15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
direcția silvică

Directorul D.S., ing. Ion Tabugan, a reacționat prompt, luând apărare atât instituției, cât și angajațiilor acesteia.

„Direcția Silvică pe care o conduc nu coordonează și nu desfășoară activități ilicite sau de orice altă natură pe care să încercăm să le ascundem, drept pentru care nu se opune, nu s-a opus și nu blochează, prin mine sau prin angajați, nici un control inițiat de către instituțiile cu atribuții în acest sens. Însă, nici nu acceptăm ca aceste acțiuni de control să nu parcurgă pașii corecți și legali în relația inter-instituțională și nici să afecteze sau să blocheze actul de administrare pentru care a fost responsabilizată Direcția Silvică Caraș-Severin, ca unitate a Regiei Națională a Pădurilor – Romsilva”, se arată în comunicatul de presă al D.S. semnat de directorul instituției.

Ion Tabugan demontează fiecare acuză ce i se aduce lui și angajaților din subordinea sa, lăsând să se înțeleagă că raportul de control al Gărzii Forestiere Timișoara a fost depus abia după patru luni de la finalizarea verificărilor. În plus, acesta se întreabă cum de îl fac unii vinovat de anumite nereguli la Ocolul Silvic Nera, în condițiile în care în perioada respectivă nu conducea și nici nu lucra șa DS Caraș-Severin.

„Cât privește Ocolul Silvic Nera la care se face referire în declarația d-lui europarlamentar, subunitate a Direcției Silvice care a fost verificată pe parcursul anului 2021 timp de 8 luni de către Garda Forestieră Timișoara, căreia i-a fost perturbată și blocată activitatea de producție în toată această perioadă de control, precizăm faptul că acțiunea de control a avut ca tematică activități desfășurate de ocol începând cu anul 2019, cu doi ani înaintea reluării activității mele la această instituție. Dar, tot eu sunt cel acuzat că aș fi săvârșit «infracțiuni», deși nu activam la această instituție. Mai mult, raportul de control a fost depus cu mare întârziere de către garda forestieră, abia în luna decembrie 2021, la 4 luni de la finalizarea verificărilor”, explică directorul D.S. Caraș-Severin.

În privința pagubelor constatate la nivelul acestui ocol, Ion Tabugan ține să precizeze că nu directorul Direcției Silvice asigură gestiunea lemnului și nici nu recepționează lucrările silvice, iar din acest motiv nu poate să fie răspunzător pentru faptele angajaților/comisiilor de angajați responsabilizați direct și plătiți pentru această sarcină de serviciu. Dacă aceștia nu își fac treaba corespunzător și asumat pe prevederile legale sunt sancționați disciplinar, fără excepție, inclusiv cu desfacerea contractului de muncă. Mai mult sunt notificate organele de cercetare abilitate, în toate situațiile în care avem suspiciuni, pentru ca acestea să stabilească dacă faptele angajaților pot să fie încadrate ca fapte penale.

„Încă de la începutul anului 2021, imediat după ce am preluat atribuțiile funcției de director al Direcției Silvice, după trei mandate de parlamentar, observând faptul că activitatea ocoalelor silvice, ca subunități și puncte de lucru ale Direcției Silvice, era verificată sistematic, la intervale foarte scurte de timp, de diverse instituții – în speță Garda Forestieră Timișoara, fără ca Direcția Silvică Caraș-Severin (care coordonează activitatea ocoalelor silvice) să fie notificată în prealabil asupra acestor verificări, ceea ce perturba actul decizional al acestei instituții. Drept urmare, am considerat firesc să reamintesc tuturor instituțiilor deconcentrate cu care Direcția Silvică are relații, din județ sau regionale, faptul că activitatea ocoalelor silvice este coordonată de la nivelul Direcției Silvice, comunicând în scris conducătorilor acestor instituții că este instituțional corect ca orice acțiune de control, orice solicitare de înscrisuri, informații și date, orice solicitare de participare la acțiuni comune în chestiuni ce privesc integritatea fondului forestier proprietate publică a statului și altele asemenea, să fie adresate Direcției Silvice Caraș-Severin, care, pe linie verticală, să transmită ocoalelor silvice aceste solicitări și, eventual, chiar să susțină aceste demersuri cu specialiști din centrala direcției.

