15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
ioan crina

Așa s-a întâmplat în ședința de ieri, la un proiect de hotărâre, introdus pe ordinea de zi în regim de urgență. Un proiect referitor la trecerea a două terenuri, de 9.600 metri pătrați, respectiv 3.200 metri pătrați, aflați în CF Văliug, din domeniul privat al județului Caraș-Severin în domeniul public al județului. Mai precis, al Municipiului Reșița.

De ce era nevoie de un astfel de proiect de hotărâre? Pentru faptul că ministerul Economiei a solicitat Primăriei Reșița mai multe înscrisuri din care să rezulte că: „terenurile aferente pârtiilor existente Slalom Uriaș și Teleschi Casa Baraj, pe traseul comun cu viitoarele pârtii prevăzute a se construi trebuie să aparțină beneficiarului de proiect, respectiv Primăria Reșița, care trebuie să aibă drept de proprietate și de administrare a terenurilor.” Este vorba de proiectul „Dezvoltarea zonei turistice Semenic.”

De aici a pornit scandalul, Dunca a susținut Adresa ministerului, cea în care Primăria Reșița apare ca beneficiar al proiectului, în timp ce Opoziția a încercat să-i explice că realitatea este alta și că, un astfel de proiect de trecere a celor două terenuri din domeniu privat în cel public este o aberație. Din start s-a constatat că există o neconcordanță între o hotărâre de guvern, și Adresa ministerului, doar că președintele Dunca nu s-a lăsat deloc convins că așa stau lucrurile.

„Domnule președinte, nu ați înțeles. Degeaba trecem noi terenurile din domeniul privat în cel public, că tot noi suntem proprietari. Asta reclam eu, neprofesionalismul celor care se ocupă de așa ceva. Că noi dacă le trecem în domeniul public  sunt tot ale Consiliului Județean. Dacă trimiteți hârtiile la Consiliul Județean tot așa vor apărea. Ce e neclar în asta? Dacă tot vă grăbiți, de ce n-ați făcut un proiect de hotărâre să transferați terenul direct Primărie Reșița? Domnule președinte, vă rog să verificați că o hotărâre de Consiliu Județean nu poate bate o Ordonanță de Guvern. Vă rog să verificați că poate sunt niște „falseturi” băgate de cineva și daca e așa, să știți că e o chestie foarte gravă. Știu că există o Ordonanță de Guvern în care se spune că titularul și beneficiarul proiectului cu domeniul schiabil este Consiliul Județean. Acum constat, printr-o Adresă de la minister că titular și beneficiar  este Primăria Reșița. Repet, nu puteam aproba noi o hotărâre de consiliu care să contrazică o hotărâre de guvern. Deci este clar,” a încercat să explice consilierul PSD Ioan Crina.

Clar pentru Crina și colegii săi, nu și pentru președintele CJ care a insistat să se voteze proiectul de hotărâre. Și ca să vă dați seama cum se lucrează în CJ, Dunca le-a cerut consilierilor să facă un prim pas, răspunzând solicitărilor ministerului, iar dacă pe parcurs se va constatat ca nu e bine ceea ce au făcut, să se revină cu un alt proiect de hotărâre, când mai simplu ar fi fost să se verifice din start  cum stau lucrurile în realitate.

Proiectul a trecut cu votul majoritar al liberalilor, social-democrații fiind convinși că s-a făcut o greșeală.

FOTO: Express de Banat

În urmă cu zece zile, Romeo Dunca scotea de pe ordinea de zi proiectul de renunțarea la finanțarea privind reabiltarea energetică prin Agenția de Dezvoltare Regională Vest a celor trei staționare ale Spitalului Județean. Dunca avea informații că o bună parte a consilierilor județeni liberali, aflați în tabăra lui Marcel Vela, n-ar fi votat cele trei proiecte. Între timp, părțile și-au dat mâna, iar proiectele au fost repuse pe ordinea de zi a ședinței de astăzi. Consilierii din Opoziție – PSD, PMP și Pro România, s-au opus, însă liberalii au întors-o ca la Ploiești și proiectele au trecut.

