Nu știu dacă e așa sau nu, vă las pe voi să vă dați cu părerea, după ce am să vă povestesc o întâmplare ce a avut loc, nu de mult, în marea familie liberală din Banatul de Munte. La un an de la alegerile locale, liberalii au pus de un sondaj, să vadă care dintre ei sunt mai iubiți. Cum ar veni, un sondaj intern, cu întrebări de genul: „În care dintre următorii (și urmează înșiruirea de nume), aveți cea mai multă încredere?” Sau, „Care dintre cei mai jos enumerați sunt… nu știu cum”. Sigur, la prima întrebare, toată lumea se aștepta la Marcel Vela, cum ar fi fost logic și corect. Nu doar că e președinte peste ei toți, inclusiv peste participanții la sondaj, dar i-a și condus la congresul în care s-au pricopsit cu Cîțu președinte de partid. Dar, după numărarea voturilor, surpriză cât Casa Poporului. Nici Vela, nici Popa-Tăițelu, nici Isac sau Ungur, nici Surdu, nici Brian Filimon ci… Romeo Dunca.
Bă, fir-aș al dracu, cum să iasă, bă, Dunca pe primul loc? Poate la prostiile pe care le-a făcut în anul scurs până acum, la scandalurile cu angajații, la numărul de procese, la declarațiile haioase, la bâțâielile pe ringul de dans, dar nu la lucrurile serioase, de oameni mari. Nea Romeo, dacă este așa cum auzit, fie că s-au aliniat planetele în zilele sondajului, și noi nu am știu, fie că pământul s-o fi întâlnit, la ceas de seară, cu vreo cometă sau meteorit, că altă explicație nu există când, dintr-o dată, ajungi cel mai iubit dintre liberali! Că singur ai recunoscut că nu ești politician, iar până acum sunt de acord cu prietenii pe care îi ai, că nici la administrație nu te pricepi.
Concluzia este una și bună, nea Romică: Ori ăștia (liberalii, carevasăzică) au vrut să facă mișhto de matale cu sondajul lor, ori lucrurile stau întocmai: ești cel mai grozav dintre ei toți, caz în care PNL e dat torogoatei de suflet. Cel puțin aici, în Banatul de Munte cu doar doi munți: Mic și Semenic. Părerea mea!