În puține din cazuri, după această solicitare firească, Garda Forestieră Timișoara a înștiințat Direcția Silvică, noi reacționând imediat, dând curs demersului inițiat în aceeași zi și comunicând ocolului silvic vizat solicitările acestei instituții. Mai mult decât atât, se pare că solicitarea noastră de transparentizare a activităților gărzii forestiere, ce vizează directa direcția silvică, a deranjat, în special datorită faptului că multe dintre acțiunile de control inițiate de Garda Forestieră Timișoara au la bază așa zise petiții, cu un evident caracter anonim, dar cărora această instituție le dă curs, încălcând prevederile Ordonanței nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, potrivit căreia, art. 7, Petiţiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare a petiţionarului nu se iau în considerare şi se clasează. Un exemplu este petiția anexată, în care singurele date de identificare ale petentului sunt un nume și o adresă de e-mail. Ori, potrivit legislației, datele de identificare ale unei persoane sunt cele din cartea de identitate. În acest caz ar fi trebuit considerata anonimă / sau fără date de identificare și clasată, dar Garda Forestieră Timișoara îi dă curs, încălcând prevederile legii. Oare de ce i dă curs acestei petiții, chiar dacă este anonimă, la mai puțin de o lună de la încheierea verificărilor la acest ocol. Oare nu a fost suficient să verifice 8 luni același ocol?”, se întreabă directorul Direcției Silvice.

În privința pagubelor evidențiate cu ocazia verificărilor efectuate de garda forestieră, Ion Tabugan spune că acestea doar completează neregulile evidențiate la nivelul ocoalelor silvice prin activitatea de control efectuată de regie și Direcția Silvică, controalele inițiate de această instituție fiind binevenite și suplinind eforturile Direcției Silvice de a impune un mod de lucru corect și de a reduce infracționalitatea din fondul forestier administrat. Dovadă stă faptul că pagubele constatate de Garda Forestieră reprezintă aproximativ 30% din totalul pagubelor constatate în anul 2021, restul de 70% fiind rezultatul efortului propriu al Direcției Silvice de a impune disciplina.

„Este o minciună faptul că eu am răspândit șefilor de ocoale «zvonul» că inspectorul șef al Gărzii Forestiere Timișoara va fi schimbat în scurt timp. Faptul că șeful Gărzii Forestiere dă interviuri legate de probleme care trebuie rezolvate instituțional și nu în presă, invocând presupuse presiuni privind schimbarea sa din funcție, nu mă privește.

Domnul europarlamentar Vlad Gheorghe poate să facă sesizări oricăror instituții, dar trebuie să fie conștient că fiecare își asumă ceea ce face sau declară. Noi nu avem timp să intrăm în polemică cu factori politici, dar consider că dumnealui putea să solicite informații, personal sau instituțional, înainte de a clama presupuse fapte și, cu siguranță, răspunsul nostru l-ar fi ajutat să înțeleagă că avem aceleași bune intenții legate de pădurea statului”, se mai arată în comunicatul de presă al Direcției Silvice Caraș-Severin semnat de directorul Ion Tabugan.

– Domnule director, cât adevăr este în ceea ce se tot vorbește pe la colțuri, aceasta în condițiile în care toată lumea știe că în Caraș-Severin pădurea cade pe noi!