În opinia social-democratului Ioan Crina, ceea ce s-a întâmplat miercuri în ședința Consiliului Județean dovedește lipsă de profesionalism și responsabilitate din partea președintelui Consiliului Județean Caraș-Severin.

„Astăzi, Romeo Dunca a dat cu piciorul la cel puțin un milion de lei din banii Consiliului Județean, banii României, deoarece renunțând la contracte, ADR Vest nu poate reloca acești bani în altă parte, care au fost prevăzuți nouă în ciclul de finanțare 2014-2020. Practic, am pierdut 8 milioane din banii României și plus aproximativ un milion de lei din banii noștri ai Consiliului Județean pentru care trebuie să răspundă careva. Chiar rapoartele de specialitate arată clar că, într-o astfel de situație, Camera de Conturi se poate îndrepta împotriva celor care au renunțat la finanțare. Nu poți renunța la banii publici doar pentru că vrei tu să faci pe deșteptul sau pe grozavul. Să nu uităm că printr-o astfel de investiție, economia la CJ ar fi fost de 40% în privința consumurilor energetice.  40% ar fi însemnat o economie cam 400 mii de euro pe an, iar în zece ani ne-am fi recuperat investiția“, a ținut să precizeze Ioan Crina.

În opina consilierului social-democrat, construcția unui nou spital județean este o utopie. Nu are cum să se termine în mai puțin de șapte, opt ani, pentru că nu se știe în acest moment dacă această investiție va fi trecută pe Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Nu avem încă răspunsul, dacă ni s-a aprobat finanțarea sau nu, știu că săptămâna trecută dosarul nostru era în lucru și mai știu că noi am făcut un studiu de fezabilitatea foarte competent și dacă va fi ca banii să se aloce în funcție de claritatea și pertinența actelor, cu siguranță vom fi acceptați“.

În opinia consilierului PSD Ioan Crina, lucrurile sunt cu mult mai complicate decât par la prima vedere și decât au fost prezentate până acum de Dunca. „Spitalul modular de care se tot vorbește, dar a cărui finanțare nu prea există, ar avea 60-70 de locuri, finanțarea fiind aprobată pentru construcția propriu-zisă, nicidecum pentru dotarea sa cu cele necesare. Care înseamnă alte 3 milioane de euro, bani pe care ar trebui să-i aducă Consiliul Județean“, pune fostul viceprimar al Reșiței.

Plecând de la constatarea că se tot așteaptă răspunsuri  în privința spitalului modular, răspunsuri care nu mai vin, Crina se întreabă dacă este normal să se facă campanii pentru strângerea de fonduri cu care să se repare secții ale spitalului, în condițiile în care acesta este în subordinea Consiliului Județean.

„Sunt lucruri de bun simț să reparăm un WC, să înlocuim o ușă, niște ferestre să reparăm o încuietoare, să amenajăm o toaletă. Cât de mare poate să fie un astfel de efort pentru Consiliul Județean, domnule președinte? În excedentul bugetar există peste 100.000 de euro pentru reparații. Până se construiește spitalul ăla județean fantastic, cu Popa primarul, hai să facem lucrurile mărunte de bun simț, să aibă omul unde să stea în condiții cât de cât normale. Aud că doamna manager și alți medici aduc bani de acasă să vopsească, să întrețină nu știu ce secție a spitalului. Repet, sunt lucruri de bun simț. Noi ne gândim la spitale județene și modulare de sute de milioane de euro și nu suntem în stare să rezolvăm problemele astea minore. Așteptăm să vină societatea civilă, să adune bani, sa se mobilizeze, să ne repare nouă spitalul. E posibil asta?

În replică, președintele Romeo Dunca a spus că el în fiecare moment răspunde la avalanșa de probleme pe care le are spitalul județean, dovadă că până acum a dat 3 milioane de lei. „Dacă din acești bani nu am reușit să facem niște reparații, nu mai este problema noastră, ci a celor care conduc spitalul, care trebui să-și stabilească altfel prioritățile“.

Vicepreședintele Ovidiu Rădoi spunea că nu se pune problema de o sumă suplimentară, alta decât cea inițială de un milion și jumătate de euro, ci de a face dovadă partenerilor – Primăria Timișoara, Consiliul Județean Timiș și Primăria Reșița – că există resurse pentru suportarea acesteia.

