15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
stiri caras-severin

Așa i s-a întâmplat  unui amărât din Slatina care s-a trezit vorbind, neîntrebat, când a dat ochii cu Raluca Turcan, doamna aia de la ministerul Muncii. În mintea lui, omul s-a gândit că dacă îi povestește ministrei, de parcă ea ar fi fost căzută de pe lună, că nu se descurcă cu salariul ăla minim pe economie, de 1.300 de lei, o să-i treacă și de foame, și de sete. Până la urmă i-o trecut doar cheful de a mai întreba așa ceva căci, ministra, femeie deșteaptă, bă, cu CV impresionant și care în viața ei numai cu minciuni electorale s-a hrănit, i-a trântit un răspuns ca să se învețe minte altădată să mai facă una ca asta: să se concentreze pe part-time-uri dacă vrea să-și sporească veniturile. Să lase dracu puturoșenia și să-și caute și un alt job. Bietul om, și-a tras pălăria pe frunte și s-a scărpinat în ceafă. Că nu prea știa săracul ce era cu part-time-ul ăsta: e de mâncat? De dat pe la subțioară să elimine transpirația ori de vindecat unghiile bolnave de la picior. Te doare mintea când vezi ce a putut să dea din ea coana Raluca, care o viață întreagă n-a făcut altceva decât să frece menta, chipurile, ca nouă să ne meargă bine.

Bă, dar ce nesimțire și la olteanul ăsta. Nu-i mai place făsuiul și ciorba de ștevie, vrea fripturi și mai știu eu ce. Ei, prea multe pretenții, nene. I s-a urcat democrația la cap. Ș-apoi de când a ajuns mojicul să se tragă de șireturi cu domnul? Muncește opt ore și are pretenții să câștige, cât un ministru sau un parlamentar. Are dreptate duduia Raluca: vrei să ai bani mai mulți în portofel? Ia-ți frate un job în plus, chiar două, și muncește până îți sar capacele. Să-i ții în spate și pe trântorii ăștia de la putere, care se cred deștepții pământului, dar care în fond sunt proști ca noaptea. Proști, proști, dar uite că ne conduc.  Muncește 16 ore din 24 și o să vezi atunci bunăstare. Da, bunăstarea aia din programul de guvernare al PNL. Nu mai timp să te să te odihnești? Ei, asta-i bună. Muncește aici cât ești viu, că pe lumea ailaltă ce ai avea de făcut? Păi, nu-i așa?

Bine i-ai zis Raluco, fata mea. Dă-le peste bot la toți care se plâng că le e greu în guvernarea voastră. Să se învețe minte altădată să nu-și mai ia nasul de purtare. Ei, drăcia dracului!

Filipescu dă asigurări că, după terminarea procedurilor și a pașilor ce trebuie urmați în mod obligatoriu, compania pe care o conduce na lucra la foc continuu.

„Proiectul pe care îl demarăm acum este de 186 de milioane de lei. Vorbim de un proiect de refacere totală a infrastructurii cu termen de finalizare 31 decembrie 2023. Acesta va rezolva toate problemele existente la această oră în municipiul Caransebeș, inclusiv introducerea unei rețele noi de apă și canal în Valea Cenchii. Noi, ca societate de distribuție, nu suntem la prima încercare de a face acest lucru, doar că aceste investiții vin din fonduri europene, iar acolo lucrurile nu se mișcă atât de rapid pe cât ne-am dori. Doar ca să reușim să scriem acest proiect a necesitat cam 6 luni de dezbateri și zeci de drumuri de București”, a explicat Gheorghe Filipescu.

Vor fi afectaţi consumatorii de pe Strada Progresului, Bl 1 și  Bl 3, Aleea Dalilor Bl 4 și Bl 5 și Colegiul Economic al Banatului Montan Reșița

Lucrarea va fi executată în intervalul orar specificat de către personalul SC Aquacaraș  SA.