 – În condițiile în care suprafața pădurilor din Județul Caraș-Severin este de cca. 420 mii de hectare, ocupând 50% din suprafața județului, la această adăugându-se și cea ocupată de vegetație forestieră instalată în afara fondului forestier, cu siguranță că resursa de lemn posibil de recoltat anual este suficientă. Intrând puțin în detaliu, facem precizarea că din suprafața de fond forestier din județ, RNP Romsilva, prin Direcția Silvică Caraș-Severin, administrează sau asigură serviciile silvice pentru 350 mii hectare, restul suprafețelor fiind administrate de către cele trei ocoale silvice de regim sau așa-zisele ocoale private. Pentru a evalua cât mai corect necesarul de lemn pentru încălzire, Direcția silvică a efectuat un studiu la nivelul unităților administrativ teritoriale, datele centralizate evidențiind faptul că necesarul anual de lemn pentru încălzire din județ este undeva între 300 mii și 350 mii mc, din care din fondul forestier administrat de Romsilva undeva la 220-230 mii mc, aici intrând pe lângă populație și instituțiile finanțate integral sau parțial de la bugetul de stat care utilizează ca sursă de încălzire lemnul.

– La nivelul Direcției Silvice Caraș-Severin există un program de recoltare a masei lemnoase. Răspunde el cerințelor celor care își încălzesc locuințele cu lemne?

Pentru anul 2022 programul de recoltare a masei lemnoase din fondul forestier administrat de Direcția silvică este de 730 mii mc, din care 365 mii mc se valorifică prin vânzarea pe picior operatorilor economici, iar 365 mii mc trebuie exploatați în regie proprie. Dacă analizăm cum ajunge la beneficiarul final această resursă este necesar să precizăm faptul că Direcția silvică poate să ofere spre vânzare la populație doar lemnul de foc rezultat din activitatea de exploatare în regie proprie, adică parte din cei 365 mii mc, deoarece cealaltă parte de 365 mii mc suntem obligați să o punem în piață ca lemn pe picior, fiind oferită spre vânzare operatorilor economici de profil. Desigur, și din acest volum rezultă lemn de foc, dar nu dispunem noi modul de comercializare atâta timp cât, după vânzarea ca lemn pe picior, trece în proprietatea operatorilor economici.

Pe scurt, în situația în care se recoltează volumul de 365 mii mc destinat exploatării în regie proprie, Direcția silvică va pune în piață cca. 150-170 mii mc lemn pentru încălzirea locuințelor, restul necesarului putând fi acoperit din resursa vândută pe picior operatorilor economici, din fondul forestier al UAT-urilor sau proprietate privată administrat Direcția silvică sau de ocoalele silvice de regim, precum și din vegetația forestieră aflată în afara fondului forestier.

– Domnule director, cât a ajuns să coste lemnul destinat încălzirii locuințelor populației?

– Direcția silvică a ieftinit lemnul de foc pentru populație începând cu data de 13.12.2021, în contextul reducerii cotei de TVA pentru lemnul de foc de TVA de la 19 la 5%. Am considerat firesc ca în plină iarnă să nu creștem prețul lemnul de foc, Caraș-Severin fiind unul dintre județele în care populația se încălzește preponderent cu lemn de foc, asigurând astfel acces la resursă pentru cât mai mulți dintre semenii noștri.

Prețurile practicate de unitatea noastră  pentru vânzarea directă la populație, de exemplu, pentru lemnul de fag și alte foioase tari livrat din depozite, a scăzut de la 265 la 235 lei/mc, iar la drum auto de la 190 la 168 lei/mc, ocoalele silvice practicând prețuri similare pentru acest sortiment, dar  și cele mai mici din piață.

Prețurile de vânzare sunt disponibile pe pagina web a RNP Romsilva (la adresa https://www.rosilva.ro/articole/preturi_lemn_foc_pentru_populatie__p_2377.htm).

Evoluția prețurilor de vânzare a lemnul de foc în anul 2022 nu este cunoscută, depinzând de evoluția prețurilor la carburanții și a consumabilelor necesare exploatării resursei, dar asigurăm populația că Direcția Silvică Caraș-Severin va avea în continuare cea mai bună ofertă din piață.

– Există o fluctuație a cererilor de lemn de foc din parte populației?