De aici și până la discuții contradictorii nu a mai fost decât un singur pas, social-democratul Ioan Crina a abordat problema din perspectiva situației financiare la zi, a problemelor cu care se confruntă Consiliul Județean, în timp ce liberalul Ioan Cojocariu a marșat pe prioritizarea investiției, făcând trimitere la istorie, la momentul în care parizienii erau indignați de construirea Turnului Eiffel, el fiind privit ca aducător de necazuri. Concluzia lui Cojocariu: „Cu toate nemulțumirile de atunci, astăzi Turnul Eiffel este emblema Parisului.“

„Practic, nu ați avut bani pentru studiul de fezabilitate la trenul ăla SF. Să se înțeleagă bine, prin această hotărâre alocați niște bani pentru așa ceva“, a tras concluzia Ioan Crina.

Vicepreședintele Rădoi, care a condus ședința în locul lui Romeo Dunca, a recunoscut că așa stau lucrurile, însă a precizat că s-au găsit câteva soluții pentru a plăti studiul de prefezabilitate.

„Când spun de științifico-fantastic  mă gândesc la condițiile actuale. Noi împărțim un milion și jumătate de euro la toate drumurile județene, 860 de kilometri, și dăm o cotizație de un milion pentru un tren care nu știu când se va realiza. Eu nu sunt împotriva realizării lui, ci spun că el este ceva de domeniul SF în condițiile noastre de acum. Mergeți domnule Cojocaru la Caransebeș, mergeți și pe Valea Carașului, mergeți până la Vrani și explicați-i oamenilor că noi facem tren de 400 de milioane de euro și nu suntem în stare să le facem drumul de acolo. Sau să le alocăm niște bani pentru așa ceva. Aceasta e problema. Facem și calea ferată, și trenul SF, dar înainte haideți să facem și drumul ăla. Cetățeanul care locuiește acolo să trăiască și el liniștit, salvarea să ajungă la timp. Astea sunt problemele noastre și nu să gândim științifico-fantastic. Cunosc tehnologia cu trenul cu oxigen, este frumoasă povestea, însă noi nu suntem în stare să facem un drum“, a concluzionat Ioan Crina.

În condițiile în care se așteaptă o semnătură de numai puțin de patru ani, vine acum Romeo Dunca, dar nu numai el, ci și primarii Reșiței și Timișoarei, respectiv președintele Consiliului Județean Timiș, cu propunere de-a dreptul futuristă: trenul cu propulsie pe hidrogen și noua linie de cale ferată Timișoara – Reșița, chestii pe care, așa zic unii, Romeo Dunca le-ar fi visat într-o noapte. Ca să vă dați seama la ce valoare se ridică investiția, să vă spun că fiecare entitate administrativă va scoate din buzunar pentru studiul de fezabilitate câte 1 milion de euro. La un calcul simplu, totul se cifrează la aproximativ 400 de milioane de euro.

Instruiți înainte de a intra în ședință, consilierii liberali au votat în unanimitate. Unii ar fi ridicat amândouă mâinile, dar lucrul ăsta nu e permis. Opoziția a zis pas, considerând proiectul o glumă spusă la groapa de nisip de la locul de joacă al prichindeilor, iar din studiul de fezabilitate, consilierul PSD, Ioan Crina a tras concluzia care a stârnit zâmbete, ca la gala a umorului involuntar: „Mi s-a părut un proiect SF. Ne permite CFR să intervenim acolo?! Facem altă cale ferată de la Reșița la Timișoara?! Păi noi avem podul de la Soceni unde nu s-a reușit coborârea drumului cu o jumătate de metru, s-au chinuit Hurduzeu și Popa patru ani și tot degeaba! Ne facem propria noastră cale ferată?! Păi liniile astea nu erau prinse nici măcar în masterplanul de transport. Orice om normal, care știe cum merg lucrurile, își dă seama că nu se poate face așa ceva”. Altfel spus, cai verzi pe pereți!

Vai, domnule Dunca, ce spune Crina, proiect Science Fiction! Că linia asta minune, pe care trenul va zbura ca gândul cu peste 140 km/oră, la concurență cu cele din Elveția, nu e prinsă nici măcar în masterplanul de transport. Așa o fi? Sau îi place pesedistului să facă mișto? Și cum vine aia cu, orice om normal, la cap, bineînțeles, își dă seama că nu se poate face așa ceva?

