15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
subiectiv.net

Dar nu despre conferința de presă a ministrului Alexe vreau să vorbesc mai întâi, ci despre evenimentele zilei de ieri cuprinse în programul vizitei acestuia și a colegului său de la Interne, conjudețeanul nostru, Marcel Vela. O vizită despre care unii liberalii aflaseră abia miercuri seara, înainte de culcare, și nu direct de la sursă, ca să vedeți ce unitate de simțire și trăiri e și în PNL Caraș-Severin acuma înaintea alegerilor. Dar trec peste acest amănunt, gândindu-mă că nici la PSD nu e mai grozav, și să povestesc filmul zilei.

Între altele, presa a fost chemată la Deponeul Ecologic de la Lupac. La ora fixată de organizatori, jurnaliștii, inclusiv cei de la București, s-au prezentat la punctul de întâlnire unde, au așteptat cu ochii în soare mai bine de două ore și jumătate, fără să le spună careva că pe cei doi miniștri îi durea la bască de ei. Abia într-un final, au fost înștiințați că, prins cu frumusețile virgine ale Parcului Național Semenic-Cheile Carașului – fragi, mure, păsatrăvi și alte bunătăți – ministrul nu mai vine să se întâlnească cu ei.

Proștii de ziariști au făcut cale întoarsă la Reșița, pentru anunțata conferință de presă din Palatul Prefecturii. Dar din nou surpriză, conferința își mutase locația, în premieră absolută, lângă fântâna din centru, pe motiv că, în sala de ședințe ar fi fost prea multe persoane adunate într-un singur loc. Pentru că acolo e șantier, muncitorii au oprit lucru timp de o oră pentru ca Alexe și Vela să nu fie deranjați nici de picamere, flexe ori de alte utilaje, nici de norii de praf ridicați de camioanele din șantier. Secvențe desprinse dintr-o piesă a teatrului absurd, cu un ministru, Vela, tras la patru ace, o armată de secretari, subsecretari de stat, directori de minister și muncitori tolăniți la umbră. V-ați fi așteptat ca miniștrii să fi explicat episodul cu Lupac ori să-și fi cerut scuze ziariștilor pentru cele întâmplate? Pe dracu’, unde ați văzut miniștri capabili de un asemenea gest? O fi la alții, dar nu la noi, în România.

Concluzia domnului ministru al Mediului a fost nu doar una, ci mai multe, ca să fiu în ton cu discursul său: Avem un județ frumos, poate cel mai frumos din țară, pădure virgină cât cuprinde, până când să ajungă el ministru nu s-a făcut nimic bun, se va face de acum încolo, vom avea și un inspector, dar și un radar al pădurii, deși am mai avut și în trecut, poate se vor face și oarece schimbări la nivelul șefilor care conduc pădurea în Caraș-Severin, toleranță zero la infracțiunile silvice. Iar peste toate, reflecția cu care domnul ministru Costel Alexe va intra în istorie: „Ursul este un animal sălbatic, nu un animal domestic sau de companie“.

Wow, ce bine e că ne-ai luminat, domnule ministru, altfel muream proști, zău așa, dar pentru așa ceva nu era nevoie să fi venit de la București cu elicopterul pe post de taxi! Parol!

Povestea de față vine să confirme acest lucru. În urmă cu câteva luni, într-o conferință ținută la Oravița, președinta PSD Caraș-Severin de la acea vreme, Luminița Jivan, ne-a prezentat o tânără speranță a politicii social-democrate, pe numele ei Miruna Heger de care, cinstit să fiu, nici cei din presă prezenți acolo nu auziseră, dar nici măcar colegii din organizația de tineret, după cum aveam să aflu mai târziu.

Din pledoaria deputatei PSD am înțeles că respectiva tânără speranță, de prin zona Berzoviei, dar prezentă cu studiile la Timișoara, urma să fie cooptată în structurile tineretului social-democrat cărășean, prezicându-i o carieră frumoasă în politică. Luminița Jivan atât de mult a lăudat-o și a ridicat-o în slăvi, spunându-ne despre ea că e o studentă silitoare care împarte în mod admirabil școala, politica și timpul liber, încât ne-o și imaginam ca șefă peste toți tinerii din PSD și chiar mai mult de atât. Emoționantă și plină de recunoștință pentru cuvintele de laudă ce i se aducea chiar de șefa ei de partid, Miruna Heger mai, mai să verse o lacrimă sinceră. De bucurie, firește.

