15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
stiri de caras-severin

„Avem o echipă formată din oameni care vin din diverse medii profesionale și care aduc o nouă speranță în administrația județeană, o echipă hotărâtă să schimbe localitățile din județ, stradă cu stradă, astfel încât fiecare om să fie implicat și respectat în comunitate, iar proiectele de dezvoltare, debirocratizare și digitalizare, infrastructură, dezvoltare turistică sustenabilă cu respect față de moștenirea naturală și modernizare a serviciilor medicale și sociale să fie începute și duse la bun sfârșit. Vrem să facem din Caraș-Severin casa noastră, de aceea ne dorim un Caraș pentru toți, nu pentru hoți! Mulțumesc tuturor colegilor mei care în aceste zile au depus o muncă excelentă, mulțumesc cărășenilor ce ne sprijină cu încrederea acordată”, preciza la ieșirea de la Biroul Electoral Județean, Andrei Plujar, președintele organizației județene.

La rândul său, Daniel Toma, candidatul Alianței USR PLUS la Reșița era de părere că: „Intrăm în linie dreaptă pentru alegerile locale din 27 septembrie. Am depus candidaturile echipei Alianței USR PLUS. Vă mulțumesc pentru semnăturile acordate. Ne-ați arătat  încrederea voastră pentru a vă reprezenta la  Primăria și Consiliul Local Reșița. Ne dorim o campanie curată și onestă. Nu vom prezenta proiecte fantasmagorice și frumos colorate, venim doar cu soluții pentru a face din Reșița orașul care să-i readucă acasă pe cei plecați. Un oraș prosper, dezvoltat economic, în care toate străzile să fie asfaltate, în care locuințele să fie racordate la un sistem de canalizare funcțional și în care să existe un sistem eficient de colectare a deșeurilor menajere și reciclabile.”

Reamintim că, Andrei Plujar este candidatul Alianței USR PLUS la președinția CJ, iar la primăriile orașelor din Caraș-Severin se merge cu: Dragoș Curelea la Caransebeș, Marius Faiciac la Bocșa, Daniel Trapșa la Herculane, Cosmina Cserny la Anina, Ioan Brașoveanu la Oravița.

Proiectul accesat de Primăria Oravița prevedea crearea unei zone verzi în care localnicii să poată petrece în mod plăcut și relaxant timpul liber.

„Trăim într-o lume agitată, într-un mediu stresant în care, de cele mai multe ori, uităm de propria persoană, de momentele de odihnă și relaxare. În contextul actual, cu toții avem nevoie de o gură de aer proaspăt, de socializarea directă, mai ales după lunile de izolare generate de pandemia de Covid 19. Ei bine, pentru a ne putea relaxa avem nevoie de astfel de zone verzi. În plus, omul, în momentul în care ia contact cu natura, are capacitatea să se desprindă de rutina zilnică, devine creativ și este mult mai motivat în a-și atinge țelurile”, ne-a mărturisit primarul Oraviței, Dumitru Ursu.

Proiectul include reconversia funcțională a două parcele de teren aflate în stare de degradare cu o suprafață totală de 4,1 ha, prin plantarea cu spațiu verde a 38.744 mp, creșterea suprafeței spațiilor verzi la 12,58 mp/locuitor, cu impact pozitiv imediat asupra calității vieții și stării de sănătate a populației urbane și satisfacerea nevoilor de agrement și recreere a populației orașului Oravița prin realizarea unui parc cu opt zone de activități de interes pentru comunitate în materie de activități recreaționale și culturale pentru toate vârstele.

