De o fi să-i întrebi pe ăia din parlament dacă au auzit de Hurduzeu, Rujan, Marșalik sau de reprezentantul UDMR pe care nici nu mai știu cum îl cheamă, sunt convins că habar n-au. Ăștia mai noi, aflați la primul mandat au mai auzit câte ceva despre Mocioalcă, pentru că e de-o viață acolo, și despre Vela, că a fost ministrul în pandemie. Altfel stau lucrurile când vorbim despre Damian. „Cine? Domnul acela puțin pleșuv, grizonat pe la tâmple și ceafă și cu accent de Teregova? Cine nu-l știe? Dacă nici pe el nu-l cunoaștem…“ Adică, Marius Damian este fruntaș la ridicat mâna, la luat la bani mărunți pe ăia din guvern, iar la interpelări nu-l întrece nici măcar Ciolacu, să nu mai vorbim de Mocioalcă și Grideanu. Îi cheamă pe rând la raport și-i face de comedie în presa locală.
Damian se pricepe la toate, dovadă că pentru fiecare ministru are câte ceva de reproșat. Lui Năsui, de la Economie, i-a bătut obrazul fără nicio jenă, cică „a blocat investițiile și programele așteptate de antreprenorii români și nu exista perspective pentru un viitor clar definit“. Sigur, nimeni nu l-a luat în seamă în timpul dezbaterii moțiunii de cenzură împotriva ministrului Năsui, dar important e că n-a stat cu mâinile în sân ca și colegii săi de la Putere.
Să nu credeți că doar de Năsui s-a legat. Nu. Nici Vlăduț de la Sănătate nu a scăpat de gura lui. Ba chiar și Cîțu, cât e el de prim-ministru, a fost luat în șuturi. L-a întors pe toate fețele, mai mai să-i tragă două după ceafa aia îngustă și subțire. Mai întâi i-a făcut o interpelare legată de HORECA, magazine, mall-uri, terase și bodegi, după care, văzând că Florinel nu a percutat la timp, i-a trântit o declarație politică de s-a speriat rău de tot premierul. Să facă cu inima, nu alta. Lasă, că nu-i strică lui Cîțu să-l mai smotocească câte unul din Opoziție, că prea și-a luat-o în cap de când e prim-ministru.
Cele mai multe probleme le-a avut Sorin Câmpeanu de la Educație. Pe ăsta îl toacă mărunt de la început, pe unde îl prinde, ba cu școala online, ba cu profesorii nevaccinați, ba cu vacanțele, ba cu closetele din curtea școlii și câte și mai câte, de a ajuns bietul om să se plângă colegilor de coaliție: „Ce-o avea, măi frate, ăsta cu mine? Că nu i-am făcut niciun rău. Nici măcar nu-l cunosc“. Las-o mai moale, don Cîmpeanu că știe nea Marius ce vorbește. Le știe pe toate, de-i bagă în buzunarul cămășii cu mânecă scurtă pe toți ceilalți parlamentari cărășeni.
În ritmul ăsta, până la sfârșitul sesiunii termină cu membrii guvernului, cu secretarii de stat (cu ăia mai importanți, nu cu toți), cu șefii de la agenții și autorității, atenție domnule Dolot să nu intri în gura lui Damian, după care… Să nu vă gândiți la vacanță, că nu e Marius Damian omul care să se odihnească. Nu, termină cu ăștia de la Putere, mama lor la toți, vorba cântecului, după care îi ia la rând pe Mocioalcă, Hurduzeu, Chisăliță. Atunci să vezi distracție!