– Desigur, cele mai multe solicitări le înregistrăm toamna și aceasta se datorează în mare parte, probabil, costurilor necesare pentru aprovizionarea cu lemn de foc. Resursa de lemn pentru încălzire este relativ constant pusă la dispoziția populației, fiind disponibilă tot timpul anului în condițiile de livrare practicate de noi, mai precis în depozite, la drum auto sau la cioată, dar în condițiile în care nu se valorifică acestor beneficiari în primele 45-60 de zile, aceasta este oferită spre vânzare prin licitație datorită spațiilor de depozitare limitate și în vederea evitării deprecierii.

Ocoalele silvice au obligația încheierii de parteneriate cu comunitățile locale, în fiecare an, în vederea asigurării lemnului pentru încălzirea populației, se încheie aceste parteneriate și se popularizează lunar oferta de lemn de foc, de aceea recomandăm populației să urmărească această ofertă la sediile primăriilor și ocoalelor silvice sau să ia legătura cu pădurarii din zonă pentru a achiziționa din timp lemnul de foc.

Nu este o noutate faptul că lemnul verde nu arde și nu generează căldură la fel ca și cel uscat. De exemplu lemnul cu umiditate de peste 30% (adică relativ recent tăiat) generează jumătate din puterea calorică a unui lemn uscat, practic, parte din puterea calorică pierzându-se pentru evaporarea apei din lemnul ud.

– O ultimă întrebare, domnule Tabugan: există avantaje în folosirea lemnului ca sursă de încălzire față de gaz și curentul electric?

– Lumea din mediul urban, cu acces la alte surse de încălzire decât lemnul, vorbește tot mai rar și cu un oarecare dispreț despre folosirea lemnului drept combustibil, chiar dacă acesta a fost cel mai popular mod de încălzire din cele mai vechi timpuri. În plus, în ultimul timp utilizarea lemnului pentru foc a început sa fie privita cu ochi mai puțini buni, pentru că este considerată un mijloc de poluare și o cauza a defrișării pădurilor.

Totuși, adevărul este că folosirea responsabilă a lemnului în cadrul unor instalații pentru foc, bine realizate, are mult mai multe avantaje decât dezavantaje. Atunci când știi ce tip de lemn să folosești și cum să-l utilizezi, ai șansa de a economisi pana la 50% parte din cât ai plăti pe o încălzire cu alte resurse. Dar, condiția este să utilizezi lemnul uscat.

– În concluzie…

– În concluzie, Direcția silvică va pune la dispoziția populației din județ  întreaga cantitate disponibilă de lemn pentru încălzire (lemn rezultat din activitatea de exploatare în regie proprie) și va făcut toate demersurile necesare pentru soluționarea cererilor de lemn de foc și de marcare în proprietățile particulare, urmând să facem toate eforturile ca la finalul anului să nu rămână înregistrate, la nivelul ocoalelor silvice, cereri pentru care să nu fie asigurată livrarea sau marcarea.

Direcția silvică a ieftinit lemnul de foc pentru populație începând cu data de 13 decembrie 2021, în contextul reducerii cotei de TVA pentru lemnul de foc de TVA de la 19 la 5%. Directorul Ion Tabugan spune că este firesc ca în plină iarnă să nu crească prețul lemnuil de foc, Caraș-Severin fiind unul dintre județele în care populația se încălzește preponderent cu lemn de foc, iar pentru cei mai mulți locuitori, acesta este principala sursă energetică.

Prețurile practicate de Direcția Silvică  pentru vânzarea directă la populație, de exemplu, pentru lemnul de fag și alte foioase tari livrat din depozite, a scăzut de la 265 la 235 lei/mc, iar la drum auto de la 190 la 168 lei/mc, ocoalele silvice practicând prețuri similare pentru acest sortiment, dar  și cele mai mici din piață.

Prețurile de vânzare sunt disponibile pe pagina web a RNP Romsilva (la adresa https://www.rosilva.ro/articole/preturi_lemn_foc_pentru_populatie__p_2377.htm).

