„Am depus deja proiectul pentru realizarea pistelor de bicicletă. Este vorba despre un total de trei kilometri, un kilometru jumătate pentru Măureni, iar restul pentru Șoșdea, având în vedere că dorim să mulțumim pe toată lumea, iar când facem investiții ținem cont și de localnicii din satul aparținător centrului de comună. Având în vedere că am depus doar documentația care era necesară pentru depunerea solicitării, acum lucrăm la proiectare. Pregătim studiile topo, avem deja topometristul în teren. Așteptăm să primim un răspuns favorabil, pentru că am fost printre primii care am depus solicitarea de finanțare în ziua în care s-a deschis sesiunea pentru pistele de bicicletă.”, preciza Brian Filimon.

În cadrul aceluiași program, a mai fost depusă o cerere de finanțare, privind achiziționarea a 30 de camere de supraveghere, camerele urmând să fie amplasate în completarea celor existente deja pe raza comunei.

„În ziua în care am depus proiectul pentru piste am depus și pentru obținere de finanțare europeană, tot prin PNRR, pentru vreo 30 camere. Valoarea este de 350.000 de euro, suma fixă alocată prin PNRR unităților administrativ-teritoriale. Lucrăm la documente și așteptăm să primim răspuns favorabil și să fie realizabile ambele investiții. Chiar dacă mai avem camere video în comună, o astfel de investiție este binevenită oricând, pentru că dezvoltând atât de mult comuna, ele ne sunt foarte necesare și utile.”, a mai spus edilul șef al comunei Măureni.

Este vorba de 12 proiecte care, într-un final, au devenit legi.

Între altele, este vorba de:

Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice Lege 117/2022

Propunere legislativă privind asigurarea accesului persoanelor fizice la servicii de internet în bandă largă, la punct fix Lege 175/2022

Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal Lege 142/2022

Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.58/1934 asupra cambiei şi biletului la ordin Lege 180/2022

Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.98/2016 privind achiziţiile publice, pentru modificarea Legii nr.99/2016 privind achiziţiile sectoriale, pentru modificarea Legii nr.100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii precum şi pentru modificarea art.25 alin.(l) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora la promulgare

Proiect de Lege privind modificarea şi completarea art.4 din Legea nr.526/2003 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a turismului „Schi în România ” la promulgare

Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr.18/1991 la promulgare

Proiect de Lege privind registrul comerţului şi pentru modificarea si completarea altor acte normative cu incidenţă asupra înregistrării în registrul comerţului la promulgare

Proiect de Lege privind înfiinţarea Muzeului Naţional al Revoluţiei Anticomuniste din Decembrie 1989 la promulgare

Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr.268/2001 privind privatizarea societăţilor de deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului la promulgare

Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.98/2016 privind achiziţiile publice, Legii nr.99/2016 privind achiziţiile sectoriale, Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, precum şi a Legii nr.101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionrea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor la promulgare

Proiect de Lege privind schimbul de date între sisteme informatice şi crearea Platformei Naţionale de Interoperabilitate la promulgare

„Discutam de o sumă consistentă, contrar celor spuse de unii liberali. Dincolo de sumă, însă, este profund inechitabil ca, în acest context economic dificil, beneficiarii acestor pensii speciale să nu fie solidari cu restul societății. PSD susține supraimpozitarea pensiilor speciale, cu excepția celor ale magistraților, care reprezintă sub 1% din valoarea totală a pensiilor care nu au la bază principiul contributivității”, ține să precizeze liderul social-democrat.

De ce soluția viabilă este cea a supraimpozitării?

O spune tot Ion Mocioalcă: „Soluția desființării, propusă populist de USR, a fost deja declarată neconstituțională.  A veni din nou cu această propunere neviabilă arată că intenția USR este de fapt de a-i proteja pe cei cu pensii speciale.

Este adevărat că PSD a mai avut o astfel de inițiativă cu supraimpozitarea, iar în final legea a fost neconstituțională, dar CCR a explicat atunci că singurele pensii care nu pot fi modificate sunt cele ale magistraților – restul pot fi supraimpozitate”, mărturisește parlamentarul cărășean.

„Este al doilea an în care se poate organiza oficial acest eveniment de tristă aducere aminte, de respect și pioșenie pentru cei care au trăit dramatica zi de Rusalii din 1951, dar și pentru copiii fără copilărie, urmași ai acestor martiri. Dumnezeu sa-i odihnească pe cei care nu mai sunt printre noi! Multă sănătate și liniște, supraviețuitorilor unei file negre din istoria României!“, a spus într-un mesaj senatorul liberal.

„Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist“ a fost comemorată la Oravița, la inițiativa Corneliei Fetea, preşedinta Asociaţiei Judeţene a Fostilor Deţinuţi Politici şi a Deportaţilor în Bărăgan.

Au fost prezenți vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Ovidiu Rădoi, primarul oraşului Oraviţa, Dumitru Ursu, preşedintele Forumului German Caraş-Severin, Erwin Ţigla, precum şi victime ale deportării şi urmaşi ai acestora.

Declarația a fost susținută în prezența reprezentanților celor două state, Excelențele Sale, doamnele ambasador Therese Hyden și Marjut Akola.

Senatorul liberal spune că Declarația Comisiei pentru Politică Externă a Senatului României față de accederea Regatului Suediei și a Republicii Finlanda în NATO a fost votată în unanimitate.

„România, ca stat membru al NATO, a susținut constant și ferm politica de extindere a NATO.   Politica Ușilor Deschise reprezintă un succes al NATO, manifestat din primii ani de la fondarea Organizației, inclusiv prin impactul strategic al extinderii zonei de securitate și valori comune în zona euroatlantică. România are convingerea că aderarea acestor state va contribui la întărirea securității Alianței în ansamblul său, printr-o postură de descurajare și de apărare mai eficientă, inclusiv a Flancului Estic, din sudul acestuia, la Marea Neagră, până în nordul său”, se arată în declarația citită de Marcel Vela.

„De-a lungul celor aproape trei decenii de cooperare dintre Suedia, Finlanda și NATO, sub egida Parteneriatului pentru Pace, și ca Parteneri cu Oportunități Sporite, prin prezența celor două state în misiunile și exercițiile Alianței Nord-Atlantice, consolidarea dialogului politic și interacțiunea practică au evoluat semnificativ. Cele două state au demonstrat constant profesionalism în îndeplinirea criteriilor de interoperabilitate specifice calității de stat membru NATO.

În acest context, consolidarea posturii de descurajare și apărare a NATO pe Flancul Estic reprezintă o dimensiune care va beneficia din plin de contribuția cu forțe și capabilități relevante pe care aceste state le dețin.

Beneficiile concrete ale accederii Finlandei și Suediei se vor reflecta la nivelul întregului Flanc Estic și a Alianței în ansamblu, consolidând, astfel, credibilitatea și viabilitatea angajamentului aliat în asigurarea securității și apărării statelor membre.

Parlamentul României/Comisia pentru politică externă a Senatului salută angajamentul asumat de autoritățile politice din Suedia și Finlanda privind participarea la asigurarea apărării colective și susține ferm obiectivul celor două țări de a deveni membri ai NATO”, se arată în Declarația de susținere de către Partidului Național Liberal și Grupul senatorilor PNL pentru aderarea Suediei și a Finlandei la NATO.

Depuatul PNL de Caraș-Severin, Dumitru Rujan, spune că majorare înseamnă o cheltuială deductibilă pentru angajator, iar pentru această sumă angajatul datorează doar impozitul pe venit, în procent de 10%.

„Pentru a-i ajuta pe români și în această perioadă complicată, am votat pentru adoptarea legii prin care se majorează valoarea nominală a unui tichet de masă până la 30 de lei. Legea a fost adoptată cu 238 de voturi pentru și oferă posibilitatea ca plata taberelor pentru copii să poată fi făcută și cu vouchere de vacanță acordate părinților”, a ținut să ne spună deputatul liberal.

Voucherele de vacanță pot fi utilizate și pentru acoperirea cheltuielilor cu taberele școlare, naționale sau tematice, organizate pe teritoriul României, la care participă copilul titularului.

Deputatul PSD de Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, spune că încărcarea contravalorii voucherelor se va face la fiecare două luni, pe toate cardurile, inclusiv pentru luna iunie, pentru fiecare beneficiar în parte.

Astfel de întârzieri nu se vor mai repeta la următoarele tranșe acordate din 2 în 2 luni, până la finalul anului – banii vor fi încărcați direct pe cardurile distribuite de către angajații Poștei Române.

„Beneficiarii voucherelor de 250 de lei sunt:

– pensionarii ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 de lei;

– persoanele cu handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei;

– familiile cu cel puțin 2 copii în întreținere, ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei;

– familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei;

– familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social”, a ținut să precizeze Silviu Hurduzeu.

Deputatul susține că există resurse financiare pentru acordarea acestui sprijin până în 2027!

Între cei prezenți la întâlnirea cu primul-ministru s-a aflat și deputatul cărășean Dumitru Rujan.

