15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
Victor Nafiru

Păi, ce ar fi fost, domnilor și doamnelor, România astăzi fără penali în funcții publice? Vă spun eu (în sensul că doar îmi dau cu părerea), o scenă tristă, cu diletanți, recitatori de slogane ieftine, ca la căminul cultural pe vremuri.

Să dăm și exemple, nu doar să facem teorie. Cum ar fi arătat istoria post-decembristă fără un Victor Hrebenciuc, „guzganul rozaliu“, eminența cenușie a PSD din anii ’90, cercetat pentru spălare de bani, trafic de influență și retrocedări ilegale de păduri? Ca dracu, vă spun eu. Ca o tocăniță în care ai uitat să pui sare, piper și boia. Sau fără Miki Șpagă, alias Șerban Mihăilescu, fost sef al Secretariatului General al Guvernului pe vremea lui Adrian Năstase? Ptiu, fără el clasa politică ar fi fost atât de tristă, anostă… Nu are rost să mai enumăr dosarele în care a fost judecat, numele de Miki Șpagă, pe care și l-a asumat, vorbește de la sine.

Cât plictisitoare ne-ar fi fost viața, dacă tranziția nu ni l-ar fi scos în cale pe Adrian Năstase „Bombonel“, premierul din anii 2000-2004, condamnat la doi ani de pârnaie, cu executare, în dosarul „Trofeul calității“! Ăla care îndemna ziariștii să-i numere ouăle! Nici nu vreau să mă gândesc. Spun doar atât, că fără unul ca el, nici Traian Băsescu nu ar fi ajuns să-i cânte prohodul politic: „Adriane nici nu știi, cât de mic începi să fii“.

Sau, ce ne-am fi făcut fără poveștile, adevărate, ale lui Valeriu Zgonea și Liviu Dragnea, amândoi de la PSD și președinți ai Camerei Deputaților, ca și cea a liberalului Bogdan Olteanu, trimis la mititica pentru cinci ani? Ăștia și-au jucat rolurile perfect. Ce Dem Rădulescu, Jean Constantin sau Sergiu Nicolaescu?

Recunoașteți sau nu, viața ar fi fost mai searbădă fără telenovela cu Elena Udrea, cercetată în dosarele „Microsoft“, „Gala Bute“, finanțare nelegală a campaniei prezidențiale din 2009 și „Hidroelectrica“. Fără ea, cârnații de Pleșcoi nu ar mai fi fost atât de celebri, iar Băsescu ar fi rămas în memoria noastră doar cu celebra vorbă care l-a făcut mare cât Casa Poporului: „Dragă Stolo“.

Continuăm? Să-mi trag puțin sufletul și continuăm cu miniștrii cercetați, judecați ori condamnați, cu siguranță, nu pentru că au fost corecți, gândindu-se la noi, proștii care i-am trimis în parlament: Ioan Avram Mureșan, Traian Decebal Remeș, Zslot Nagy, Codruț Sereș, Relu Fenechiu, Sorin Pantiș, Miron Mitrea, Monica Iacob-Ridzi, Cornel Dobrițoiu, Stelian Fuia, Darius Vâlcov, Ovidiu Silaghi, Mircea Deaconu, Vasile Cepoi, Ecaterina Andronescu, Teodor Atanasiu, Paul Păcuraru, Liviu Pop, Ioan Botiș, Sorin Frunzăverde. Ultimul pe listă, Costel Alexe. Sper să nu fi lăsat pe vreunul pe dinafară. Celor pe care i-am omis, le cer scuze.

Lor li se adaugă peste 150 de senatori, deputați, europarlamentari, președinți de consilii județene, prefecți, subprefecți și sute, poate mii de primari, consilieri locali sau județeni, secretari și subsecretari de stat, trepăduși de prin ministere, directori de regii, șefi de instituții publice, procurori, judecători.  Uff, cred că am terminat de enumerat.

Ei toți la un loc ar putea să facă cât Chilia, satul ăla celebru pentru șlagărul nemuritor al lui Ionel Tudorache:  Bate-un vânt rece din baltă, la Chilia-n port// Să vezi stuful cum se înalță să-l mai tai nu pot// Caraliul striga tare: da-i, hoțule, da-i!// C-au venit zece vagoane, da-i, hoțule, da-i!// Nu pot, domne căpitane, rănile mă doare// Nu pot, domne capitane, rănile mă doare.