            Prețul de pornire, contravaloarea garanției de participare pentru obiectul de investiții, se regăsesc în tabelul de mai jos:

Nr. Crt. Denumirea obiectului de investitii Prețul de pornire la licitație, fara T.V.A.(euro)/an Garanția de participare, lei
1 Păstrăvăria Poiana Mărului 45.000 euro/an 100.000 lei

            Situația juridică a terenului pe care este situată construcția:

            Păstrăvăria Poiana Mărului, se aflată în administrarea Ocolului Silvic Oțelu Roșu, unitate de producție amplasată pe un teren intravilan în suprafață de 18101 mp pe care sunt edificate următoarele construcții Canton păstrăvărie (C1 – 191 mp), Anexele gospodărești (grajd  – C2 – 94 mp), Complex preparare hrană (magazie – C3 – 107 mp), 35 bazine păstrăvărie cu suprafața de 4052 mp (C4 – 1950 mp, C5 – 844 mp, C6 – 595 mp și C7 – 663 mp), șopron de troci (91 mp), podețe peste bazine (80ml), împrejmuire (622 ml) și canal de alimentare păstrăvărie (530 ml), amplasată în zona periferică a localității Poiana Mărului, com. Zăvoi, jud. Caraș-Severin – conform Fișei corpului de proprietate.

            Locul unde se depun cererile de participare: La sediul Direcției Silvice Caraș-Severin din Reșița, strada Petru Maior nr. 69A – secretariat

Termen de depunere al documentelor pentru participarea la licitație: Documentele se depun de către ofertanți la secretariatul direcției silvice până la data de 11.01.2022, ora 16:30, iar verificarea acestora va avea loc în data de 12.01.2022.

            Tipul licitației: licitație publică deschisă cu strigare

            Documente necesare pentru participarea la licitație:

            a) actul constitutiv al persoanei juridice, certificatele de mențiuni (dacă există) la actul constitutiv, din care să rezulte că au ca obiect de activitate acvacultura și certificat constatator privind acționariatul de la Oficitul Registrul Comerțului;

            b) certificatul de înregistrare a persoanei juridice în registrul comerțului;

            c) certificat fiscal;

            d) scrisoare de bonitate bancară;

            e) bilanțul contabil al activității persoanei juridice pe anul precedent;

            f) balanța contabilă pentru anul în curs la finele lunii anterioare licitației.

            Caietul de sarcini poate este disponibil la sediul Direcției Silvice Caraș-Severin începând cu data de 17.12.2021.

            Pentru informații și relații suplimentare vă puteți adresa organizatorului licitației: persoană de contact Dan Cîmpan, telefon 0255216533.

Director,

Ion Tabugan

Ieftinirea are și o componentă de natură socială, conducerea Direcției silvice consideră firesc ca în plină iarnă să nu crească prețul lemnului de foc. De precizat, Caraș-Severinul este unul dintre județele în care populația se încălzește preponderent cu lemn de foc, iar prin această măsură se asigură accesul la resursă pentru cât mai mulți consumatori.

Noile prețuri sunt mai accesibile pentru multe categorii sociale care încălzesc locuințele cu lemne. De exemplu, prețul pentru lemnul de fag și alte foioase tari livrat din depozite, a scăzut de la 265 la 235 lei/mc, iar la drum auto de la 190 la 168 lei/mc, ocoalele silvice practicând aceleași prețuri pentru lemnul de foc.

Prețurile de vânzare sunt disponibile pe pagina web a RNP Romsilva (la adresa https://www.rosilva.ro/articole/preturi_lemn_foc_pentru_populatie__p_2377.htm).

„De la începutul anului în curs și până azi, Direcția Silvică a pus la dispoziția populației din județ  întreaga cantitate disponibilă de lemn pentru încălzire (lemn rezultat din activitatea de exploatare în regie proprie) și a făcut toate demersurile necesare pentru soluționarea cererilor de lemn de foc și de marcare în proprietățile particulare, urmând să facem toate eforturile ca la finalul anului să nu rămână înregistrate, la nivelul ocoalelor silvice, cereri pentru care să nu fie asigurată livrarea sau marcarea. Până la această dată Direcția Silvică a valorificat un volum de 36 mii metri cubi de lemn pentru încălzirea locuințelor populației”, ține să precizeze directorul instituției, Ion Tabugan.