„Situația celor 2.600 de angajați de la TMK-ARTROM SA Satina, cu punct de lucru la Reşiţa, este pe masa premierului Nicolae Ciucă! În cadrul întâlnirii am discutat pe marginea priorităților legislative, a proiectelor ce urmează să fie dezvoltate în județe, inclusiv în Caraș-Severin, și despre cum putem îmbunătăți colaborarea dintre Parlament și Guvern pentru a duce la îndeplinire cele mai bune proiecte. Totodată, am discutat și despre situația celor 2.600 de angajați de la TMK-ARTROM SA Reşiţa și am primit asigurări că situația va fi rezolvată în cel mai scurt timp, urmând a fi luată o decizie în ședința de Guvern”, a ținut să ne precizeze deputatul PNL.

Rujan spune că premierul a dat asigurări că în perioada imediat următoare vor fi semnate contracte pentru UAT-urile din Caraș Severin care au depus proiecte și vor fi finanțate prin programul Național de Investiții Anghel Saligny.

Pachetul de măsuri fiscale este în faza de definitivare, dar, din perspectiva PSD, următoarele coordonate sunt esențiale: nu vor fi taxe noi pentru veniturile salariale, iar pensiile speciale se impozitează progresiv: cu cât sunt mai mari cu atât procentul și impozitul plătit cresc.

La fel și veniturile bugetarilor care depășesc salariul președintelui Republicii se impozitează progresiv.

În opinia senatorului PSD, Ion Mocioalcă, în această perioadă de crize multiple majore se instituie, temporar, o taxă de solidaritate, aplicată companiilor mari, cu cifră de afaceri ce depășește 100 de milioane de euro.

„Este nefiresc ca taxarea acestora/sumele efectiv încasate de stat să reprezinte un procent insignificant, între 0,3 și 0,8%, din cifra lor de afaceri. Nu se mai acordă/extind facilități fiscale nici la nivel de salariați, nici la nivel de companii.

Se realizează o ajustare și o echilibrare între impozitarea muncii și cea a capitalului. Acum, munca e mult mai consistent impozitată/taxată decât capitalul.

Se ajustează impozitarea proprietăților pentru a reflecta realitățile din piață. Sistemul impozitării progresive a veniturilor se va aplica doar din momentul în care ANAF va opera cu un soft performant ( care e în curs de achiziție) care să elimine birocrația și să declarațiile fiscal stufoase.”, a ținut să precizeze parlamentarul cărășean.

Termenul limită pentru adoptarea pachetului de măsuri fiscale este finalul lunii iunie, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2023.

În opinia deputatului PSD, Silviu Hurduzeu, România riscă să arunce la gunoi aproape 1 miliard de euro din cauza deciziei miniștrilor USR care au aprobat în mai 2021 intrarea într-un nou contract de achiziției de doze de vaccin COVID.

„Este cel mai mare prejudiciu dat bugetului de stat, pe care actualul ministru al Sănătății încearcă să-l recupereze prin revânzarea dozelor și prin demersurile făcute la Comisia Europeană.

În martie 2022, România mai avea de plătit 4,57 miliarde de lei (915 milioane euro!) pentru facturile restante și pentru dozele încă nelivrate, prevăzute în contracte. Acești bani se aruncă efectiv la gunoi, dacă nu se renegociază contractul semnat de USR-iști și de premierul Cîțu.

Cei care au produs acest prejudiciu uriaș banilor contribuabililor trebuie să fie trași la răspundere, atât politic cât și penal!”, este de părere deputatul cărășean!

Senatorul PSD de Caraș-Severin, Ion Mocioalcă, spune că prin această măsură sunt vizate trei obiective importante:

oprirea exodului forței de muncă din acest sector. Efectele deja se simt în statele care foloseau forța de muncă ieftină din România.

consolidarea independenței alimentare a României.

protejarea angajaților din acest sector împotriva creșterii prețurilor.

„Prevederile nu se aplică doar în domeniul Agriculturii, ci și la angajații din Industria Alimentară. Precizarea e importantă pentru că are în vedere creșterea competitivității pentru procesatorii români.”, ține să precizeze senatorul PSD.

Conform acestui model de salarizare: salariul minim brut pentru salariații din acest sector crește la 3.000 de lei (comparativ cu salariul minim general de 2.550 lei); toate salariile din sector sunt scutite de plata impozitului pe venit de 10%; toate salariile din sector sunt scutite de plata contribuției pentru Asigurările Sociale de Sănătate (CASS) de 10%; la toate salariile din sector se aplică o reducere cu 3,75 puncte procentuale a Contribuției pentru Asigurările Sociale (CAS – pentru pensie). Astfel, CAS scade de la 25% la 21,25%;la toate salariile din sector se aplică o reducere a contribuției asiguratorii pentru muncă de la 2,25% la 0,27%.