Ce v-am spus, distracție pe cinste, nu alta și ăștia de la USR PLUS vor o Românie fără penali în funcții publice. Bă, voi știți ce vorbiți?

Până acum prefecții și subprefecții au fost doar liberali. Unul mai slugarnic și papagal decât celălalt. De azi, se schimbă treaba. Prefecturile vor fi împărțite la trei, sigur, nu frățește, că nici procentele nu au fost la fel la parlamentare, în așa fel încât și PNL, și USR PLUS, și UDMR să se bucure de borcanul cu miere sau, după preferință, de cutia cu rahat. Nu ar fi exclus ca într-un județ oarecare să avem un prefect de o culoare (politică, bineînțeles), un subprefect de altă culoare și, ca să nu fie gâlceavă, celălalt subprefect să fie și el de la partidul rămas pe de lături.

Personal, mi l-aș dori în continuare prefect pe Cristi Gâfu. M-am obișnuit cu el, un tip, apolitic, care știe la glumă, ține la tăvăleală, în presă, nu altundeva, a gestionat bine pandemia, dovadă că nu s-a îmbolnăvit de Covid, i-a tăiat macaroana de manager de spital lui Cican, ba chiar și Alinei Stancovici la spitalul din Reșița, și nu l-a lăsat pe Felix Borcean să-și termine mandatul la Primăria Caransebeș. A avut sânge în instalație, ce mai tura-vura. Ei, și voi acuma, sigur că alta ar fi fost situația, dacă în spatele lui nu ar fi fost Marcel Vela, tutorele liberalilor cărășeni. A majorității, să nu se simtă unii ofensați. De data, fără Vela ministru, e mai greu. Gâfu își poate lua catrafusele și să plece.

E posibil să vedem prefect pe unul de la USR PLUS, chiar dacă în Caraș-Severin USR PLUS nu a trecut pragul electoral nici la alegerile locale, nici la cele parlamentare. Ce contează ce performanță ai avut, dacă fiecare partid trebuie să primească ceva de mestecat cât timp e la putere? Trebuie să le dai și lor ceva, să simtă că nu degeaba au tot clamat sloganul ăla cu „Fără penali în funcții publice“ Doamne, ce glumă nesărată!

După prefecți și subprefecți, urmează cu adevărat marea împărțeală, ca la piață: dă-mi și mie, ia și tu și alte chestii de astea care să ne facă să înțelegem de ce e important să ajungi la ciolan și cât de fascinantă e România, chiar și fără zăpadă în ziua în care vlădica dă agheasmă la tot poporul!

Avem un județ, cum ne place nouă să ne făloșim, cum nu-i altul în țara asta: Dunăre, munte, câmpie, deal, baraje, rezervații naturale, drumuri făcute praf, și câte și mai câte. În acest decor feeric, de basm, din cel mai frumos basm, cetățenii din municipiul reședință de județ au sesizat că Dealul Golului, simbolul Reșiței indiferent de orânduire socială, a cam chelit de la o vreme. Când s-au uitat mai atenți, au observat că a chelit bine de tot și nici vorba de vreo regenerare ca în reclamele tv. Pentru că defrișările au continuat cu tupeu, au sesizat Primăria Reşiţa, care la rândul ei a făcut același lucru cu Garda de Mediu şi Garda Forestieră.

Din aproape în aproape, s-a aflat că pădurea „tunsă periuță“, ca în armată, este a Ocolului Silvic Reșița, aflat în subordinea Direcției Silvice Reșița, Direcție care a dat ordin să fie „bărbierit“ Dealul Golului în baza unei licitații organizată de aceasta. Problema nu e că a dat ordin, ci faptul că dacă se continuă în halul acesta, într-o zi dealul o va lua la vale, ca pe tobogan, și ne vom trezi cu el în Piața Prefecturii. Atunci va fi beleaua cât casa, că nu vom avea atâtea bascule să golim piața de grohotiș.

Tocmai pentru a preîntâmpina tot felul de neplăceri, nu neaparat cu luatul la vale, Primăria Reşiţa a făcut a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a include pădurile aflate în jurul municipiului într-un areal de protecție – zonă verde și interzicerea tăierilor de orice fel în cadrul acestei delimitări. Asta se întâmplă de vreo trei ani, dar degeaba, Popa, primarul, a vorbit, Popa a auzit.

