15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
subiectiv

Asta ar fi fost atunci, dar cum între timp de pe aceeași piață liberă (în primul rând de prejudecăți) au dispărut și roșiile, și cartofii și vinetele, nu mă mai surprinde nimic. Dimpotrivă, am fi mirați dacă lucrurile ar sta invers. Că în loc de 3 lei și ceva pe kilul de mere românești, chiar 4, am plăti doar un leu și câțiva bani, atât cât dăm pe cele poloneze. În loc să ne mire cum e posibil una ca asta că, vorba aia, Polonia nu e în spate Gării din Ciulnița, mai bine i-am aduna pe toți miniștrii Agriculturii de după 1989, peste 20 la număr, să-i întrebăm pe fiecare în parte pe fiecare pe rând: „Bă, nea Ilie, Ilie Sârbu, bineînțeles, matale ce ai făcut pentru mărul ăsta de Voinești că, vorba aia, ai fost în două rânduri ministru?” Dar și pe Daea, că și ăsta se laudă la el în sat cu două mandate de ministru. Cum, pe ăsta nu, că nea Petrică e specialist în cornute și că are meritul că ridicat bălaia noastră mioritică la rang de brand de țară? Bine, se iartă, dar atunci poate să ne povestească domnul Tabără, alt ministru cu două mandate la brăcinar, cum e cu mărul ăsta. Sau  Gheorghe Flutur, Dacian Cioloș, Adrian Oros, chiar și neica Radu a lui Berceanu și toți ceilalți care s-au văzut peste noapte miniștri peste tarlaua țăranului român.

Eu, unul, i-aș întreba doar atât: „Cum dracului ați acceptat, bă, roșiile alea turcești, cartofii ăia de la piramide, prunele alea aduse din Peru și piersicile japoneze care arată ca smochinele? Cum de-ați permis stimabililor să ni se vândă în supermarketuri salată verde crescută în apă ori pătrunjel în pahare de plastic care în loc de pământ au burete, în timp ce roșiile noastre, caisele și piersicile și toate celelalte se strică în solarul țăranului român? Cum?”

Prea multe pretenții? Poate, dar uite unde s-a ajuns. La povestea cu mărul ăsta de Voinești, pe cale de dispariție. Dar nu o să dispară, vă spun eu. Atâta timp cât mai avem țărani, mărul ăsta va continua să nască legende cu și despre domnițe și domnișori autentici și nu pârâți ca cei care s-au perindat în acești ani pe la Palatul Victoria.  

Pe undeva îți înțeleg îngrijorarea. Timp de aproape doi ani, liberalii, împreună cu matale, au condus țara asta cu înțelepciune, destoinicie și pricepere ca nimeni alții, ca acu’ să vină pesediștii să vă predea lecții de viață. Nu numai la București, ci și aci, la Reșița. Și nu doar Ciolacu și Grindeanu, ci și Mocio și Hurduzeu. Sfaturi ca sfaturi, dar gândește-te că în schimbul lor ăștia doi o să-ți ceară ceva la schimb. Că sunt sfaturi înțelepte de oameni trecuți prin administrație și politică. Nu știu, nici nu mă interesează ce îți vor cere. Poate o funcție de vicepreședinte la Consiliul Județean, una de director pe la nu știu ce instituție a statului. Sau poate să-l aduci înapoi pe Gabi Știka la conducerea de Drumuri Județene. Apropos de Știka, vezi că azi e ziua lui de nume. Sună-l și gratulează-l, că așa e frumos.

Mio presidente, ne place sau nu, de mâine s-ar putea să împarți frățește puterea cu ăștia de la PSD. Să-i urci în elicopterul matale și să vă plimbați în județ. Inclusiv cu Ionuț Popovici, care e de partea lui Mocio. A, era să uit, sună-l și pe Ionuț, că e și Mihai trecut în certificatul de naștere. Poate dă și el o răchie, o brânzică și o măslină de ziua lui. Nu fi zgârcit, zumpără o șampanie și bate-i în ușă. Că așa ar fi frumos, ca doi viitori colaboratori. Știu că ți-e greu dar, bă, Romi, fă tu primul pas, că ești mai zburat prin lume, și o să vezi că o să fie bine.