Dar cum la politicienii români, chiar și la învățăcei, lucrurile se schimbă în funcție de cum bate vântul , în cazul nostru, vântul mare de la Oravița, din cântarea Nicoletei Voica, așa s-a întâmplat și în cazul domnișoarei Heger, pe care mentorul ei o ridicase până înaltul cerului, vorba poetului. După câteva săptămâni de dragoste pesedistă, aceasta a făcut stânga împrejur și a cotit-o spre un partid despre care, cu siguranță, nici nu auzise până atunci: Partidul Ecologist Român. Dar ce contează dacă a auzit sau nu, dacă careva i-a dat ori nu i-a dat să citească statutul partidului. Important este că cei de la PER au însărcinat-o, imediat, cu coordonarea filialei de tineret a organizației județene.

În loc de concluzie, o nedumerire ce ne apasă: Dacă doar la douăzeci și un pic de ani a reușit să schimbe două partide, oare la ce „performanțe“ ar trebui să ne așteptăm la domnișoara Miruna Heger în continuare?

Ce ți-e și cu politica asta, domnule!

Sincer, dacă această de pe urmă variantă este cea adevărată, atunci este încă o dovadă de mârșăvie din partea celor care vorbesc de rău România în afara granițelor. A acelor cetățeni înveninați de propaganda a nu știu cărui partid, care nu văd decât paiul din ochii președintelui și al guvernanților. Nu ne-a fost de ajuns că Europa, Europa bună, la asta mă refer, ne tot bârfește pentru cerșetorii ajunși să facă carieră pe Champ Elysees, în Trafalgar Square și la Strasbourg sau pentru conaționalele noastre plecate la produs acolo unde PIB-ul pe cap de locuitor e atât de atractiv, acu’ apare ceva și despre cel mai important om în stat. Sincer, de asta aveam nevoie acum când suntem, în sfârșit, pe drumul cel bun al repornirii economiei? De știri mincinoase, sau aproape mincinoase, gândite de dracu știe cine? Dacă știri de astea, de doi bani, cum spun unii, ar fi apărut cu Iliescu, Bombonel și micul Titulescu ar fi fost cu totul altceva. Dar așa?     

Îmi pare rău, domnule președinte, pentru că știu că nu este așa cum ați apărut în fotografiile alea. Știu câte sfaturi părintești și îndemnuri prietenești, patriotice aș putea spune, ne-ați dat până acum despre purtatul măștii. Alea, care invariabil începeau cu „dragi români“, care ne-au responsabilizat în timp. Nu doar pe mine, ci și pe vecinul meu de palier, pe pensionarii din fața blocului, pe colegii de muncă care au ajuns să poarte mască și noaptea și nu atât din cauza conștientizării pericolului, cât mai ales a cuvintelor calde, rostite rar și apăsat de dumneavoastră, seară de seară la televizor.

În încheierea scurtei mele scrisori, vreau să vă spun doar atât: Fiți tare domnule președinte și faceți doar ce vreți, că de asta sunteți model pentru noi toți în viață. Și vă promit, în numele vecinului de palier, a pensionarilor și colegilor mei că vă vom urma neabătut exemplu personal. Cel cu purtatul măștii!

Bă, ești prost?! Bă, ești tâmpit?! Cum, mă, de asta a atacat prefectul Cristian Gâfu Dispoziția primarului Caransebeșului de numire a lui Adrian Cican în funcția de manager al spitalului municipal, să-i facă loc lui Borcean? Cum ați putut, bă, să faceți una ca asta? Nu ați avut nicio rușine să dați la un parte un manager gospodar? Și pentru ce, doar pentru faptul că nu a știut să tacă sau să ascundă sub preș mizeriile pe care le-a găsit la venirea în spital? Nu aveți, bă, niciun pic de bun-simț și nici de respect pentru pacienții din Caransebeș de care, iată, dovediți, încă o dată, că vă doare în cot.