Până acum un an și jumătate mi-am zis, cât timp la conducerea DSR și a Romsilva au fost pesediștii lui Dăncilă, primarul Nelu Popa se putea da de trei ori peste cap, ca voinicul din basme care se lupta cu zmeul-zmeilor, și tot nu ar fi rezolvat ceva. Dar acuma, primărie cu primar liberal, cu Consiliul Județean, așijderea, cu Direcția Silvică și Romsilva liberale până în măduva oaselor, bașca cu două guverne liberale de ce nu se schimbă nimic? Nema voința sau nema putirința? Eu cred că mirosul proasapăt de rumeguș și muzica drujbelor continuă să-i bucure pe unii la buzunare.

Tot ce poate face primăria până își trece pădurea în administrare e să trimită Poliția Locală să-i amendeze pe cei care depozitează aiurea arborii tăiați, distrugând pășunea aflată pe domeniul public. Prea puțin și în zadar!

Și pe când credeam că o să-l uit de tot, că nu mai e ministru, ci președinte de Consiliu Județean, la Iași, iată că DNA ni-l aduce în actualitate. Nu cu d-ale bune, că DNA-ul ăsta nu se ocupă cu așa ceva. El are treabă cu hoții, corupții, șmanglitorii, șpăgarii, cu tupeiștii cu carnet de partid. Cu ăia care la televizor și la tribuna parlamentului pozează în mielușei, cu băieții deștepți care știu să se învârtească în orice împrejurare.

La ce acuzații i se aduc, cred că mai degrabă face parte din categoria cioflingarilor. Cică, spun procurorii, ar fi cerut 22 de tone de tablă de la managerul unui combinat siderurgic. Da, bă, tablă, tablă. Unii cer de-ale gurii, alții vacanțe plătite prin te miri ce locuri exotice ale lumii ori tablouri și obiecte de artă. Nu știu la ce i-o fi trebuit tabla asta, poate să acopere acareturile de prin gospodărie sau privata din fundul grădinii să nu-l ploaie când stă pe tron, dacă o avea de asta. Însă altceva vreau să spun, că dacă erau cinci, șase vagoane cu tablă aș mai fi înțeles, dar ca să te legi la cap cu o șpagă de 103.000 lei, atât valorează tabla, trebuie să fii nebun. Mă rog, fiecare face ce vrea cu libertatea sa.

În schimbul tablei, Costel al nostru se obliga să aloce către fabrica respectivă, cu titlu gratuit, certificate de emisii de gaze cu efect de seră și la monitorizarea măsurilor luate de această societate comercială pentru închiderea unui depozit de deșeuri neconform. Ei, ce ziceți? L-o durut pe el în cur de monitorizarea măsurilor pentru închiderea depozitului de deșeuri. Puteau să se fi îmbolnăvit sute de oamenii din zonă, să fi dat colțul, lui să-i fi mers bine, că ar fi dat-o ăștia pe seama Covidului, că tot suntem în pandemie. Fostul ministru nu recunoaște nimic, nici dacă l-ai pica cu ceară (cine e prostul să recunoască din prima?). „Cum adică, eu, demnitar al statului român, mă cobor la câteva coli de tablă? Să avem pardon!“ Că bine le zice musiu care, în faza asta a dosarului se bucură de prezumția de nevinovăție.

Dar o concluzie, tot am să trag: bă, ăștia nici măcar nu știu să fure. Să nu o facă, bă, cu roaba sau cu căruța, ci cu vagonul, cu vaporul, bă, ca să știi pentru ce înfunzi pușcăria. Ca Dragnea, de exemplu care și-a tras o insulă, două trei conace și pământ cât vezi cu ochii. De ce spun asta? Păi Costel Alexe nu este un exemplu singular cu apucături de cioflingar. I-o luat-o înainte Decebal Traian Remeș, ministrul Agriculturii din Guvernul Tăriceanu, care a făcut pușcărie pentru o uiagă cu horincă și câțiva metri de caltaboși umpluți cu păsat, și câteva perechi de sângerete proaspăt.

„Niște cârnați“, cum ar spune un bun amic!