La împărțirea banilor din fondul de rezervă al guvernului, Cîțu s-a comportat ca un bicher prins de americani cu damful de la damigeană în nas. Ceva de genul: „Bă, hâc, tu ești de la…?” „PNL, să trăiți! „Bine, bă, chiar dacă ai votat cu Orban, bagă mâna în grămada aia” „Sărumâna, să-ți trăiască familia don șef” „Tu?” „UDMR, să trăiască. Înțelegeți vorba la mine?”„Înțeleg, nu te mai chinui să-mi traduci, hâc! Bă, vouă vă dau din grămada din dreapta” „Köszönöm szépen la dumneata domnu’ Cît’ mai sunteți la palat” „Bă, tu faci mișto de mine?” „Nu, jur pe pretenia PNL-UDMR” „Bine, te cred. Tu?” „De la PSD, mâncați-aș gura ta” „PSD, zici? Bă, pentru voi am ceva mărunțiș. Nu mult, dar decât deloc, e bun și ăsta.” Și când să plece, pe ușă intră ăia doi… Ăia de la… „USR?” „Da, USR, să trăiți”. „Vouă vă dau din trei pe-a mai lungă, ha, ha, ha.”

Asta s-a întâmplat la București, dar să nu vă imaginați că în teritoriu a fost altfel. Domnu’ Dunca, domnu’ Gâfu, ia povestiți-le dumneavoastră cititorilor mei cum ați procedat aici, în județ. Cum ați respectat ad litteram ce vi s-a transmis de la comănduirea liberală? Hai, nu vă co(d)iți. Curaj. Sincer, vă credeam oameni în toată firea, responsabili și făcători de fapte bune pentru acest județ oropsit, dar văd că ați dat în mintea lu’ Cîțu. La primăriile voastre liberale, de comună, să fim bine înțeleși, ați dat câte 400 de mii de lei, iar la cele PSD, o parte din ele, de opt ori mai puțin. Spun că la o parte din ele, căci mai mult de atât, 16 primării PSD și PMP au primit zero lei, zero bani. Hai, spune-ți-le oamenilor, cum ați reușit o astfel de performanță? De unde, bă, atâta nesimțire politică? Ați făcut din Armeniș un fel de Scornicești al Banatului de Munte. Nu-i așa? I-ați repartizat fix 400 de mii de lei. Cui, bă? Unei comune cu nici 1.300 de suflete (după ultimul recensământ), dar în care, e drept, s-a născut șeful vostru, domnul Vela, iar Caransebeșului, în care locuiește același domn, nu-i dați nici un leu.

Bă, voi sunteți normali la cap? Pedepsiți un oraș întreg doar pentru că Felix Borcean v-a tras-o la ultimele alegeri? Și o s-o vă mai tragă, bă, pentru că prin gestul vostru i-ați făcut pe oameni să vă înțeleagă de ce sunteți în stare să faceți pentru ei. Să vă urască și cu mai multă tărie și avânt. Nu faceți altceva decât să le arătați disprețul vostru. Cum este posibil, domnilor, cu vicepreședinte al Consiliului Județean, Marius Isac, cu un administrator al județului, Andrei Ungur, cu un subsecretar de stat, Andra Pleșa, cu nu știu câți consilieri județeni și cu doi parlamentari, Caransebeș, al doilea oraș al județului, ca populație, și primul ca și dezvoltate economică, să nu primească niciun bănuț? Nea Marcele, poate ne povestești matale care le știi pe toate. Dar vezi să nu-mi pui placa aia că nu-ți bagi nasul în treburile lui Dunca, că nu te crede nimeni. Domnilor, mai sus citați, mai aveți tupeul să ieșiți pe stradă, să dați nas în nas cu prietenii, cu cunoscuții? Marius, Andrei, de la voi am alte pretenții. Da-ți-o dracu de treabă. Vă râd ăia din Armeniș ce ați ajuns… Zero lei, zero bani.

Și încă ceva, ascultați-mă ce vă spun, că am văzut multe la viața mea, la felul cum stau lucrurile, să ziceți mulțam dacă peste trei ani, în 2024 veți mai pupa un post de consilier local. Gugulanii iartă, dar nu uită, vorba unui barosan de pe la voi!

Cei care vor să înființeze exploatații agricole pot să obțină sprijin de până 70.000 euro. Fonduri și pentru dezvoltarea fermelor mici!

