15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
jaro marșalic

Bunăoară, deputatul liberal Jaro Marșalic. După treizeci de ani petrecuți în sala de operație, după alți  douăzeci de politică a venit vremea ca domnul doctor chirurg să-și odihnească puțin oasele șezutului. Și poate să o facă liniștit în cei patru ani pe care îi va petrece în stațiune, pardon, în Parlamentul României. Începutul este promițător: O singură luare de cuvânt, de fix 31 de secunde, la depunerea jurământului de credință față de țară și popor, și două propuneri legislative. În teritoriu, nu l-a mai văzut nimeni la față, cu sau fără mască. Nici măcar presa, pe la vreo conferință, cu atât mai puțin pulimea pe care a aburit-o în campania electorală.

Păi, se poate domnu’ Jaro? Ce zic ăia de la București, uite domnule pe cine a trimis Vela în Parlament! Il faci de râs pe domnul ministru? De vorbe de astea ar avea nevoie partidul se contrează cu ăia din USR? Ș-apoi, să nu te aud spunând că ești la primul mandat, că  ai emoții la microfon, că nu ține. Pe bune. Și nici cu lipsa subiectelor nu te poți scoate căci, slavă Domnului, Vlăduț de la Sănătate v-a oferit prilejul să dați în el din toate pozițiile. Mai ales matale, care ai expertiză în domeniu, nu ca el. Sau măcar să te fi întâlnit cu presa, așa cum îi stă bine unui parlamentar.

Un alt exemplu. Attila Kelemen. N-ați auzit de el? Nu vă acuz cu nimic, pentru că domnul respectiv e născut în județul Hunedoara unde, a  copilărit, s-a maturizat și s-a format profesional. Prin redistribuire, după principiul „să dăm țării câți mai mulți parlamentari“ a ajuns deputat UDMR de Caraș-Severin. Sincer, nici eu nu l-aș recunoaște dacă l-aș mai vedea. L-am întâlnit o singură dată, la o conferință de presă, când s-a încurcat în știință, nereușind să enumere orașele și municipiile județului pe care îl reprezintă cu cinste în județ. Asta se întâmpla în urmă cu patru luni, poate că între timp, le-o fi învățat.

În Parlament nu e prea mare lucru de spus: o luare de cuvânt, aia de 31 de secunde, și cinci propuneri legislative. În rest, liniște și pace. La cei 34 de ani ai săi l-aș fi văzut mai combatant, mai incisiv și, de ce nu, autocritic cu propria-i persoană. Să se fi întâlnit cu ziariștii și, chiar dacă nu ar fi avut nimic de transmis electoratului, să ne fi împărtășit din impresiile sale despre București, despre frumusețile patriei întâlnite în drumul de la Deva până la București și înapoi, despre cantina Parlamentului, despre condițiile de cazare ori măcar să ne povestească despre bucătăria maghiară, dacă la ei se mănâncă drob sau ciorbă de miel dreasă cu ou și leuștean, că tot vine Paștele nostru.

Atilla bacsi, dacă vrei să nu ne stricăm prietenia, fă cumva ca pe viitor să nu se mai întâmple una ca asta. Nu trebuie să promiți, ci arată-ne că-ți pasă de noi.