Cum să vorbesc altfel despre măsurile voastre care se schimbă de la o zi la alta? Nu voi spuneați că spitalele din țară, ca cel din Caransebeș, nu mai sunt în administrarea ministerului și că numirile și demiterile de manageri se fac de către consiliile județene și primăriile locale? Există scris negru pe alb în adresele trimise de minister în teritoriu. V-ați răzgândit? V-ați schimbat precum curvele care prestează în funcție de cursul valutar al Euro? Nu vreți să mai recunoașteți ce spuneați acum o lună ? Te pomenești că ați uitat de la mână la gură ce-ați semnat atunci! Sau faceți pe proștii acum? E bine de știut, să vă vedem competențele care vă recomandă.

Și mai este ceva. O întrebare pentru noul manager interimar: Este adevărat domnule Gheorghe Borcean ce declară Adrian Cican? Că la cei 67 de ani ai dumneavoastră și la funcția de președinte al Colegiului Medicilor din România nu ați avea voie, din motive de incompatibilitate, să ocupați funcția de manager, fie ea și interimară? Dacă nu e așa, dați-i o replică dură lui Cican, să se învețe minte să mai vorbească prostii. Să vă mai denigreze. Ei, mama dracului de treabă!

Dacă PNL, PSD, UDMR și PMP se declară pregătite atât de campanie, cât și de alegeri, USR, Pro România și ALDE avansează ideea amânării lor. Teoretic, se poate apela la votul electronic. Stai acasă în vârful patului sau în fotoliu și votezi printr-un simplu click dreapta. Simplu ca bună ziua doar că, treisfert din electoratul de vârsta a treia (cel mai constincios, de altfel) habar nu are să deschidă un computer, darămite să dea click pe numele candidatului favorit. Unde mai pui că oamenii ăștia, și ca ei sunt mulți alții în satele uitate de… guvernanți, n-au nici internet și nici telefoane deștepte. Or, cu telefoanele cu care am crescut și trăit până în urmă cu 15 ani, nu poți face așa ceva, oricâte aplicații vei avea la dispoziție, iar decât să-i aduci pe bieții pensionari la secțiile de votare în condiții de apocaliptică, după cum se aude că vom avea parte, mai bine rămâi în continuare cu primarul pe care îl ai până vor veni vremuri mai bune.

Într-o Românie a scenarilor de tot felul, se vorbește că PNL și PSD ar fi pe o „labă“, cum se spune în jargou. Că este ilogic să se țină alegerile în condițiile în care numărul persoanelor infectate crește de la o zi la alta. Să-ți faci campanie fără mitinguri electorale, fără întâlniri cu alegătorii în mod organizat. A, la țară poți să faci campanie din poartă-n poartă, la oraș e mai greu să suni la interfonul scării blocului să ți se deschidă ușa, să le ceri oamenilor permisiunea să le vorbești, musai, cu masca pe figură, să le ceri să facă și ei la fel, că așa spune legea când te afli în spații închise. După dou-trei zile de o astfel de campanie, te lași păgubaș.

La ce istorie post decembristă avem, eu cred că e ilogic să le cerem candidaților să umble ca bezmeticii din casă în casă, iar noi să fim indiferenți față de o asemenea sărbătoare. Că, să fim cinstiți, ce campanie e aia fără miros de mici și fleici, fără huiduieli și înjurături dulci românești la adresa adversarilor? Chiar așa am ajuns să ne batem joc de spiritul acestor alegeri?  Chiar nu se poate!

Cel ce i-a dat un șut în cur lui Cican nu este altul decât prefectul Cristian Gâfu, care a contestat în Contencios Administrativ  Dispoziția primarului Borcean de (re)numire a acestuia în funcția de șef al spitalului. Reprezentantul Guvernului în teritoriu s-a purtat exact că ăia care făceau în trecut contestație la licitațiile publice, doar ca să bună bețe în roate. Acum, să ne înțelegem, Gâfu cu siguranță că nu a făcut lucrul ăsta de capul lui, ci împins de la spate de foștii săi colegi liberali. Dar asta nu se spune oficial că, deh, teoretic, Gâfu e apolitic, dar împarte dreptatea după chipul și asemănarea lui Orban, Turcan și a celorlalți din guvernul liberal.