Până în acest moment, a fost oferit populației un volum de peste 15 mii metri cubi, din care a fost cumpărat un volum de 8000 metri cubi, neexistând cereri care să nu poată fi onorate.

Pe lângă populație, Direcția Silvică prin ocoalele silvice a livrat și poate să livreze în continuare lemn de foc unităților de învățământ, spitalelor și altor instituții din județ finanțate integral sau parțial din bugetul de stat.

Tot ceea ce trebuie să facă cetățenii ca să cumpere lemn de foc este:

–  Să meargă la primărie sau la ocolul silvic ca să solicite cumpărarea de lemn pentru foc;

– Să contacteze pădurarul din zonă sau să meargă la depozitul ocolului silvic;

– Să plătească lemnul și să primească imediat documentul de plată;

– Să ridice lemnul plătit din locul și ziua comunicate de pădurar sau șeful de depozit.

Potrivit directorului D.S. Caraș-Severin, Ion Tabugan, prețurile de vânzare a lemnului sunt stabilite pe metru cub și diferă în funcție de specie și locul de livrare, fiind publicate pe pagina web a RNP Romsilva (la adresa https://www.rosilva.ro/articole/preturi_lemn_foc_pentru_populatie__p_2377.htm), la sediile ocoalelor silvice și în ghidul menționat depinzând de locul de livrare (de ex. depozite, drum auto forestier, fasonat la cioată). De asemenea, la anumite ocoale silvice există și posibilitatea transportării la domiciliu a lemnului cumpărat, având în acest sens tarife stabilite în funcție de distanță și capacitatea de transport.

Informativ, prețul de vânzare pentru lemnul de foc din grupa de specii foioase tari este de 100 de lei/mc fasonat la cioată, 190 lei/mc din platformele primare și 265 de lei/mc din depozitele ocoalelor silvice, cel din grupele de specii foioase moi și rășinoase fiind mai ieftin cu aproximativ 30%.

Stocurile de lemn de foc pe fiecare ocol silvic se pot afla prin consultarea paginii web a RNP Romsilva la adresa https://www.rosilva.ro/articole/disponibil_lemn_foc_pentru_populatie__p_2376.htm,  informația fiind actualizată lunar, astăzi fiind disponibil un volum de 7,5 mii mc de lemn destinat încălzirea locuințelor.

Administrarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale din apele de munte de pe teritoriul României, se face de către Regia Națională a Pădurilor Romsilva, care le poate exploata durabil prin unitățile și subunitățile sale din teritoriu și/sau prin asociațiile și organizațiile de pescari sportivi din Romania, potrivit Legii nr. 317/2009 și Protocolului de delegare a administrării resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale din apele de munte și organizării activității de practicare a pescuitului sportiv.

Fondul de pescuit montan, este unitatea de gospodărire a populațiilor piscicole, în principal salmonicole, ce habitează în apele de munte ca ecosisteme constituite din râul/pârâul cu afluenții săi, sau lacul cu principalele pâraie care îl alimentează. În anul 2013 a fost semnat protocolul de delegare a administrării resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale din apele de munte și de organizare a activității de practicare a pescuitului în scop recreativ/sportiv”, între Regia Naționala a Pădurilor – Romsilva și Agenția Naționala pentru Pescuit și Acvacultură (A.N.P.A.).

Obiectivele protocolului sunt următoarele:

– A.N.P.A. deleagă administrarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale din apele de munte de pe teritoriul României, Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

– Habitatele piscicole naturale din apele de munte de pe teritoriul României sunt cele definite și delimitate geografic prin lucrările elaborate de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (I.C.A.S.) București, în perioada 2001-2005, intitulate: „Studiu privind rebonitarea și recartarea fondurilor de pescuit din apele de munte” și „Cercetări privind evaluarea potențialului piscicol natural și a recoltei salmonicole din lacurile montane”.