Conducerea Aquacaraș își cere scuze consumatorilor afectați de această oprire.  Pentru orice problemă apărută după reluarea furnizării apei  utilizatorii pot apela Dispeceratul Central al SC Aquacaraş SA la tel. 0255/215643 sau 0766341274

De pildă, ai spus că desființezi Direcția de Drumuri Județene și ești aproape s-o razi. Te-ai luat de ăștia de la Salvamont și văd că ești pe cale să-i termini pe unii (așa le trebuie dacă au lucrat sub comanda lui Hurduzeu) și să-i aduci pe alții în față, că nu degeaba ești la putere. Ai avut ambiția să te judeci cu Dani Stanciu de la Express de Banat, vă judecați.  Să scapi de  gura mea, ai promis că astupi gropile de pe drumul ce leagă Teregova de Luncavița și, iată că minunea e pe cale să devină faptă, lucrarea fiind adjudecată. Bravo, Romeo Dunca. Vezi, dacă te-ai ținut de cuvânt, am și eu obraz și când faci fapte bune te laud, dar când calci în străchini, știi ce te așteaptă.

Dar dincolo de toate, nu înțeleg o chestie legată de drumul ăsta. Fii atent aici. Dacă există un câștigător, și noi suntem în iulie, cum se poate ca lucrările să fie gata  doar la sfârșitul lunii noiembrie? Că așa ai scris matale pe Facebook. Oi fi eu greu de cap și cârcotaș fără pereche, dar fă-mă bre să înțeleg cum dracu vine asta. Cinci luni ca să astupi niște gropi? O groapă, hai o groapă și un pic pe zi? Bă, dacă aud ăștia de la UE  de ritmul în care astupăm gropile, ca să nu mai vorbim de asfaltări, or să râd și cu curu’ de noi. Ce le faceți, bre, la gropile alea de durează atâta? Le descântați, le bibiliți ca pe bebelourile chinezești? Așa, și mai ce? Pregătiți patul, era să zic germinativ, pentru turnarea asfaltului. Bun, mai departe. Le scobiți uniform, să nu arate ca dracu, nu? Și altceva? Sau nu știi nici matale până la capăt? Te cred, oricât ai fi de deștept și tot nu ai putea să dai un răspuns.

Pe bune, nea Romeo, cum e posibil așa ceva? Sau, te pomenești că ăsta care a câștigat licitația lucrează ecologic, doar cu hârlețul și mătura de nuiele și toarnă asfaltul cu polonicul. Dacă e așa, atunci este posibil să vă prindă nu doar Crăciunul, ci și alegerile din 2024. Păi, bă, dacă pentru trei kilometri, trei kilometri și ceva îți ia cinci luni să astupi niște gropi, atunci  când dracu reparați, mă rog, reabilitați toate drumurile județene? La sfântu-așteaptă? Da? Păi, de ce n-ai spus-o, băi, nene, de la început: fraților, eu mă mișc pe ritmuri de blues și nu de „Joc de doi”, ca la Luncavița. Și aș fi înțeles, că nu sunt baș prost.

Don președinte, vezi că azi e rugă la Luncavița. Eu zic să te pui bine cu oamenii de acolo. Te urci în elicopter și aterizezi în mijlocul lor, spre seară când sunt adunați la joc, în fața căminului. Au ăia o răchie, mamă, mamă. În plus, zupă ca la Luncavița n-ai mâncat în viața matale. Așa că, du-te și te asigur că oamenii te vor întâmpina cu simpatie scandând: Dunca e cu noi! Dunca e cu noi! Și o să-ți facă dedicații la muzicanți, alta decât cea cu „Omul bun și pomul copt, ăștia n-or avut noroc”. Așa că, fă-ți treaba dimineața și pe seară du-te la Luncavița. Te mai recreezi și matale, ce naiba!

Dacă ai fi aflat din timp că îl eliberează așa repede te-ai fi dus la Capitală, să-i fi fost aproape? Îl rugai pe nea Romeo și te repezea  cu elicopterul până la Bucale. Vorbea el cu ăia la guvern și ateriza exact la poarta pușcăriei. Nu cred că te refuza șeful matale că, vorba aia, ce e pentru el un drum cu elicopterul până acolo? O nimica toată. Tot nu te-ai fi dus? Păi? Din cauza căldurii? Nu? A, înțeleg, ești pusă într-o situație ingrată. Între ciocanul pesedist și nicovala liberală. Mai bine că ai stat acasă, te-ai odihnit, că am auzit că ți-ai dat demisia de la Consiliul Județean. Știu că e doar așa, de sanchi, nicidecum serios. Că ce s-ar face nu doar nea Romeo fără sfatul și consilierea matale, ci și județul ăsta?