Treaba e oablă, Cican a primit ofertă de la Orșova să preia spitalul municipal și se duce ca până își rezolvă problemele în justiție generate de prefect o să-i albească barba. Prin suspendarea lui, spitalul din Caransebeș nu are manager de aproape o săptămână, în condițiile în care pandemia de Covid bate la ușă. Deci, după logica liberală, spitalul poate funcționa și fără manager. Dacă spitalul poate, de ce nu ar putea funcționa și prefectura doar cu unul sau doi subprefecți? De ce am avea nevoie și de un prefect? Dacă pe Gâfu chiar l-ar fi interesat sănătatea gugulanilor acum când numărul cazurile de infectare cu noul coranavirus crește de la o zi la alta, precum Făt Frumos din basmele lui Ispirescu, n-ar fi trebuit să atace Dispoziția lui Felix, mai ales că nu avea dreptate. Ce prefect responsabil ar  fi făcut așa ceva, să lase un spital fără manager într-o situație de criză sanitară, doar pentru că așa i s-a năzărit lui?

A, a vrut să ne arate cât este el de prefect? Foarte bine, dar înainte de asta ar fi trebuit să ne spună care om sau, mă rog, persoană din țara asta, ar da avocatura, unde câștigul e fără număr, pe o pârlită de funcție de slujbaș al statului? Să renunțe la o profesie cu adevărat capitalistă, pentru a se înregimenta în marea armată a conțopiștilor? E ilogic. Și, atunci, despre ce vorbim? Despre interese de grup? Despre un prefect care nu este decât prelungirea mâinii liberale în administrație? Unul care la sfârșitul mandatului își va da seama că și-a pierdut timpul degeaba mimând imparțialitate și fair-play? Că a făcut degeaba umbră pământului?

Excepție fac vehiculele cu tracțiune animală folosite în cadrul manifestărilor cultural-artistice organizate cu aprobarea Comisiei pentru avizarea cererilor de organizare a adunărilor publice, în conformitate cu prevederile Legii nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice.

Cei care nu se supun prevederilor acestei hotărâri,  vor fi sancționați cu amendă cuprinsă între 1.000-1.500 lei, iar pe lângă sancțiunea principală, se va dispune și măsura tehnico-administrativă de ridicare și reținere în custodie (imobilizare) a vehiculelor folosite la săvârșirea faptei. Tot odată, căruțașul poate achita jumătate din minimul amenzii în termen de 15 zile de la comunicarea procesului verbal de constatare.

Consilierii au hotărât amplasarea indicatoarelor rutiere de interzicere a accesului vehiculelor cu tracțiune animală, cu avizul Comisiei de circulație din cadrul Primăriei municipiului Reșița, iar constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se realizează de către primar, prin împuterniciții acestuia și polițiștii locali din cadrul Direcției Poliția Locală Reșița.

Hotărârea intră în vigoare la data aducerii la cunoștință publică.

Luăm ca exemplu Sistemul de Gospodărire a Apelor Caraș-Severin, o instituție fără personalitate juridică, dar râvnită de liberali. Până acum câteva zile, SGA a fost condusă de Sorin Vizitiu, absolvent de facultate în domeniu și cu examen câștigat anul trecut. Cei care îl cunosc spun că este un foarte bun meseriaș, dar aceasta nu l-a ajutat deloc în momentul în care liberalii au decis ca în locul unui profesionist să pună un liberal. Băiat inteligent, Vizitiu și-a depus demisia la Administrația Bazinală de Apă Banat, din Timișoara, înainte ca liberalii veroși să-l detașeze în interesul serviciului la Botoșani sau Suceava, așa cum se procedează când vrei să scapi de intrus.

