15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
plagiat

Și dintr-o dată, țac-pac, i-o apucat pe toți curiozitatea: „Ia să vedem noi nene ce-o scris don general la paragraful 3, de sus în jos, de la pagina 11”. Și ți-or găsit pe acolo nu știu câte rânduri copiate la indigo dintr-o altă lucrare. Zic indigo, că pe vremea aia nu se născuse copy-paste-ul. Dacă ar fi fost doar atât. Pe la pagina 50 și nu știu cât, încă patru-cinci rânduri, iar pe la 80, parcă, ți-or găsit alte rânduri luate din nu știu ce lucrare.

Acum, ce să zic? Dacă ar fi fost copiate doar două-trei idei, treacă, meargă. Dar așa… În cazul ăsta e belea, neică. Belea mare. Și să-ți spun de ce. Că te-o mâncat prea rău în…, Doamne iartă-mă că vorbesc de-ale spurcate, taman acum când s-o umflat făsuiul în liberali. Nu puteai să stai pe curul matale, să nu te bagi în politică, să fi rămas ministru la Armată, să-ți fi scris memoriile din război sau amintirile din școala militară? Că dacă o făceai, n-ar fi avut nimeni grija faptelor, ba, dimpotrivă, toți te-ar fi vorbit frumos, cu respect și considerație, nu-i așa?  Ce ți-o fi trebuit tălică să conduci guvernul, nu știu.   

Zici că e făcătură, că nu ai plagiat nici măcar o virgulă, nicio prepoziție? Eu te cred, nea Nicule, te cred, că mă uita la matale și te văd om serios: mereu la costum și cravată, bărbierit în fiecare dimineață, tuns regulamentar, ca la armată, pantofii lustruiți, să-ți faci mustața în ei, blând la vorbă, ochi mari și calzi, ascultător, în primul rând de Iohannis. Dar ce te faci cu ereții ăștia care sar la beregata matale? Pe ăștia convinge-i că nu-i așa, nu pe mine.

Se potolesc, așa simți? Vorbește Onkle Werner cu ei și le închide clonțul? Eu nu cred, nea Nicule, nu cred. Că îi cunosc și pe ziariștii care  te-au dibuit, și pe politicienii cu care ai guvernat până mai astă-vară! Te toc ăștia, ascultă ce-ți spun. Te toc cum tocai când erai copil la Plenița vrejul de dovleac și frunza de varză pe care le dădeai la rățuște și bobocii de gîște. Da, da, amestecate cu tărâțe de porumb. Vezi că știi? Te toacă până când într-o dimineață vei veni la guvern cu valiza aia de lemn, de la încorporare (vezi dacă ai păstrat-o, acum îți prinde bine) în care să aduni efectele personale și să pleci acasă. Pe jos, bineînțeles, doar nu cu mașina de serviciu de la guvern.  

„Afară, Florin Roman! Este prea mult nivelul de impostură la care s-a ajuns în Guvern şi în PNL! Un impostor politic şi un hoţ la drumul mare de autori şi cărţi, cu texte plagiate, umblă liber prin Guvern, cu susţinerea PNL”, s-a auzit strigând pe Facebook Ionel Dancă, căruia i-a fost rușine să rămână lângă Cîțu, drept pentru care l-a urmat pe Ludovic Orban în pelerinajul spre un alt partid.  Bă, da’ ce-i zice Dancă ăsta, bă! Cu câtă patimă îl face hahaleră, impostor politic și hoț la drumul mare. Fără jenă și, mai ales, fără teamă că ăla o să-l dea în judecată pentru calomnie, jigniri și atingeri aduse nobleței și rangului său de parlamentar. Dacă nu l-ai cunoaște, pe Dancă, ai  zice că are pantalonii plini de cojones.

Bă, știi ceva? Mă interesează mai puțin ce s-a spus și se tot scrie de câteva zile despre acest individ ajuns parlamentar, și asta pentru simplu fapt că îmi provoacă stări de vomă. Mai bine tac, că dacă îmi dau drumul, mă apucă dracii și-mi vărs năduful pe politicieni. Măcar acum, în Postul Mare să mă strunesc de la păcatele din timpul anului. Dar e bine că Dancă ăsta îmi ia locul, de dă cu el de toți pereții și-l face muci în presă.

Dar știți ce nu înțeleg eu din toată povestea asta cu și despre politicieni? De ce, bă, Dancă, de ce abia acum vii să ne spui toate astea despre fostul tău coleg? Ani de zile ce-ai păzit, de ce ai ascuns gunoiul sub preș? Să nu-mi spui că până săptămâna trecută nu știai nimic despre mizeriile de care vorbești, că nu te crede nen-tu Victor. De ce, bă? A, pentru că până nu de mult trăgeați la aceeași căruță și cum să fii făcut una ca asta? Să-l fi dat pe Florinel în gât? Doamne ferește! Ai știut, dar ai tăcut. Și tu, și Orban, și alții ca voi doi. Toți tăinuitori. În codul penal, tăinuirea se pedepsește, în politică ea se transformă în virtute. Dacă ai plecat cu Orban și ai văzut că ăsta ajunge ministru, ce ți-ai zis: „Hai să i-o trag impostorului și hoțului, să-l învăț minte.” Altfel, nu știu dacă altcineva și-ar fi amintit de toate păcatele lui Florin Roman, impostorul politic, plagiatorul și ce-o mai fi el. Așa e?