Dar, totuși, ar fi fost bine să te fi dus, că, nu știu dacă ai băgat de seamă cum nea Liviu se uita în stânga și-n dreapta să vadă cine dintre cei pe care i-a făcut oameni erau acolo. S-ar fi bucurat săracul să te fi văzut lângă Codrin și Carmen Dan. Cum să nu se bucure… Parcă îl aud ce-ar fi zis: „Uite, bă, Codrine, fata asta a venit tocmai de la Reșița să fie lângă mine.” Dar așa… Așa, îți spun eu ce s-a întâmplat. S-a supărat rău de tot când Codrin i-a povestit că te-ai dat de partea ăstora de la putere. Aproape că-i venea să plângă: „Cum, bă, Luminița noastră nu mai e a…noastră?” ar fi răbufnit nea Liviu când a auzit vorbele lu’ Codrin. „Cum, bă, tocmai ea să se dea cu dușmanul? Că știi bine Codrine ce am făcut eu pentru fata asta: am primit-o în minister, la Dezvoltare, și am învățat-o ce și cum, am făcut-o șefă la Caraș, m-am dus special pentru ea la Reșița , să-i conving pe ăia să o aleagă. Cu toate riscurile, că îți amintești cum cobeau nebunii ăia din opoziție, strânși în fața școlii de muzică: La pușcărie Dragnea, la pușcărie. Și, cu cine, bă, să se dea, cu Dunca? Altul mai de Doamne Ajută n-o găsit?”

Ș-a mai zis multe săracul, dar n-are rost să le înșir aici pe toate. Supărat foc pe ai lui din partid că nu l-au întâmpinat la ieșirea de la Rahova. Pe undeva îl înțeleg. Au venit amărâții ăia de pensionari să-i arate dragostea și voi, ăștia, pe care v-a făcut oameni, nu. Rușine, zău așa. De aia zic, fă cumva să o dregi, să te scoți cu ceva. Sună-l, că nu e nici acum târziu, și întreabă-l una, alta. Întreabă-l dacă i-a fost greu, dacă e adevărat chestia aia cu amenințatul… Cu, violul, fată… Întreabă-l cum sunt condițiile în pușcărie. Nu de alta, dar e bine de știut.

Și, mai ales, sună-l și cere-i iertare că poate până la urmă puneți de un partid nou. Că n-or sta liberalii la putere cât e lumea și pământul! Ce zici? Hai, sună-l!

Așa s-a întâmplat în ședința de ieri, la un proiect de hotărâre, introdus pe ordinea de zi în regim de urgență. Un proiect referitor la trecerea a două terenuri, de 9.600 metri pătrați, respectiv 3.200 metri pătrați, aflați în CF Văliug, din domeniul privat al județului Caraș-Severin în domeniul public al județului. Mai precis, al Municipiului Reșița.

De ce era nevoie de un astfel de proiect de hotărâre? Pentru faptul că ministerul Economiei a solicitat Primăriei Reșița mai multe înscrisuri din care să rezulte că: „terenurile aferente pârtiilor existente Slalom Uriaș și Teleschi Casa Baraj, pe traseul comun cu viitoarele pârtii prevăzute a se construi trebuie să aparțină beneficiarului de proiect, respectiv Primăria Reșița, care trebuie să aibă drept de proprietate și de administrare a terenurilor.” Este vorba de proiectul „Dezvoltarea zonei turistice Semenic.”

De aici a pornit scandalul, Dunca a susținut Adresa ministerului, cea în care Primăria Reșița apare ca beneficiar al proiectului, în timp ce Opoziția a încercat să-i explice că realitatea este alta și că, un astfel de proiect de trecere a celor două terenuri din domeniu privat în cel public este o aberație. Din start s-a constatat că există o neconcordanță între o hotărâre de guvern, și Adresa ministerului, doar că președintele Dunca nu s-a lăsat deloc convins că așa stau lucrurile.