Prima parte a problemei fiind rezolvată, a urmat pasul doi, prin desemnarea unui șef, membru PNL. Propunerea venită de la București, Dani Surdu, care în prezent este director la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Acvabanat, o asociație în care tăiatul frunzelor la câini este la ordinea zilei. Din multe puncte de vedere, Dani Surdu are un CV perfect și este omul ideal să ocupe funcția de director la Apele Române: liberal convins, consilier județean, trezorierul partidului în Caraș-Severin, omul de încredere a lui Marcel Vela pe zona Reșiței, docil, dornic de avansare și un postac destoinic de articole, știri și fotografii cu și despre Vela. Cu toate aceste calități și atuuri mulți nici nu vor să audă de o astfel de posibilitate. Politic, politic, dar unul ca el ar afecta grav imaginea partidului în materie de numiri pe funcție, fără să se țină seama de competențe profesionale ori de abilități de conducător.  

Cârcotașii spun că în afară de formula învățată la chimie, cea cu H2O, dacă nu cumva o fi uitat-o între timp, că apa e dată de Dumnezeu să fie băută și să te speli cu ea, curge la robinet și este scoasă din fântână, Surdu nu ar mai ști mare lucru despre domeniul de care ar urma să răspundă. La drept vorbind, ce așteptări poți avea de la un inginer electromecanic? Ce pretenții să ai de la o astfel de numire, că nu e nici primul și nici ultimul care ajunge să conducă o instituție fără să aibă habar de ce ar trebui să facă. Doar că, aceiași cârcotași susțin că, în cazul unor inundații ne dăm foc la valiză cu un astfel de șef. Că nu poți da Sistemul de Gospodărire a Apelor pe mâna unui novice. Nu poți lăsa un județ întreg la neștiința unui inginer care nu și-a profesat niciodată meseria. Și nu o spune unul căruia nu-i plac ochii lui Surdu, ci specialiștii îngroziți de o astfel de perspectivă.

Altfel spus, unii nu-l vor, în timp alții fac presiuni să fie pus pe funcție. Telefoane de la Centru, deplasări de la București la Reșița și alte chestii de acest gen ne arată cât de important ar fi pentru unii să-l vadă pe Surdu mare șef peste Apele Române, din Reșița, unde, culmea, ar urma să câștige mai puțin decât de unde vine.

Ei, aici e frumusețea acestei povești de viață: Ca să pleci de la un salariu mai mare la unul mai mic, asta înseamnă să fii liberal adevărat, să te pui dezinteresat în slujba comunității, atunci când partidul ți-o cere!

În rolul principal, primarii care îngrașă porcul înainte de alegeri și, una, două, fug la București unde depun tot felul de proiecte pentru finanțare, să vadă cetățeanul de rând cât sunt ei de harnici. Iar dacă tot ajung acolo, își sună șeful de partid, ajuns ministru între timp, cu care stau la o cafeluță și povestesc de toate câte mai sunt acasă, în Banatul de Munte: cine a mai făcut nuntă la local, cât mai e kilul de brânză în Piața Gugulanilor, cât mai costă legătura de pătrunjel,  cu cât se mai vinde răchia de Teregova și Sat Bătrân, ce se aude cu sondajele alea pentru desemnarea candidatului liberal la Primăria Caransebeș, cum se mai circulă cu cocia pe E 70, între Slatina și Bucoșnița, ce mai bârfește Felix și gașca lui. Lucruri de astea, ieftine, ca să se afle în treabă că, vorba aia, dacă dom’ ministru nu trebuie să știe ce se mișcă în județ, chiar și în lipsa lui, atunci cine?