„Tinerii fermieri care vor să devină șefi ai unei exploatații agricole vor putea cere, din 27 august 2021, până la 70.000 de euro (minimum 40.000 de euro), ca formă de sprijin nerambursabil. Este vorba de o finanțare stabilită prin submăsura 6.1, care ajută la instalarea tinerilor fermieri la conducerea unei exploatații, iar banii pot fi ceruți atât ca persoană fizică autorizată, cât și ca firmă.

Sprijinul de stat se va acorda sub formă de sumă forfetară în două tranșe – 75% la semnarea contractului de finanțare și 25%, în funcție de implementarea corectă a planului de afaceri, în maximum trei ani de la semnarea contractului de finanțare”, susține deputatul PNL de Caraș-Severin, Dumitru Rujan.

Tot începând cu 27 august, se pot depune cereri pentru submăsura 6.3 pentru dezvoltarea micilor ferme. Astfel, micii fermieri pot să obțină 15.000 euro fonduri europene nerambursabile. Bugetul submăsurii 6.3 este de 87 milioane euro.

Conducerea opratorului județean de apă și canal își cere scuze, clienților să pentru disconfortul și inconveniențele create, prin întreruperea furnizării apei potabile.

Dacă apar probleme și după reluarea reluării furnizării apei, abonații sunt sfătuiți să semnaleze orice neconformitate a caracteristicilor de aspect și miros ale apei la Dispeceratul Central al SC Aquacaraş SA la tel. 0255/215643 sau 0766 341274  si la Punctul de Lucru Anina, tel. 0255/240093

UPDATE. Aceeași măsură a fost luată și în cazul abonaților care locuiesc pe străzile Teilor, Vasile Alecsandri și Colonia Roșie, ca urmare a unei defecțiuni ce a apărut la rețeaua de apă de pe Strada Teilor.

O parte este investiția Consiliului local, vorbim de parcul central – cu aparate de joacă fiabile, mobilier urban, spațiu verde și mulți pomi -, în timp ce baza sportivă reprezintă o lucrare complexă, pe GAL Deta, o investiție de 60.000 de euro, cu o cofinanțare locală de 20.000 de euro.

Sute de localnici, dar nu numai, au așteptat cu sufletul la gură nu doar inaugurarea festivă, ci și întrecerile sportive ce au avut loc de-a lungul zile: meciuri demonstrative de box, precum și un turneu de mini fotbal, cu participarea a 32 de echipe. Capul de afiș l-a constituit meciul dintre fostele glorii ale fotbalului românesc, mulți internaționali cu trofee câștigate de-a lungul anilor: Adrian Neaga, Marian Aliuță, Sorin Ghionea, Petre Marin, Adrian Pitu, Dan Alexa, Ionel Dănciulescu, Ianis Zicu, Gabriel Cânu, Paul Codrea, Ștefan Grigorie, Iulian Tameș, George Galamaz, Ovidiu Burcă, Alin Rațiu și Petru Țurcaș, Ciprian Marica și Cristian Daminuță. Alături de ei, fotbaliști aflați în plină activitate, component ai loturilor naționale: Romario Benzar, Steliano Filip, Florinel Coman, Florin Tănase, Ovidiu Popescu. Comentatori: Giani Chiriță și Cătălin Cazacu. Atmosferă de mare meci și de bucurie în tribună, dovadă fiind sutele de autografe acordate la sfârșitul meciului de către protagoniști.

„Nu pot decât să-i mulțumesc bunului Dumnezeu pentru că ne-a ajutat să găsim resurse pentru această realizare frumoasă și binecuvântată. Este o misiune îndeplinită și pentru asta sunt fericit. Un mini teren de fotbal sintetic de cea mai bună calitate, prevăzut cu o tribună de 180 de locuri, vestiare moderne și un teren de baschet amenajat la cele mai înalte standarde. Mă bucur că am reușit cu bani puțini să facem un lucru atât de frumos. Aceasta înseamnă că Dumnezeu ne iubește, pentru că este un proiect de suflet pe care mi l-am dorit mereu“, ne-a mărturisit primarul Brian Filimon.

Edilul i-a avut alături pe câțiva dintre colegii săi de partid, primari, consilieri locali, parlamentarii Dumitru Rujan și Jaro Marșalic, președintele PNL Caraș-Severin, Marcel Vela, precum și prefectul Cristian Gâfu.

