15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
poiana mărului
23.08.2021
0 Comentarii

Dunca – precum Rambo?

Dacă mă întrebi ce căutam la Poiana Mărului, nu știu să-ți spun. N-am mai trecut pe acolo de câțiva ani buni, deși în tinerețe, pe când locuiam în Oțelu Roșu, trăgeam mereu câte-o fugă la sfârșit de săptămână, la un mic, o bere, mă rog, ce se găsea pe vremea aia la vânzare la Scorilo, hotelul ăla în care, acum, liniștit s-ar putea turna un film cu stafii. N-ar trebui să mă mir atât de mult căci, știi cum e în vis, într-o singură noapte poți să călătorești când în Honolulu și  în Patagonia, când la dracu-n praznic. Așa și în cazul meu. Mă oprisem pe marginea drumului, jos era lacul, și admiram frumusețile patriei la sfârșit de august când, dintr-o dată, aud un huruit de motor. Mă uit în stânga, mă uit în dreapta, mă ia cu frică și, ce credeți, din spatele unei culmi, apare un elicopter. Întâi, elicea imensă, apoi cabina și în final coada și restul. Exact ca în filmele cu Rambo I, II, III, când Silvester Stalone interpreta rolul de salvator de camarazi căzuți în mâna dușmanului.

De-a dreptul m-am speriat. „Bă ce să fie, ce-i cu elicopterul ăsta care apăru după deal? E militar, că semne de SMURD nu are pe el. Ce face el aici? E în misiune sau doar în recunoaștere? O fi scăpat careva de sub escortă și-l caută or s-o fi înecat vreunul?” Vecinul de lângă mine, unul de-al locului, îmi făcu semn să nu mă agit: „Stai liniștit, că nu s-a înecat nimeni și nici nu e vorba de elicopter militar. E Dunca. Dunca al vostru de la Reșița”. Mă holbai la el, întrebându-l neîncrezător: „Dunca? Ce să caute președintele meu (de Consiliu Județean) în weekend la coada barajului?” Îl pufni râsul pe localnicul respectiv: „Păi pe ce lume trăiești domnule? În timpul lui liber, Dunca ăsta mai face și el un ban în plus, că vezi doar, că nimic nu merge în țara asta. Transportă bagaje și oameni de aici pe Muntele Mic.” Mă uitai la el lung, răspunzându-i neîncrezător: „Dunca, bă? Eu tot nu cred. În primul rând nu sunt convins că ăla din elicopter e don Romeo, că mi-ar fi spus, nu de alta. Apoi, nu l-aș vedea în stare să transforme elicopterul în maxi-taxi.” Mă bătu amical pe umeri, amuzat de naivitatea mea: „Cară bicicliști și motocicliști din ăia care aleargă prin pădure la enduro, ca bezmeticii, ce știi matale. Vara bicicliști, iarna schiori. Așa se face banul nene, nu admirând peisajul. Stai să vezi, cum vine, încarcă marfa și pleacă, apoi se întoarce. Și tot așa”.

Îl ascultam năuc, privind la elicopterul care, când cobora, când se ridica. De la distanța la care mă aflam, vedeam doar drăcovenia aia de aparat, nu și pilotul. Când să-l mai întreb încă o dată pe localnic dacă e sigură că omul de la manșă era chiar Romeo Dunca, a sunat alarma telefonului și m-am trezit tot speriat și transpirat. Așa că am rămas cu o nedumerire: să fi fost Romeo, să nu fi fost… Dar nu-i niciun bai, azi e ședință de Consiliu Județean și o să-l întreba la conferința de presă. Dacă o fost el, o să-mi spună, că nu e din ăla care ascunde adevărul. E cinstit și corect.

10.03.2021
1 Comentarii

Dunca s-a apucat să asfalteze drumurile. Drumurile din pădure!

Practic, aproape toată atenția președintelui a fost și este canalizată pe Muntele Mic, o afacere prosperă pentru familia sa. Restul problemelor, care nu sunt nici mai puține la număr, nici de neluat în seamă, mai pot aștepta. Un ultim exemplu de interes major față de această formă de relief a acestui colț de rai, cum ne place nouă să ne făloșim, îl reprezintă intenția pe care Dunca a exprimat-o de curând, referitoare la refacerea unui drum forestier, lung de 10 kilometri și jumătate, care ar facilita legătura între Poiana Mărului și Muntele Mic. Să ne înțelegem bine, refacerea în cazul acesta nu înseamnă câteva buldozere băgate la înaintare, nu știu câte sute de carosate cu piatră concasată și utilaje pentru compactare. Ar fi simplu prea simplu și fără nicio legătură cu interesele unora. Dunca vorbea de asfaltarea unui drum cu două benzi, pistă de biciclete, podețe, locuri de popas și alte fantezii în vârf de munte.

Don Romeo, e bine că ai în cap idei futuriste, nu ca ăia de dinainte matale, da las-o mai moale cu muntele ăsta că devii de-a dreptul enervant. Toată ziua bună ziua numai de el vorbești. La conferințele de presă, în ședințele de Consiliu Județean, pe pagina de Facebook aud numai de Nedeia, Nordica și ATV-urile care calcă muntele în picioare. Nimic despre alte dezvoltări strategice ale acestui județ, nimic despre investiții și investitori, nimic despre sport și cultură. Nu te-ai săturat încă de astea? Zău, așa! Mai povestește-ne și de altele. De exemplu, când ai de gând să demolezi cabana pe care ai construit-o ilegal acolo sus, pe Țarcu, unde doar vulturii și elicopterul matale se încumetă să zboare? Dacă tot îi acuzi pe pârliții ăștia de pesedei, care nu îți sunt pe plac, de hoții, șmecherii și alte șarlatanii, de ce nu vrei să fii matale pentru ei un exemplu de bune practici, mai ales că ești conducătorul suprem al acestui județ? De ce nu vrei să intri în rând cu pulimea și să respecți o sentință judecătorească de demolare veche de patru ani? Astă vară, când erai doar candidat propus de liberali la șefia CJ, ai fi fost în stare să o demolezi pe loc. Parcă așa declarai în presă: „Nu putem să nu ne conformăm, mai ales acum, dacă am ajuns și în postura asta de candidat la Consiliul Județean“. Ai uitat?  A, astă-vară era astă-vară, acum ești ditamai președintele Consiliului Județean. Ei, da, se schimbă datele problemei.

Și te-aș înțelege și cu drumul ăsta asfaltat în pădurea cu alune unde la izvoare vin să se adape cerbii și căprioarele, iar mistreții sar în cătarea puștii, dacă te-ai apuca și de drumurile județene care sunt praf. Știi de care drumuri vorbesc? Sigur că știi, că de aia conduci județul de la Iablanița la Socol și de la Rusperc la Globu Rău. Că dacă le mai lași mult așa, se duc ăleia de suflet! Pentru matale nu ar fi deloc o problemă, că ai elicopter la scară, dar ce te faci cu ăia care nu au norocul ăsta?