„Domnule președinte, nu ați înțeles. Degeaba trecem noi terenurile din domeniul privat în cel public, că tot noi suntem proprietari. Asta reclam eu, neprofesionalismul celor care se ocupă de așa ceva. Că noi dacă le trecem în domeniul public  sunt tot ale Consiliului Județean. Dacă trimiteți hârtiile la Consiliul Județean tot așa vor apărea. Ce e neclar în asta? Dacă tot vă grăbiți, de ce n-ați făcut un proiect de hotărâre să transferați terenul direct Primărie Reșița? Domnule președinte, vă rog să verificați că o hotărâre de Consiliu Județean nu poate bate o Ordonanță de Guvern. Vă rog să verificați că poate sunt niște „falseturi” băgate de cineva și daca e așa, să știți că e o chestie foarte gravă. Știu că există o Ordonanță de Guvern în care se spune că titularul și beneficiarul proiectului cu domeniul schiabil este Consiliul Județean. Acum constat, printr-o Adresă de la minister că titular și beneficiar  este Primăria Reșița. Repet, nu puteam aproba noi o hotărâre de consiliu care să contrazică o hotărâre de guvern. Deci este clar,” a încercat să explice consilierul PSD Ioan Crina.

Clar pentru Crina și colegii săi, nu și pentru președintele CJ care a insistat să se voteze proiectul de hotărâre. Și ca să vă dați seama cum se lucrează în CJ, Dunca le-a cerut consilierilor să facă un prim pas, răspunzând solicitărilor ministerului, iar dacă pe parcurs se va constatat ca nu e bine ceea ce au făcut, să se revină cu un alt proiect de hotărâre, când mai simplu ar fi fost să se verifice din start  cum stau lucrurile în realitate.

Proiectul a trecut cu votul majoritar al liberalilor, social-democrații fiind convinși că s-a făcut o greșeală.

FOTO: Express de Banat

Ce s-a întâmplat cu turiștii aflați în trenul-ghinion? Păi, ce să se întâmple, unii și-au continuat excursia apelând la taximetriștii din Anina, alții s-au întors la destinație, pe calea ferată, bombănind și înjurând de mama focului ghinionul avut, precum și lipsa de soluții a celor de la CFR. De bombănit, ca de bombănit, că la asta suntem campionii Europei, dar de înjurat, de ce? Măi, nene, singuri și-au ales să facă excursia asta, nu i-a împins nimeni de la spate, așa că, mucles! Data viitoare să se gândească de două ori înainte de porni la drum pe cărări de munte și de căi ferate.

Iar o să se zică că nu sunt bun decât să critic și să fac bășcălie de unii, de alții. Că sunt obsedat de conducătorii pe care i-am ales și alte chestii de acest gen. Sincer, dacă după episodul cu locomotivele rămase în pană lucrurile ar fi intrat în normal, sigur nu aș mai fi scris nimic. Dar când auzi că una din cele două locomotive a ajuns săptămâna asta în depoul din Timișoara pentru revizie, în condițiile în care respectiva a trecut pe acolo și luna trecută, tot pentru revizie, atunci cum să nu te apuce dracii? Păi, băi, voi ăștia de la CFR vă bateți joc de eforturile lui Romeo Dunca în materie de turism? Chiar nu vă e rușine? Președintele se chinuie să facă turism până și la Marila, la poarta sanatoriului pentru TBC, iar voi nu sunteți în stare nici măcar să puneți o locomotivă de Doamne Ajută. Păi, asta e treabă, bă băieți?

Cum? Veți ieși în curând cu o aplicație pe telefon și nu va mai trebui  să ne ducem până la Anina și Oravița pentru plimbarea cu Semeringul? Și vor veni turiștii? Da? Doar stând în vârful patului și butonând telefonul? Mare minune, frate! Ce a ajuns și tehnica asta, domnule. Cred că la o aplicație asemănătoare s-a gândit și Dunca când a spus, vizita familiilor bolnavilor la sanatoriu va deveni: „Un punct important de bunăstare economică. Vor veni, vor fi cazaţi în zonă, vor mânca în restaurantele de aici, vor merge şi cu (corect e „pe”, dar treacă de la mine ) Semeringul Bănăţean şi e un mod în plus de a atrage atenţia asupra acestei zone frumoase“. Totul din vârf’ patului!

