Dacă e să ne referim la procentul de promovabilitate, de 70,34%, am fi tentați să credem că ne încadrăm în normalitatea unui examen de asemenea importanță, primul din viața unui elev. La o analiză mai atentă, constatăm că în șapte școli din mediul rural, niciun absolvent de clasa a VIII-a nu a fost în stare să obțină media 5, salvatoare în acest sens.
Dar nu numai în mediul rural întâlnim aceste situații, ci și la nivelul unor unități de învățământ considerate de elită în Caraș-Severin: Colegiul Național Mircea Eliade, Reșița, și Traian Doda, Caransebeș. Un număr de 549 de absolvenți din mediul urban, inclusiv de la cele două colegii, nu au reușit să obțină amărâtul de 5, iar 40 dintre ei au avut medii de 1 și 2.
Mulți dintre acești copii „repetenți“ la sfârșitul celor opt ani de stat degeaba în bănci, își vor continua studiile fie la liceu, acolo unde au rămas locuri libere, fie în școlile profesionale, dar ce așteptări putem avea de la ei în afară de faptul că școala i-a învățat doar să-și scrie numele? Niciuna, deoarece cu ignoranța și neștiința lor de carte vor trece prin școală, precum gâsca prin apă. Învățământul mimează reforma, elevii cu medii de 2 și 3 nu au, teoretic, nicio șansă să evolueze, iar ministerul vine cu alternativa școlii online. E bună și o astfel de variantă, dar ce te faci cu acești elevi, „proști bâtă“, cum se spune în popor, ori cu acele familii pentru care internetul și tabletele școlare țin doar de promisiunile guvernanților?
Și mai este ceva, dacă din acești copii vor ieși niște proști cu diplomă ar fi o problemă ce ține de societate, dar nu atât de mare ca cea în care, peste ani, din rândul lor se vor ridica unii care să ne conducă din funcțiile deținute în stat.