Arde-i, Nelule, arde-i, o dată, de două ori, de o sută de ori, până când vor înțelege că Reșița, indiferent cum o privesc unii, nu e un sat fără câini în care fiecare face cum i se scoală. Nu cred că „afară” procedează la fel. Și nu pentru că pe acolo nemții sau englezii au două perechi dolofane de ouțe, ci mai de grabă de teama legii. Ăia nu stau de vorbă cu tine. Nu se trag de șireturi cu cetățenii. Ai greșit, ai plătit. Niciunui polițist de-al lor nu i-ar trece prin cap să șteargă amenda contravențională din calculator, cum se întâmplă la noi.
Cu bune, cu rele, cu părțile ei frumoase sau mai puțin frumoase, Reșița este a noastră și ne mândrim cu ea, la fel cum ne lăudam, odinioară, cu furnalele Cetății de Foc. Cei care nu înțeleg lucrul acesta, trebuie arși la buzunar ori de câte ori le este lene să traverseze bulevardul la trecerea de pietoni. Și nu este vorba doar de cei care își bat joc de munca femeilor de la spații verzi, ci și de cei care aruncă chiștoacele, flegma și mucii pe trotuare.
Dar pentru asta, cineva trebuie să-i prindă asupra faptului. Să-i avertizeze, apoi să-i amendeze dacă nu vor înțelege că trăiesc între oameni, nu în pădure. Așa că, Nelule, scoate-ți din birouri polițiștii locali, da-le chitanțierul cu amenzi și pune-i să patruleze de-a lungul bulevardului. Per pedes, nu cu mașina sau autobuzul. În felul ăsta împuști doi iepuri dintr-o dată: îți faci planul la amenzi și scoți untul din polițiștii ăstia ai primăriei care, la nici 45 de ani, au făcut gușă, burtă și cur mare. Și nu de la patrulat pe jos, ci de la jocurile pe calculator din birouri.