că, vorba aia, nu e ușor să dai pe cineva afară când ți se scoală ție. Dar după ce și-o scremut creierii zile și luni, a găsit soluția salvatoare: Vița și trupa lui să semneze condica de prezență de patru ori pe zi, la 8, la 10, la 1 și la 4 când pleacă acasă. În plus, să vină cu raport de activitate pentru fiecare zi muncită. Ba, mai mult, să înceapă lucru ca tot omul la ora 8 și să-l termine la 16. Bine, ca să nu se spună că are ceva cu muzicanții lu’ Petrică, Dunca i-o pus pe toți angajații să facă la fel.

Bă, ești nebun? Bă, ești prost? Cum să faci, bă, una ca asta. Și dacă tot vrei să le bagi sula-n coastă ăstora, n-ar fi mai bine, nea Romeo, să-ți faci timp și să survolezi cu elicopterul instituția, iar ei să iasă afară și să-ți facă cu mâna, să-ți trimită bezele? Să te convingi cu ochii matale că sunt la lucru? Bine, fără torogoată, broancă și țambal…

Spre surpriza cârcotașilor, cum că urma să fie îndepărtat de la conducere pe motiv de, între altele, incompatibilitate politică, Benga a trecut testul și setul de întrebări la care a fost supus. E adevărat, la mustață, câteva zecimi peste nota minimă, care era 7, dar ce mai contează. Asta în condițiile în care, doi dintre membrii comisiei l-au plasat sub limita notei 7 și doar unul singur s-a lăsat convins că managerul merită să-și continue munca. Când s-au adunat notele, și s-a împărțit totul la trei, comisia și cei de pe lângă ea au constatat că mare adevăr sălășuiește în cântecul Stanei Izbașa: „Nu mor caii când vor câinii“

Dacă e să dăm crezare sursei noastre care știe tot ce ne interesează pe noi, săptămâna trecută evaluatorul în cauză se plimba la braț prin Consiliul Județean cu un alt pretendent la funcția respectivă, asigurându-l de sprijinul neprecupețit, de sfatul său înțelept și, mă rog, de alte bla-blauri de acest gen. Naiv, ăla o crezut, ba chiar pusese șampania la rece. Ieri, însă, spre disperarea liberalilor care l-ar fi vrut pe pesedistul de la Creație dat la o parte, Benga a rămas să vegheze în continuare, precum un far călăuzitor, la conservarea și promovarea culturii tradiționale.

Dar, din câte se pare, nu pentru mult timp pentru că, Dunca e gata să-și ia revanșa și să i-o coacă, sanchi, pe considerent de economie la buget. Mai pe românește, să unifice instituția condusă de Benga cu Școala Populară de Artă Ion Românu, caz în care din doi manageri va rămâne unul singur. Vă las pe dumneavoastră să ghiciți care va fi acesta.

Asta în cazul în care, domnul manager nu va fi nevoit să aleagă între pensie și slujba de la stat, așa cum i s-a cășunat Ralucăi Turcan! Că, vorba aia, și cu „dânsa-ntr-ânsa și cu sufletu-n rai“ nu merge neică, nu merge!

Între acestea, și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale. Pe data de 2 aprilie, o comisie a CJ va evalua activitatea din ultimul an a managerului Ioan Benga. Acu’ să te ții frate. Până aici i-o fost lui Benga. Vin ăștia, cunoscători de folclor și promotori ai culturii futuriste și a obiceiurilor de pe cărări de munte și văi să-l caute pe Benga la portofoliul cu activitatea din 2020.

Da, știu că vă veți întreba, ce să-i evalueze lui Benga din moment ce în ultimul an muzicanții Centrului n-au suflat în torogoată nicio secundă, din cauza măștii de protecție? Nici măcar online, darămite live. Și dacă nu ai avut spectacole, cu orchestra, nu ai cules folclor de viață nouă, doine și obiceiuri străbune, tot din cauza măștii și a covidului, nu ai descoperit și promovat o poezie în grai bănățean și nici măcar nu ai învățat un pas nou de dans de pe la Sibiu, ca să dau un exemplu, cum să fii domnule evaluat? Pe ce să ți se dea o notă sau un calificativ din moment nu ai făcut nimic un an întreg? Doar pentru că așa scrie la regulament?

Bă, mă lăsați cu prostiile voastre? Și când spun asta, vă asigur că știu ce vorbesc. Vreți să i-o coaceți lui Benga care care este și rămâne pesedist până la moarte și dincolo de ea. Greșesc? Eu, nu, voi, da. Și vă spun unde greșiți, ca să vadă și cititorii mei cât de neprofesioniști sunteți. Din comisie face parte și un anume Codruț Anca, pe care toată lumea îl știe de director la Căminul Cultural Grădinari. În realitate, după documentele oficiale, este doar referent. Metodist, cum s-ar fi spus în alte vremuri. Adică ocupă o funcție sub cea de director ori manager. Plecând de la această constatare, nu poți să nu te întrebi: „cum dracului, bă, să pui în comisie un referent care să evalueze un ditamai manager de instituție județeană?“ E ca și cum, mâine poimâine Cristi Bâtea, directorul de la CJ, ar fi desemnat, de nu știu cine, să evalueze activitatea lui Romeo Dunca. Alo, domnule președinte, înțelegeți cum stau lucrurile? Sau nu vă interesează?