„Domnul Brian Filimon este un primar liberal care a confirmat din prima zi a mandatului său. Drept dovadă sunt realizările de până acum, pentru că aici este doar o parte din munca și eforturile sale, o parte emblematică, în condițiile în care resursele financiare au fost modeste. Prin ceea ce a realizat, putem spune că Măureni se dezvoltă, România se dezvoltă, demonstrându-se că se poate“, a ținut să precizeze Marcel Vela.

Întrecerile sportive s-au încheiat seara târziu, însă distracția a continuat, semn că oamenii s-au simțit excelent în această zi cu adevărat specială.

Până în acest moment, a fost oferit populației un volum de peste 15 mii metri cubi, din care a fost cumpărat un volum de 8000 metri cubi, neexistând cereri care să nu poată fi onorate.

Pe lângă populație, Direcția Silvică prin ocoalele silvice a livrat și poate să livreze în continuare lemn de foc unităților de învățământ, spitalelor și altor instituții din județ finanțate integral sau parțial din bugetul de stat.

Tot ceea ce trebuie să facă cetățenii ca să cumpere lemn de foc este:

–  Să meargă la primărie sau la ocolul silvic ca să solicite cumpărarea de lemn pentru foc;

– Să contacteze pădurarul din zonă sau să meargă la depozitul ocolului silvic;

– Să plătească lemnul și să primească imediat documentul de plată;

– Să ridice lemnul plătit din locul și ziua comunicate de pădurar sau șeful de depozit.

Potrivit directorului D.S. Caraș-Severin, Ion Tabugan, prețurile de vânzare a lemnului sunt stabilite pe metru cub și diferă în funcție de specie și locul de livrare, fiind publicate pe pagina web a RNP Romsilva (la adresa https://www.rosilva.ro/articole/preturi_lemn_foc_pentru_populatie__p_2377.htm), la sediile ocoalelor silvice și în ghidul menționat depinzând de locul de livrare (de ex. depozite, drum auto forestier, fasonat la cioată). De asemenea, la anumite ocoale silvice există și posibilitatea transportării la domiciliu a lemnului cumpărat, având în acest sens tarife stabilite în funcție de distanță și capacitatea de transport.

Informativ, prețul de vânzare pentru lemnul de foc din grupa de specii foioase tari este de 100 de lei/mc fasonat la cioată, 190 lei/mc din platformele primare și 265 de lei/mc din depozitele ocoalelor silvice, cel din grupele de specii foioase moi și rășinoase fiind mai ieftin cu aproximativ 30%.

Stocurile de lemn de foc pe fiecare ocol silvic se pot afla prin consultarea paginii web a RNP Romsilva la adresa https://www.rosilva.ro/articole/disponibil_lemn_foc_pentru_populatie__p_2376.htm,  informația fiind actualizată lunar, astăzi fiind disponibil un volum de 7,5 mii mc de lemn destinat încălzirea locuințelor.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, deputatul PSD de Caraș-Severin, Silviu Hurduzeu, face referire la semnificația istorică a zilei de astăzi.

„Pentru români, ziua de 9 Mai are o triplă semnificație. Pe de o parte celebrăm Ziua Europei Unite, pe de altă parte sărbătorim Ziua Independenței, independență câștigată cu jertfa de sânge a Armatei Române pe câmpurile de bătălie la 9 Mai 1877 și, nu în ultimul rând, marcăm încheierea celui mai devastator război care a avut loc pe pământul Europei.

Să avem încredere într-o Uniune puternică, consolidată, Uniune care a asigurat, prin existența ei, cea mai îndelungată perioadă de pace pe continentul european!La mulți ani, Europa! La mulți ani, români!“, este mesajul parlamentarului social-democrat.

S-a pornit de la ideea că, în vederea realizării unei adevărate piețe unice digitale, este necesară armonizarea anumitor aspecte referitoare la contractele de furnizare de conținut digital sau de servicii digitale, din legislația europeană în cea națională. „În lumea contemporană, piețele digitale devin rapid principalele piețe de consum. Viteza de evoluție a piețelor digitale reprezintă o mare provocare pentru legislația care reglementează protecția consumatorilor. Cadrul legal în domeniu trebuie să garanteze faptul că toţi consumatorii rămân protejați, în condițiile dezvoltării dinamice a tehnologiei, în toate sferele de activitate și, în consecință, s-a considerat absolut necesară modificarea cadrului legislativ actual, astfel încât măsurile adoptate să ofere consumatorilor beneficii concrete”, este de părere președintele ANPC, Claudiu Dolot.