Cel ce i-a dat un șut în cur lui Cican nu este altul decât prefectul Cristian Gâfu, care a contestat în Contencios Administrativ  Dispoziția primarului Borcean de (re)numire a acestuia în funcția de șef al spitalului. Reprezentantul Guvernului în teritoriu s-a purtat exact că ăia care făceau în trecut contestație la licitațiile publice, doar ca să bună bețe în roate. Acum, să ne înțelegem, Gâfu cu siguranță că nu a făcut lucrul ăsta de capul lui, ci împins de la spate de foștii săi colegi liberali. Dar asta nu se spune oficial că, deh, teoretic, Gâfu e apolitic, dar împarte dreptatea după chipul și asemănarea lui Orban, Turcan și a celorlalți din guvernul liberal.

Treaba e oablă, Cican a primit ofertă de la Orșova să preia spitalul municipal și se duce ca până își rezolvă problemele în justiție generate de prefect o să-i albească barba. Prin suspendarea lui, spitalul din Caransebeș nu are manager de aproape o săptămână, în condițiile în care pandemia de Covid bate la ușă. Deci, după logica liberală, spitalul poate funcționa și fără manager. Dacă spitalul poate, de ce nu ar putea funcționa și prefectura doar cu unul sau doi subprefecți? De ce am avea nevoie și de un prefect? Dacă pe Gâfu chiar l-ar fi interesat sănătatea gugulanilor acum când numărul cazurile de infectare cu noul coranavirus crește de la o zi la alta, precum Făt Frumos din basmele lui Ispirescu, n-ar fi trebuit să atace Dispoziția lui Felix, mai ales că nu avea dreptate. Ce prefect responsabil ar  fi făcut așa ceva, să lase un spital fără manager într-o situație de criză sanitară, doar pentru că așa i s-a năzărit lui?

A, a vrut să ne arate cât este el de prefect? Foarte bine, dar înainte de asta ar fi trebuit să ne spună care om sau, mă rog, persoană din țara asta, ar da avocatura, unde câștigul e fără număr, pe o pârlită de funcție de slujbaș al statului? Să renunțe la o profesie cu adevărat capitalistă, pentru a se înregimenta în marea armată a conțopiștilor? E ilogic. Și, atunci, despre ce vorbim? Despre interese de grup? Despre un prefect care nu este decât prelungirea mâinii liberale în administrație? Unul care la sfârșitul mandatului își va da seama că și-a pierdut timpul degeaba mimând imparțialitate și fair-play? Că a făcut degeaba umbră pământului?

Luăm ca exemplu Sistemul de Gospodărire a Apelor Caraș-Severin, o instituție fără personalitate juridică, dar râvnită de liberali. Până acum câteva zile, SGA a fost condusă de Sorin Vizitiu, absolvent de facultate în domeniu și cu examen câștigat anul trecut. Cei care îl cunosc spun că este un foarte bun meseriaș, dar aceasta nu l-a ajutat deloc în momentul în care liberalii au decis ca în locul unui profesionist să pună un liberal. Băiat inteligent, Vizitiu și-a depus demisia la Administrația Bazinală de Apă Banat, din Timișoara, înainte ca liberalii veroși să-l detașeze în interesul serviciului la Botoșani sau Suceava, așa cum se procedează când vrei să scapi de intrus.

Prima parte a problemei fiind rezolvată, a urmat pasul doi, prin desemnarea unui șef, membru PNL. Propunerea venită de la București, Dani Surdu, care în prezent este director la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Acvabanat, o asociație în care tăiatul frunzelor la câini este la ordinea zilei. Din multe puncte de vedere, Dani Surdu are un CV perfect și este omul ideal să ocupe funcția de director la Apele Române: liberal convins, consilier județean, trezorierul partidului în Caraș-Severin, omul de încredere a lui Marcel Vela pe zona Reșiței, docil, dornic de avansare și un postac destoinic de articole, știri și fotografii cu și despre Vela. Cu toate aceste calități și atuuri mulți nici nu vor să audă de o astfel de posibilitate. Politic, politic, dar unul ca el ar afecta grav imaginea partidului în materie de numiri pe funcție, fără să se țină seama de competențe profesionale ori de abilități de conducător.  