Ce ziceți, strategie curată, iar pe căldurile astea, orice declarație ne este iertată!

Dacă frumusețea asta o mai menții cu câteva ședințe de masaj, ceva antrenamente la sală, operații estetice ori vizite la coafeză și manichiuristă, altfel stau lucrurile când vine de deșteptăciune. Că vorba aia, ce ai în cap aia e, cu ea defilezi pe unde te port pașii. Iar cea mai bună dovadă e atunci când te prezinți la câte un examen pentru a ocupa o funcție importantă într-o instituție a statului. Că se mai întâmplă și din astea, să dai examen să se vadă dacă ești capabil să conduci o instituție a statului. Iar când acesta e pe bune, organizatorul riscă să rămână mult și bine cu postul neocupat.

Spre exemplu, pentru șefia Casei Județene de Asigurări de Sănătate s-au ținut două astfel de examene în mai puțin de trei luni. La primul dintre ele, rezultatul a fost de coada clasamentului. Atât de slab, încât candidatul ar fi putut sta liniștit acasă și să nu mai fi făcut drumul de pomană până la București. La cel de-al doilea, rezultatul a fost mai bunicel, însă tot dezastruos. La fel și la examenul pentru șefia Direcției Județene pentru Cultură la care, între altele, s-a cerut să fi citit măcar o carte în ultimii cinci ani, alta decât Scufița Roșie ori Harap Alb.

Dar să nu ne ducem atât de departe și să rămânem la oile noastre aici, acasă. Examen pentru ocuparea funcției de șef de ocol silvic. Unul dintre candidați, inginer, bineînțeles, a luat în final nota 2,60! Da, ați citit bine, 2,60! Notă nu de corigent, ci de repetent. Omul nu-i venit chiar cu pluta, cum ar crede unii, ba chiar conduce ocolul respectiv, doar că era nevoie și de un examen. Ei, aici e aici, aparent el părea capabil, deștept chiar, cu proptele, familie bună (politică în primul rând), cu referințe grozave, cu…  Numai că, după un astfel de rezultat nu poți să nu te întrebi: Bă cât poți să fii de prost ca să nu iei măcar un 5? Cum o fi făcut, bă, ăsta facultatea, pe brânză și răchie? Că altfel nu se explică. La ce notă a luat, ca inginer și nu ca un amărât de pădurar, stai și te întrebi dacă e capabil să facă diferența între ferigă și urzică, între metru liniar și metru cub. Sau, dacă deosebește carpenul de ștejar și paltinul de fag.

O fi partidul în spatele tău, dar pune dracului, bă, nene, și tu mâna pe carte sau întreabă pe ăia mai bătrâni la ce folosește mușețelul, coada șoricelului, în ce perioadă a anului se recoltează zmeura, afinile. Nu de alta, dar faci pădurea de ras cu știința ta. Întreabă, bă, să nu mori prost sau să ajungi de mirul lumii când dai un examen ca ăsta. Nu e rușine să întrebi, dacă în facultate ai trecut ca gâsca prin apă. Parol!

Cinci dintre consilierii absenți au fost din tabăra liberală, ca dovadă a „unității de nezdruncinat“ în jurul conducătorului suprem sau, pe românește, la Oravița fiecare face ceva.

Chiar dacă a încercat să o dea la întors, să salveze cumva aparențele, președintele CJ și-a dat cu stângu-n dreptu’:  „Mie mi se pare că această întâmplare nu are neapărat legătură cu liberalii. Eu cred că aici există presiuni din alte părţi, pentru că există în judeţ presiuni din toate părţile asupra bunului mers al lucrurilor. Există o intenţie şi un interes obscur de a se bloca activitatea. Important este că am fost aici, am explicat şi la următoarea şedinţă va trece în unanimitate”.

Cum va trece acest proiect? Prin majoritatea PSD+PNL, asta în cazul în care consilierii liberali vor lăsa ambițiile la o parte. Pentru ca să se întâmple așa ceva, Romeo Dunca  este gata să apeleze la orice soluție.

„Vom face rânduiala și vom transforma în realitate dorința noastră benefică pentru cetățeni. Și fiindcă suntem o echipă acum rămâne sarcina d-lui Marcel Vela să ia măsuri.