După care, primarii se trag în poză cu ministrul, să vadă lumea că au fost la București și câtă grijă are acesta de ei. Neaparat cu măștile pe față, să dea bine la popor. Apoi, pe ăia care nu prea sunt umblați pe la Capitală, ministru îi duce personal până la ușa la care trebuie să bată. Acolo unde este nevoie, intră cu ei de mânuță la câte un secretar de stat, chiar și la un coleg ministru, dacă este cazul. Și uite așa se naștea povestea care face turul Facebook-ului: „Mulțumesc domnului ministru care astăzi m-a condus la…“ „Să vă dea Dumnezeu sănătate și putere de muncă…“  „Domnul ministru și-a rupt din timpul său prețios…“  „Domnul ministru a susținut…“  Nu mai contează ce a susținut. Important că Facebook e plin de fotografiile cu dom’ ministru care a făcut și a dres, a intervenit și promis. Gazetele liberale preiau știrea de break-news, iar omul bun la toate, Horia Irimia, are grijă să o distribuie, exact cum făceau cu un an în urmă postacii Luminiței Jivan.

Și în timp ce ne făloșim cu dom’ ministru care vorbește în stânga și-n dreapta cu colegii dumnealui din guvern să ne fie nouă bine, având promisiunea ba a unui drum expres, ba a unor poduri noi-nouțe, a devierii cursului apelor, dacă este nevoie și a altor povești de acest gen, realitatea e cu totul alta. Banatul de Munte se numără printre cele patru județe din țară fără centru de testare Covid. Până și Teleorman și Vaslui, polul sărăciei din România, au centre de testare. Numai noi, nu. Noi, cu ministru responsabil de pandemie! Și nu  poate fi invocată moștenirea pesedistă, pentru că ele s-au înființat în guvernarea Orban.  Nu avem centre de testare, dar în schimb suntem fruntași la postări pe Facebook cu dom’ ministru.

Suntem primii la înălțat osanale celui plecat din rândul nostru (Frunzăverde a fost un copil pe lângă Vela). Suntem mândri că ne este contemporan. Îi suntem recunoscători până și pentru aerul pe care îl respirăm. Suntem penibili! Adică, sunteți penibili voi, ăștia, care vă prostituați în halul ăsta pe Facebook.

Stranie mi se pare și atmosfera creată în jurul acestor partide. Liniștită și confuză. E drept, măsurile sanitare de prevenire a răspândirii virusului i-a cam pus la punct pe politicienii plimbăreți și amatori de întâlniri de taină, însă acest lucru nu este o scuză că nu știu cine le vor fi candidații. Nu pentru că aceștia ar fi prea mulți și de valori apropiate, ci pentru că nu există. Și dacă până acum nu au fost în stare să producă un candidat cât de cât credibil, este greu ca de azi înainte liderii de partide să scoată din joben lozul câștigător.

Să luăm exemplul PSD, a celui mai mare partid care, în trei din cei patru ani de mandat, s-a aflat la guvernare. În loc de o „inflație“ de candidați, prin curtea formațiunii avându-l pe Marcel Ciolacu în fruntea bucatelor de post (ălea de dulce au fost pe când s-au aflat la guvernare) bate vântul neputinței. Timp de trei ani, oamenii ăștia s-au gândit doar la burțile lor. Cum să le fie lor bine, cum să mai fure de la un drum pe nu știu ce program național sau european, cu cât să mai crească comisionul la lucrările încredințate clientelei politice. Au tot dat din gură, crezând că „lătratul“ și mărunțișul aruncat pensionarilor și funcționarilor de stat le vor aduce voturi, dar de pregătit oameni pentru administrație nu au pregătit, iar acum dau din colț în colț.

În Caraș-Severin, de exemplu, cu o lună și jumătate înainte de debutul campaniei electorale pentru „locale“, PSD nu are candidat pentru Primăria Reșița. Este drept, e greu de învins în acest moment primarul actual, Ioan Popa, însă de aici și până a nu avea pregătit un om să intre în cursa electorală, e o cale lungă. La fel și la Caransebeș unde, n-ar fi exclus să candideze fostul primar din Teregova, Romulus Damian. Chiar și după „cutremurul“ generat de dosarele penale instrumentate fostei conduceri – Luminița Jivan, Ionuț Chisăliță, Mirel Pascu & comp. PSD Caraș-Severin continuă să fie măcinat de dispute interne. Mulți arată cu degetul spre fosta președintă de organizație județeană, Luminița Jivan, suspectând-o de negocieri, pe la spate, pentru trecerea în PNL a primarilor, încă fideli ei, într-un gest de răzbunare, în timp ce Silviu Hurduzeu nu pare să aibă puterea de a-i mobiliza pe toți membrii și simpatizanții PSD în perspectiva câștigării cursei pentru șefia Consiliului Județean.