Cârcotașii spun că în afară de formula învățată la chimie, cea cu H2O, dacă nu cumva o fi uitat-o între timp, că apa e dată de Dumnezeu să fie băută și să te speli cu ea, curge la robinet și este scoasă din fântână, Surdu nu ar mai ști mare lucru despre domeniul de care ar urma să răspundă. La drept vorbind, ce așteptări poți avea de la un inginer electromecanic? Ce pretenții să ai de la o astfel de numire, că nu e nici primul și nici ultimul care ajunge să conducă o instituție fără să aibă habar de ce ar trebui să facă. Doar că, aceiași cârcotași susțin că, în cazul unor inundații ne dăm foc la valiză cu un astfel de șef. Că nu poți da Sistemul de Gospodărire a Apelor pe mâna unui novice. Nu poți lăsa un județ întreg la neștiința unui inginer care nu și-a profesat niciodată meseria. Și nu o spune unul căruia nu-i plac ochii lui Surdu, ci specialiștii îngroziți de o astfel de perspectivă.

Altfel spus, unii nu-l vor, în timp alții fac presiuni să fie pus pe funcție. Telefoane de la Centru, deplasări de la București la Reșița și alte chestii de acest gen ne arată cât de important ar fi pentru unii să-l vadă pe Surdu mare șef peste Apele Române, din Reșița, unde, culmea, ar urma să câștige mai puțin decât de unde vine.

Ei, aici e frumusețea acestei povești de viață: Ca să pleci de la un salariu mai mare la unul mai mic, asta înseamnă să fii liberal adevărat, să te pui dezinteresat în slujba comunității, atunci când partidul ți-o cere!

În unanimitate, cunoscutul om de radio reșițean, Doru Dinu Glăvan, a fost reales președinte pentru încă un mandat de patru ani, 2020-2024.  Tot în unanimitate au fost alese și celelalte structuri de conducere: Consiliul Director, Comisia de Atestare, Juriul de Onoare, Disciplină și  Arbitraj și Comisia de Cenzori. 

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, care numără peste 3.000 de membri, este o organizație profesională din care fac și pot face parte jurnaliști cetățeni români indiferent de etnie și jurnaliști etnici români din toată lumea, indiferent de țara în care se află, dacă aderă la principiile și statutul UZPR.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România este cea mai coerentă și mai numeroasă organizație de breaslă din România, care luptă pentru drepturile sociale ale tuturor românilor, ale jurnaliștilor în general și ale membrilor săi în special. Este, de altfel, singura organizație de breaslă cu statut de uniune de creație și utilitate publică.

Așa este, o dată și bine, dar ce te faci că la catastif stă scris negru pe alb, că nunțile și botezurile se țin cu cel mult 20 de persoane în spațiile închise și cu 50, în exterior. E ca dracu, să recunoaștem, cum să faci petrecere cu 20 de persoane, când la gugulani doar muzicanții se adună vreo 30.  Dar dacă e pandemie, atunci să fie pandemie, să o lăsăm mai ușor cu petrecerile, să nu ne infectăm cu Covidul ăsta păcătos. Măsurile astea, valabile și la Caransebeș, n-au fost luate nici de primarul Borcean, și nici de Adrian Cican, ci de ăia de la București, din Guvernul Orban, care le știu pe toate. Or, la petrecerea de care aminteam, să tot fi fost de vreo 10-15 ori mai mulți meseni decât permit măsurile de relaxare. Sigur, nu i-a numărat nimeni, dar după numărul de mașini parcate, strategic, până și sub podul de la Balta Sărată, cam aici bătea. Adică, la peste 200 de oameni.