Domnule Dunca, părerea mea e să nu dai urechea la ăia din opoziție. Până schimbați macazul, materialul mărunt și șinele de cale ferată și aduceți trenul cu hidrogen, arătați-le de ce sunteți în stare și apucați-vă să reparați drumurile de la Teregova la Luncavița, Oravița-Ilidia-Socolari-Potoc și pe alea din Valea Carașului. Arătați-le oamenilor că vă pasă nu doar de Muntele Mic și o să vedem atunci ce-o să mai zică Crina ăsta.

Fosatul viceprimar din mandatul trecut, Ioan Crina, este categoric când vine vorba de tramvai, și încearcă să explice în ce context s-a pus problema reintroducerii lui.

„Eu cred că o altă gogoașă pe care o spune administrația actuală este că Programul Operațional Regional pe 2014-2020 n-a mai fost ca până acuma în sensul că primul venit primul servit. Acolo s-au dat niște directive, s-au luat niște măsuri. Măsura principală a programului este prietenia cu mediul și la măsura 4.1 sau 4.2 de Mobilitate Urbană, nu îmi amintesc exact, era trecut cam 200 și ceva de milioane de euro pentru regiunea noastră și erau eligibile numai municipiile reședință de județ. Să fie clar, ăștia au fost bani repartizați, nicidecum cineva care a venit acolo și prin istețimea lui de prezentare a proiectului a câștigat. Eu am fost la o întâlnire a primăriilor municipiilor reședință de județ în care centrele regionale, recte Timișoara, Craiova, voiau jumătate din suma respectivă și restul, ceilalți trei, voiau mai puțin. Între timp, eu nu știu ce s-a întâmplat. Eu chiar m-am uitat un pic să văd ce-a mai fost pe acolo. De exemplu, pe măsura asta, Timișoara a luat 100 și ceva de milioane de euro. Noi, vreo 60 de milioane, Aradul tot vreo 60 de milioane, singura care au luat mai puțin a fost Deva, dar în rest eu cred că 60 de milioane erau foarte greu de cheltuit pe infrastructura respectivă și autobuze electrice“, spune Crina.

Liderul social-democrat se întreabă dacă nu ar fi fost mai bine să se achiziționeze autobuze electrice și nu să se mai spargă orașul?

„Vedeți, Clujul ia autobuze electrice, toată lumea ia autobuze electrice. Noi spargem orașul acum, complet, ca să aducem niște tramvaie care nu vor fi utile niciodată. Deci, serios, eu nu cred că cineva de pe Bulevardul Muncii se va duce la tramvai pe Republicii ca să vină până în centru. Și nici nu va fi rentabil să dea doi lei pe tramvai, să îl întoarcă tot cu doi lei când un litru de benzină este cinci lei. Asta este părerea mea, poate alții sunt de altă părere. Plus, din punct de vedere urbanistic, tramvaiul are o mare problemă în Reșița. Tramvaiul ne-a distrus nouă toate intersecțiile. Știți foarte bine că un tramvai se încadrează după o anumită curbă, într-un anumit fel, tu trebuia să faci sens giratoriu sau ceva după cum merge tramvaiul. Cred că suntem singurul oraș cum vii dinspre Caransebeș și sensul ăla giratoriu e pus undeva excentric, nu e reprezentativ tocmai fiindcă trece tramvaiul pe acolo. Plus, aici, la semafoarele din centru. Cum te oprești în centrul ăsta pe care îl facem acum, tu care vii din alt oraș. Unde te oprești? Ai venit la semafor, ai trecut de semafor, la intersecție la Rogge te scoate acolo, e o nebuloasă de care toată lumea comentează și te trezești pe pod în afara centrului. Deci nu cred că tramvaiul era… și să revenim la asta, e un mod scump de a-ți cheltui banii. Banii, care sunt 60 de milioane, cred că erau mult mai greu de cheltuit cu piste de biciclete, cu autobuze electrice, cu stații intermodale“, s-a întrebat Ioan Crina.

P. E.