De pildă, ce se mai aude cu Touaregul instituției pe care l-a tamponat animăluțul ăla pe drumul spre Lugoj (nici până în zi de azi, deși au trecut două săptămâni, nu ne-ai lămurit daca te duceai sau veneai pe drumul ăla și nici în ce context o făceai). Că acu’ două, trei zile era tot în parcarea Consiliului Județean. E drept, cu botul băgat în buruieni, să nu-l vadă cei care trec pe acolo. Și bine ai făcut, că atât ar fi așteptat primarul Fritz și Alin Nica să facă caterincă când au fost săptămâna asta la Reșița: „Bă, Romeo, voi vreți tren cu hidrogen, dar nu aveți bani să reparați un amărât de Touareg”.
E rușinos, măi, nea Romică, să te plimbi în județ cu o mașină care, pe vremuri, scotea exclamații din pieptul celor care îl așteptau pe Sorin Frunzăverde. Să-i fi văzut pe polițiștii de la rutieră cum luau pocneau călcâile și luau poziția de drepți când prin dreptul lor trecea Touaregul președuntelui. Erau mândri și o săptămână numai cu așa ceva se lăudau. Ce-o să zică oamenii acum: „Uite, bă, cum a ajuns biata mașină. Cum îi turcu’, și pistolul.”
E adevărat, don președinte, că ai cerut devize pentru reparații de la service-uri, însă băieții, care nu mai au respect față de haina statului, vreau prea mult? Da? Ai dracului șnapani, nu se mai satură de bani! Ar lua și pielea de pe tine, doar ca lor să le meargă bine. Pe de altă parte, ce să-i faci don Romeo, capul face, capul trage, că dacă nu renunțai la asigurarea CASCO, acum te durea la bască. Dar, uite, poate te ajut eu, că am un amic pensionar, care între două dețuri de rom, mai desface câte o mașină, două. Are un șopron la sălaș, fără prea multe dotări tehnice, însă omul e meseriaș. Lucrează bine și ieftin. Cu cheia fixă și ciocanul de îndreptat tabla. În câteva zile îți face mașina ca nouă. Ce zici, vorbesc cu el? Nu te gândi prea mult că l-am auzit că vrea să se apuce de un Oltcit și atunci ai de așteptat.