Echipa de handbal CSM Reșița, care a evoluat în Liga Zimbrilor, a dat cu mucii în fasole în 13 din cele 15 meciuri disputate în actuala ediție de campionat. Că dacă s-ar fi făcut de cacao pe banii unui privat, am fi zis, deh, tâmpit e ăla care bagă banii în curul unor jucători care nu prea au tangență cu performanța, dar așa, când sunt plătiți din bani publici, se schimbă datele problemei. E adevărat, Primăria Reșița ar fi trebuit să taie finanțarea de la primele cinci, șase meciuri, când a văzut că de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere, doar că a tot sperat că se vor îndrepta lucrurile. Pe dracu, în loc să se trezească la realitate, echipa a mers din rău în mai rău, până la scos din sărite pe primarul Nelu Popa. „Lipsa unei asumări și a unei înțelegeri în mod profesionist a responsabilităților, pe care fiecare parte implicată în acest proiect sportiv le are, determină Primăria Reșița să nu mai continue acest proiect“. Scurt, pe doi.

Mai bine mai târziu decât niciodată. Oricum rămâneam fără echipă de handbal în prima ligă la sfârșitul campionatului și, decât să fi aruncat în continuare banii pe niște jucători vinovați pentru locul din clasament, primarul Popa a decis să propună consilierilor locali retragerea sprijinului financiar. Propunerea e ca și trecută, 17 din cei 21 de consilieri sunt liberali ca și primarul. „Primăria orașului Reșița va susține în continuare centrul de copii și juniori al secției de handbal, unde sunt în jur de 100 de copii“, se spune într-un comunicat. Împreună cu conducerea clubului, municipalitatea susține în continuare și secțiile de fotbal, karate, lupte, baschet, dar își dorește ca banii investiți în aceste secții să fie bine chibzuiți, iar acest lucru să se vadă în rezultatele sportivilor, indiferent de ramura sportivă.

Până când la orizont va mai apare un Adrian Chebuțiu, care să aducă Reșiței trei trofee europene de handbal: arrivederci, ciao, ciao!,

Să nu fim prea răi cu Cîmpeanu, subalternul lui Mocioalcă pe când cei doi serveau patria la Pro România. Nu el e de vină că, nici nu i s-a uscat bine cerneala din semnătura de adeziune, că l-au pus ăștia ministru. Păi, ăia care au făcut asta nu știau că la el se potrivește de minune zicala aia cu „ce are sula cu prefectura?“ Adică, în peneleul ăsta, cât este el de mare, că așa se laudă unii, nu s-a găsit un liberal de Doamne Ajută care să fi fost numit pe funcție? Măcar unul care să fi venit, fie și din PDL-ul lui Băsescu, nu ca și Câmpeanu aterizat în bătătura liberală de două-trei luni?

Bă, Cîțule, chiar așa de Bălălăi sunteți, bă, de l-ați pus pe Cîmpeanu ministru? Că până acum, ăsta a servit masa doar la cantina partidelor de stânga. La început s-a înfruptat din aperitivul lui Dan Voiculescu, ăla de la Antena 3, apoi a mâncat ciorba cu Tăriceanu și friptura cu Victor Ponta. Iare acu’, ce și-o fi zis; „bă, dacă ține și cu fraierii ăștia de la PNL, de ce n-aș hali un desert cu cremă de cacao?“ Zis și făcut. Pentru că a ținut. Ș-apoi, ce să le arate Cîmpeanu lu’ ăia care au insistat cu numirea lui? Că a mai fost ministru al Educației timp de un an și n-a făcut nimic? Că va băga pe țeavă o reformă în învățământ? A mai băgat una, în urmă cu șase ani, și ce-a făcut? Vă spun eu: a făcut rahatul praștie, asta a făcut! Bă, voi nu vedeți că pe zi ce trece sunteți tot mai caraghioși?

Apropos de reformă. Cică liberalii se pregătesc să dea marea lovitură. Începând cu noul an școlar să scoată din programă istoria și geografia. Mă rog, să le comaseze într-un fel și să apară un nou manual, ceva de genul: „Studii Sociale“.

„Ce face băieții ăștia?“ cum ar întreba Giani din Las Fierbinți? Ce să facă, Giani? Face bine, că au mintea odihnită. De aia face bine, băieții ce face!

Poate că cu Orban ar fi fost altfel. Mai cu un șpriț în pauza ședinței de guvern, mai cu banc, mai cu un cântecel la mandolină și un dans la Școala de Vară a tinerilor liberali sau o caterincă, altfel ar fi trecut guvernarea. Ar fi avut și bugetarii o speranță, iar noi momente de haz și voie bună pe seama menestrelului ajuns șef al Camerei Deputaților. Dar așa… Nu vedeți ce moacă ștearsă are Cîțu ăsta? Că te uiți la fața lui și nu înțelegi nimic. Nu vezi o grimasă, un zâmbet rătăcit în colțul gurii, ceva care să te facă să spui ceva despre el. Nimic. Absolut nimic.