Vă spun eu, dacă nu știți ce se vorbește prin instituția pe care o conduceți. Cică, pe acest domn director, pardon, referent de Grădinari, l-a băgat în echipă domnul Ovidiu Rădoi, pe considerentul că ar fi prieteni sau, mă rog, vechi cunoștințe. Întrebați-l dumneavoastră pe domnul Ovidiu dacă informația mea e greșită sau nu. Și dacă da, întrebați-vă dacă e corect să procedeze așa.

Iar dacă vă gândiți să-l dați jos pe Benga cu învârteli de astea, s-ar putea să vă faceți de râsul curcilor în final, când Benga va contesta nu atât rezultatul evaluării, cât faptul că acest domn referent nu poate să evalueze un ditamai manager. Și atunci să te ții procese.

Treaba voastră ce veți face, dar să nu-mi spuneți mâine-poimâine că nu v-m spus!  

De prin 2012 încoace, Dumnezeu i-a pus mâna în cap lui Ioan Benga. Partidul l-a propus alegătorilor, iar aceștia l-au trimis în Parlamentul României. Director de liceu, inspector general școlar, prin numire de la partid, după care manager la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Caraș-Severin. Între timp a ieșit la pensie, dar a rămas în continuare să conserve și să promoveze ceva care, parcă nu mai există. Vă veți întreba ce are sula cu prefectura. Adică, fizica, materia pe care o preda la școală, cu actul de cultură. Niciuna. Absolut niciuna.

Directorii de dinaintea sa aveau ceva în comun cu folclorul. Velișcu Boldea fusese un reputat dansator și coregraf, apreciat nu doar în țară, ci și în afara granițelor. Pe vremea lui, Ansamblul Folcloric de Cântece și Dansuri „Semenicul“ atinsese vârful de glorie. Gică Țunea, a absolvit facultatea de muzică, a fost dirijor, cânta la vioară. Ioan Benga, doar profesor. De fizică, nu de muzică. Nici măcar în timpul liber nu a făcut folclor. Poate pe la vreo nuntă, vreun botez sau o paranghelie tovărășească la PSD o mai fi dansat și o mai fi dat bani la solistă și la „muzâcă“. Dar așa, să fi activat în ansamblu, să fi cântat, măcar la broancă sau la ocarină, alături de Zgripțu, să fi compus sau să fi recitat o poezie în glas bănățean, să fi împletit un coșuleț de nuiele, să fi cusut măcar un goblen, să fi montat un dans sau o suită de dansuri ca pe la Șoșdea, ferească Dumnezeu. Nimic, absolut nimic care să-l fi recomandat pentreu o astfel de funcție. Dar tocmai acest „absolut nimic“ l-a ajutat să ajungă și să rămână manager, chiar și după ce a ieșit la pensie. Ce noroc au unii, nu? Unii care au partidul în spate! Ca să nu fi rău, omul a dat examen pentru funcția asta și l-a luat, ce mai.

Zilele trecute, Ioan Benga s-a prezentat în fața comisiei de evaluare a activității manageriale pe perioada august 2018-decembrie 2019. Nota obținută, 9,15, i-ar face invidioși și pe cei mai renumiți specialiști în materie. Aceasta în condițiile în care, „Semenicul“ este pe ducă, iar anul trecut se vorbea ca revista Nedeia, editată de CJCPCT să nu mai apară, la fel ca și Colocviile revistei „Reflex“. Cu ce ar rămâne domnul Benga dacă toate astea s-ar întâmpla? Vă spun eu. Cu familia Ramona și Petrică Vița, care anul trecut numai că nu s-a luat de gât, sub ochii oamenilor de la bloc, cu vicepreședintele Consiliului Județean Flavius Nedelcea, unul dintre cei trei membri ai comisiei care l-au evaluat recent pe managerul CJCPCT.  Cu câte un spectacol în campania electorală sau pe la vreun festival. Cu câte o cântare la un bal de 8 Martie. Cam puțin, ce-i drept, dar mai bine așa decât să dai în brânci de atâta muncă.

Eu știu că e greu să renunți la statul de plată de manager bugetar și să rămâi doar cu o pensie care, între noi fie vorba, nu e de aruncat, dar vine vremea domnule Benga să-i lași și pe ai tineri să se afirme. Ăia care măcar știu să deosebească un joc „De Doi“, de un „Brâu“ sau o „Ardeleană“. Pe cei care știu cu ce se mănâncă cultura asta populară. Ce spuneți domnule profesor?