Nici dinspre USR, PMP ori Pro România nu transpiră nume de candidați, semn că și acolo este aceeași criză de valori. De neîncredere în cei pe care partidele îi iau la dispoziție. Nici PNL nu face excepție de la regulă. La Oravița nu se regăsește, la Bocșa bate apa în piuă cu același candidat, la Moldova Nouă încearcă cu disperare să se agațe de experiența unui fost primar care nu a mai făcut politică din 2012, la Băile Herculane mizează pe un candidat fără carismă, în timp ce la Oțelu Roșu o aruncă în luptă pe Magda Lungu, angajată la guvern să facă revista presei ministrului Turcan.

A, era să uit Caransebeșul. Da, Caransebeș, acolo unde liberalii vor desemna candidatul, în mod democratic, prin sondaje. Câte sondaje? Cât e nevoie, până va ieși cine trebuie: Andra Pleșa.

Pe scurt, în primăvară, Adrian Cican a fost revocat din funcția de manager al spitalului, prin Ordinul ministrului Sănătății, Nelu Tătaru, pe singurul motiv plauzibil că era în tabăra primarului rebel al Caransebeșului, Felix Borcean. De unde a știut asta ministrul Tătaru? Mister demn de Dosarele X. Apoi, Cican a fost repus pe funcție de Borcean,  însă n-a rezistat la comandă nici măcar două săptămâni, pe motiv că Prefectura a contestat în Contencios Administrativ Dispoziția primarului de numire a acestuia. Ca să vedeți și dumneavoastră cu ce se ocupă un prefect în plină criză sanitară. Când țara se pregătește să reia de la capăt ciclul pandemiei de coronavirus, când toată Europa este cu ochii pe noi, prefectul nu are altceva mai bun de făcut decât să-i bage bețe în roate primarului și, implicit, lui Cican. A, vă întrebați cine l-a împins de la spate pe prefect să facă una ca asta? Din nou mister.

Și dacă tot suntem la capitolul mistere neelucidate, poate ne povestiți domnule Gâfu cum v-ați făcut stagiul de umil angajat al Primăriei Slatina-Timiș înainte de a ajunge la Prefectură, cu navetă zilnică de la Bocșa și sfidând orice chestie de bun simț pe linie administrativă, doar să vă facă ăștia de la Putere înalt funcționar public. Dacă memoria vă joacă feste, contați pe ajutorul nostru constant și dezinteresat. Sau poate ne spuneți de ce nu ați percutat la fel de prompt și de vigilent și în cazul Consiliului Local Ciclova Română în momentul în care acesta se dizolvase de la sine. Nu știți sau nu vreți să spuneți?

Și dacă nu vreți să răspundeți nici la una, nici la alta, vă întreb domnule Gâfu, în calitatea dumneavoastră de reprezentant al guvernului în teritoriu, cine pierde și cine câștigă din această poveste urâtă, generată de ambiții mărunte și meschine? Politicienii, foști colegi de partid cu Domnia Voastră, sau amărâții care încă mai cred, sincer, în binefacerile promise de guvernarea PNL?

E bine de știut și de explicat oamenilor cât de nocivă este făloșenia cu care politicienii Banatului de Munte au tot defilat de-a lungul anilor animați de dictonul: „Cine mi-s eu, futu-mă în cur“. Nu de alta, dar așa va înțelege lumea de ce în politica cărășeană am avut parte și de mascați, și de cătușe, dar și  de ce nouă, ăstora mulți, ne merge atât de rău.

Iar dacă credeți domnule prefect că doar prin astfel de manevre se poate restabili normalitatea la Spitalul Municipal de Urgență Caransebeș, atunci, de ce nu-i spuneți direct, de la obraz, intrusului, prieten cu Felix Borcean: Cicane, lasă-ne. Du-te la tine la Orșova! Nu cred că omul nu ar înțelege! Parol!