În opinia acestuia, consumatorii trebuie să aibă stipulate în legislație drepturi obligatorii clare în ceea ce privește conținutul digital sau serviciile digitale pe care le primesc – trebuie să respecte cerințele convenite între comerciant și consumator în contract (descrierea lucrării, cantitatea fișierelor, calitatea acestora etc.) – sau la care obțin acces de oriunde din Uniune, fapt care ar duce la reducerea prejudiciului suferit în prezent de consumatori, dar și la sporirea încrederii acestora de a achiziționa conținut digital sau servicii digitale.

Proiectul de act normative, care dorește clarificarea tuturor acestor aspecte, presupune să se aplice oricărui contract în care un comerciant furnizează conținut digital sau servicii digitale consumatorului, iar acesta plătește sau se angajează să plătească un preț, ori oferă sau se angajează să furnizeze date cu caracter personal comerciantului, cu excepția cazului în care datele cu caracter personal furnizate sunt prelucrate numai în scopul furnizării conținutului digital sau a serviciului digital sau pentru ca comerciantul să respecte cerințele legale. Pentru a ține pasul cu evoluția tehnologică, proiectul reglementează atât software, aplicații, fișiere diverse, precum și conținut digital furnizat pe suport material (CD, DVD, stick USB etc.).

Proiectul de lege se află în dezbatere publică până pe data de 2.04.2021, pe site-ul instituției, www.anpc.ro, la secțiunea Transparență Decizională.

Oameni de afaceri precum Armașu nu reprezintă ceva nou în spectrul socio-politic românesc. Ceea ce surprinde cu adevărat, la modul cel mai surprinzător, este că acesta recunoaște șii își asumă greșelile trecutului, pentru care a plătit cu libertatea.

Celor care l-au blamat și l-au arătat cu degetul, Valentin Armașu are un mesaj: „Eu nu am furat de la stat, ei, conducătorii de la acea vreme mi-au cerut să le dau bani“.

„Nu am avut puterea să le spun acelor oameni că nu vă dau parandărătul, pentru că ei mi-ar fi spus nu era bună bordura, terasamentul sau mai știu eu ce și totul lua o altă direcție. La sfârșit de lună îmi veneau facturile de  la furnizori sau utilități, iar firma se ducea în cap. Asta să înțeleagă lumea, cum se lucrează cu statul. Cu reprezentanții săi. Pentru că mu am avut această putere, din acel moment Armașu, apropiații mă știu ca om corect, nu cum mă pictează concurenții mei care mă vor îndepărtat și din afaceri, și din politică, a avut de suferit“, spune candidatul PER la Consiliul Județean.

Valentin Armașu nu înțelege de ce nu este lăsat în pace, de ce mereu i se răscolește trecutul.

„Am plătit pentru acele greșeli. E istorie și mergem înainte. Ceea ce nu înțeleg unii, cei de la Caransebeș, în special, că eu nu am furat bani de la stat, pentru că eu mi-am realizat toate lucrările câștigate. Vă rog să analizați toate lucrările executate de firma CAMAND. Nu sunt lucrări făcute de mântuială. De zece ani executate și rezistă bine. Repet, eu nu am furat bani de la stat, greșeala mea a fost cu parandărătul de care vorbeam. Pe mine nu m-a făcut nimeni peste noapte om de afaceri. Eu am venit cu bani din Germania, mi-am făcut singur firma, am intrat cu greu în astfel de licitații, iar când au fost să-mi plătească mi-au spus să le las nu știu cât. Acolo a fost greșeala mea. Eu am muncit pentru banii statului. E o mare diferență“, mărturisește Valentin Armașu.

Interesant este că știe de unde i se trag belelele: „Eu nu pot să tac, iar adevărul spus de mine deranjează mult la Reșița, dar mai ales la Caransebeș, iar eu am considerat ca fiecare om să-și spună părerea, să nu tacă. Eu nu am vrut să fac un partid, cum este PER, ca toată lumea să se ridice în picioare când apare șeful. Acest județ trebuie să scape de metehnele de a face politică doar pentru un singur om în acel partid“.

P. E.