Alo, domn ministru de Interne, ați auzit, dom’le, ce s-a întâmplat în lipsa dumneavoastră acasă? Păi, se poate una ca asta? De cel puțin zece ori mai mulți participanți! Au pus băieți două TIR-uri în fața restaurantului ca nici măcar pasărea cerului să nu fi văzut ce se petrecea înăuntru. Cum ce? Distanțare fizică, mască, chestii de astea pe care voi, guvernații ni le-ați băgat pe gât, iar acum se întorc împotriva voastră. Păi, se poate, domnule Vela? Taman în Caransebeș să se întâmple una ca asta? Că de când sunteți în Guvern, parcă și țara are alte pretenții de la orașul care l-a dat pe ministrul de Interne. Și nu o zic cu ironie, cu ci cu mândrie, că dacă noi gugulanii nu ne fălim cu asta, atunci, cine?

Și, totuși, ce-au făcut oamenii matale de la Poliție, că vuia Facebook-ul cu postări de la eveniment. Au fost cu capra la pârci sau și-au făcut planul la amenzi la terase, că nu s-a băut cafeaua cu paiul și cu masca pe față? Că am auzit că s-a apelat și 112? Așa este? A reclamat careva că sucul a fost prea cald ori clima nu a făcut față unei zile de vară sau de ce a sunat?  Vreo măsură, ceva? Au fost amendați organizatorii? Ori mirii, deși, săracii nu au avut nicio vină. Sau, poate măcar lăutari, să se învețe minte ca altădată asă nu mai sufle atât de tare în torogate și soprane.

Ori te pomenești că oamenii matale se gândesc să ia măsuri de închiderea localului? Hai, că pe asta nu o mai cred. O amendă, ă treacă, meargă, dar dacă închid birtul, și-au dat foc de la valiză. Cum, de ce? Păi la sfârșitul săptămânii acolo e programată o altă nuntă. Știți dumneavoastră care. Una cu ștaif, așa că, cine și-ar permite să facă una ca asta? Să se pună rău cu…

Ministrul Nelu Tătaru, unul din „actorii“ importanți ai actului de guvernare din ultimele luni, este un bun exemplu în acest sens. Demiterile managerilor de spitale și Direcții de Sănătate Publică s-au făcut la foc automat, după principiul „Dacă nu ești de-al nostru (politic vorbesc), ești împotriva noastră“. Totul executat pe bandă rulantă, la sugestiile unora care fie că aveau ocazia să plătească oarece polițe, fie încercau să-i dea fiecărui lipitor de afișe o funcție. Ministrul ajunsese să facă scurtă la mână, semnând toată ziua Ordine de destituiri și numiri pe funcții.

Spre exemplu la Direcția de Sănătate Publică Caraș-Severin. L-au suspendat din funcție pe directorul executiv Dănilă Miloș, l-au numit în locul său interimar pe Romeo Dumitrescu. În 15 mai s-a făcut din nou rocada (printr-un ordin emis în 18 mai!) și în locul său a revenit Miloș, pentru ca patru ore mai târziu, (patru ore, incredibil!) acesta să primească Ordinul de detașare la DSP Giurgiu, iar în 22 mai Dumitrescu a fost numit din nou la șefia instituției. De râsu-plânsu’, nu alta.

Lucrurile nu s-au oprit aici, Dumitrescu a demisionat și a revenit pe funcție, apoi iar a demisionat, după care, timp de două săptămâni, Direcția de Sănătate Publică a funcționat fără director. Pe 26 iunie, Marinela Popovici a fost numită să conducă instituția. Bineînțeles, tot prin Ordin al ministrului Sănătății. După nicio săptămână, cei din minister au considerat că Marinela Popovici a stat prea mult pe funcție, și au schimbat-o, nu vă vine să credeți, cu Dănilă Miloș, cel trimis să audă cum latră noaptea câinii în Giurgiu.

Ce se va întâmpla până luni sau peste o săptămână? Doar bunul Dumnezeu știe și ceea ce va visa în nopțile astea de vară ministrul Nelu Tătaru, în pixul căruia stă „România lucrului bine făcut“, când vine vorba de sănătate.