Ce speranță poate să le ofere unul ca el funcționarilor de la stat? Niciuna. Cel puțin până va trece pandemia și nu doar asta, ci și Jocurile Olimpice de la Tokio. Care Jocuri Olimpice? Ălea din vara lui 2021 care ar fi trebuit să se țină în vara lui 2020. Ce au jocurile astea cu Cîțu? Au și încă cum. Banii de la majorările salariale se duc la federații, la pregătirea sportivilor, la plata deplasărilor cu avionul până în Japonia și la câte și mai câte chestii legate de eveniment. Nu știați? Nici nu trebuie să le știți voi pe toate. Le știe Cîțu și ni le spune ca să ne intre în cap că trăim vremuri de rahat și nu de huzur.

Până la urmă, cunoscuții mei s-au liniștit când, bucuroși, au aflat că nici polițiștii nu vor primi un leu în plus la salariu, și nici pensionarii nu se vor procopsi cu ceva, că acordarea pensiilor speciale pentru primari se suspendă până în 2022 și că pensiile de serviciu, cu excepția foștilor magistrați, nu se vor mai actualiza în 2021 cu rata inflației. Au făcut haz de necaz și au promis că anul acesta vor merge la colindat cu capra vaccinului, vorba unui amic hâtru, că de capre, capre nu mai sunt bani!

Ne-am fi așteptat ca pe unii dintre politicienii ultimilor trei decenii să nu-i găsim la troaca cu lături a eșichierului dâmbovițean. Mă gândesc la liberali. Vin din istoria de un secol și ceva și, în acei ani de început de democrație, nu mi-aș fi imaginat o clipă că progeniturile politice ale acelor domni sosiți din exil, trași la patru ace, cu o ținută impecabilă și un discurs străin nouă, vor ajunge să fac același lucru. Îmi imaginam noua clasă politică liberală una cu ștaif, responsabilă, cu mesaj convingător pentru generațiile viitoare. Pe dracu. Cum am putut să gândesc atunci așa?  Habar nu am. Copilandrii de atunci, care începuseră să ridice capul, precum cățelandrii ce se hârjonesc pe maidan, au învățat repede lecția.

Și iată dovada: „Asistăm la ciolaniada grețoasă în partid, între diverse personaje, unele lipsite de valoare politică. Am tot așteptat ca oamenii cu valoare politică să fie cei care să decidă în acest partid“. Nu o spun eu, ci un lider liberal important din Ardeal: Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj.

Vai, cum le zice Tișe de la obraz ăstora care au confiscat partidul pe persoană fizică. Hai, dacă ar fi fost vorba de vreun SA sau SRL ori de o ciolaniadă simplă, de asta, de toate zilele, treacă-meargă, dar așa? Ciolaniadă grețoasă? Bă, parcă îți vine să vomiți, doar la ce spune omul ăsta.  E drept, Tișe are dreptate când vorbește despre aroganța și autosuficiența ăstora pe care îi numește „persoană fizică“ și se joacă de-a v-ați ascunselea acum cu partidul. Are și tupeu, pentru că de partea lui sunt  barosani unu’ și unu’, precum: Boc, Bolojan sau Falcă. Oameni care au făcut ceva în politică și administrație. De asta-i dă mâna să spună „STOP la toți lipsiții de valoare politică și administrativă! Plecați acasă și lăsați partidul pe mâna celor performanți!“. Ei, aici nu a prea nimerit-o. Dacă ar fi să plece acasă ăia lipsiți de valoare politică și administrativă, dar absoluți toți, îl asigur că ar rămâne partidul în curul gol. Dar, de fapt, domnul Tișe știe și el chestia asta, altfel nu ar fi spus: „atenție ca rămâneți fără partid, voi cei preocupați de Ciolaniadă!

Eu știu la cine se referă Alin Tișe. Și voi știți, dar, din păcate, nu are cojones. Îl păsuiește pe cobzarul șef din fruntea partidului, pentru că, în loc să spună lucrurilor pe nume, preferă doar să arunce vorbe în vânt: „Și mai grav, rămâneți fără oamenii din țara aceasta care credeau în PNL sau au așteptări de la PNL“.

E bun și asta, dar parcă prea puțin curaj de la un partid cu lideri ce-și spun descendenți ai Brătienilor.