– Habitatele piscicole naturale din apele de munte de pe teritoriul României sunt amenajate de către R.N.P. – Romsilva – Administratorul pădurilor proprietate publica a statului, prin lucrări de investiții: populari anuale; amenajări de toplițe, cascade podite, pinteni, praguri, plantari de arbori și arbuști forestieri pentru stabilizarea malurilor râurilor, lucrări de corectarea torenților, etc.

În ultimul secol, pe aceste ape de munte din Romania, sectorul silvic a investit foarte multă muncă, materiale și importante sume de bani pentru: lucrări piscicole de amenajare a albiilor râurilor (cascade podite, pinteni, toplițe, consolidări de maluri, amenajări, corectări de torenți, etc), lucrări de asigurarea puietului necesar populărilor și repopulărilor anuale a acestor ape, asigurarea protecției și pazei fondurilor de pescuit și combaterii braconajului ca sarcini permanente ale personalului silvic, lucrări de cercetare și studii științifice privind resursele acvatice din apele de munte.

R.N.P. Romsilva este printre puținele instituții din țară care au investit în lucrări de cercetare științifică desfășurate timp de mai multe decenii pe apele de munte, finalizate, printre altele, mai recent, prin studiile: „Rebonitarea și recartarea fondurilor de pescuit din apele de munte“, „Cercetări privind evaluarea potențialului piscicol natural și a recoltei salmonicole din lacurile montane” , lucrari unde sunt reactualizate clar, din amonte în aval, limitele apelor de munte, la nivel național, lucrări de bază utilizate în egală măsură, atât de către gestionarii apelor de munte, asociațiile de pescari, fermieri, dar și de autoritățile cu atribuții în domeniul administrării  și managementului resurselor acvatice vii din apele României.

Aceasta activitate se desfașoară de peste 40 de ani, în cadrul a patru unitati de productie – pastravarii, astfel:

Păstrăvăria Topleț. Este situată la 1 km de localitatea Topleț, în vecinătatea orașului Băile Herculane. Această păstrăvarie este alimentată cu apa din trei izvoare de munte, are o capacitate de producție de 40 tone/an, și se cresc anual doua specii de păstrăv pentru consum (fântanel și curcubeu).

Accesul este posibil de pe DN 6, respectiv E 70 din localitatea Topleț, de pe traseul București – Alexandria – Craiova – Băile Herculane – Drobeta Turnu Severin – Timișoara.

Păstrăvăria Miniș. Este alimentată cu apă din pârâul cu același nume și cu apa din izvorul Bigăr. Este situata la 12 km de localitatea Bozovici și la cca. 100 m de cascada Bigăr, pe DN 57 Reșița – Anina – Bozovici. Are o capacitate de producție de 50 tone an și se cresc de asemenea cele două varietăți de păstrăv de consum.

Păstrăvăria Valea Bei. Este situată la aproximativ 10 km de localitatea Sasca Montană și la 8 km de localitatea Potoc. Această păstrăvărie, care este alimentată cu apa din râul Valea Bei, are o capacitate de producție de 40 tone/an și este populată doar cu specia de păstrăv curcubeu. Păstrăvăria este situată la 20 km de DN 57 Timișoara – Moldova Noua, în apropierea zonei turistice Ochiul Beiului (pe Cheile Nerei), accesul fiind posibil din DN 57 pe DJ 571 sau din localitatea Oravița pe DJ 571 C Oravița – Ilidia – Potoc – Ochiul Beiului, distanța fiind aproximativ aceeași.

Păstrăvăria Semenic. Se află la aproximativ 10 km de localitatea Văliug, respectiv 40 km de Reșița si 38 km de Slatina-Timiș. Această păstrăvărie este alimentată cu apa din răul Bârzava, are o capacitate de producție de 20 tone /an, fiind populată cu cele doua specii de păstrăv.

Accesul este posibil pe DJ 582 D Văliug – Crivaia din DJ 582 Reșița –Văliug sau Slatina Timiș – Văliug din DN 6, respectiv E 70.