15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
Please assign a Header Menu.
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
Victor Nafiru
mai 1 2022

Elevii și studenții vor primi și anul acesta, din partea Ministerului Educației, prin Programul Euro 2000, un ajutor financiar de 200 de euro pentru achiziționarea unui calculator sau laptop. Depunerea cererilor și dosarelor cu actele doveditoare se poate face până la 20 mai 2024!

Ministerul Educației derulează Programul „Euro 200” începând cu anul 2004, în baza Legii nr. 269/2004, obiectivele sale fiind stimularea achiziţionării de computere prin acordarea unor ajutoare financiare stabilite pe criterii sociale, respectiv dezvoltarea competenţelor de utilizare a mijloacelor IT & C.

Senatorul PNL, Marcel Vela, spune că, în anul 2023, prin Hotărâre de Guvern, au fost modificate Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziționării de calculatoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2004.

Astfel, Programul „Euro 200” merge mai departe, de acest sprijin urmând a beneficia elevii și studenții din învățământul de stat sau particular acreditat, în vârstă de până la 26 de ani, care provin din familii cu un venit brut lunar de maximum 500 lei pe membru de familie. Principala noutate introdusă de nouă hotărâre este următoarea: venitul brut lunar pe membru de familie s-a majorat de la 250 de lei la 500 de lei, urmare a evoluției indicelui prețului de consum comunicat de Institutul Național de Statistică.”, precizează senatorul Vela.

Viață grea, mon cherule, viață grea. Să prestezi trei ore pe săptămână (trei!!!) și 15, cel mult, pe lună, pentru 12.000 de lei, plus alte „mizilicuri” bănești, drept bonus, nu e de ici, de colo. Măsura e una corectă. La fel o gândit și Marcelu când i-o spus lu’ Ciucă:

– Decât să ținem ședințe cu doi, trei oameni, mai bine îi trimitem acasă. Că între noi fie vorba, sunt și ei oameni, nu mașini. Nu roboți. Să se bucure de primăvară, să se recreeze în sânul naturii, mai ales acu’ când, vorba cântecelului învățat la grădiniță: Înfloresc grădinile// Ceru-i ca oglinda// Prin livezi albinele// Și-au pornit colinda.

Nea Nicu, care nu-i iese din cuvântul lui Ciolo, l-a asigurat că așa e:

– Ai dreptate, Marcelule, i-ar fi zis nea Nicu. Să se ducă că au și ei nevoie de odihnă. Că m-am uitat la senatorii mei liberali, cât de supți sunt la față, cât de incoerenți sunt la interviuri. E clar, că sunt epuizați fizic, dar și psihic după atâta lucru. În ultimul timp i-am văzut tot mai apatici, lipsiți de vlagă. Nu mai performează, Marcelule, și asta mă îngrijorează. Că dacă ar ieși bătrânul Brătianu din cavoul lui și i-ar vedea… mamă, mamă. S-ar îmbolnăvi instant, nu alta.

– Nu te agita, mon cherule, că și ai mei sunt la fel. Lucrul ăsta l-o observat și bătrânul Iliescu, care m-o sunat într-o noapte, pe la două.

– N-avea somn, săracul de el… Reumatismul, cine știe!

– Stai să vezi ce mi-o zis: «Măi, dragă, Marceluș, că așa mă alintă el pe mine, îmi place cum combați, cum te implici peste tot. Îți admir destoinicia și cerbicia cu care abordezi orice proiect de țară. Repet, îmi placi, dar ți-aș recomanda să-i mai împingi de la spate pe ai tăi că s-au cam lăsat pe tânjală în ultima vreme.» Sincer, chestia cu tânjala nu mi-a picat bine, că tot așa îmi zicea și mie tata să pun mâna pe carte, că de nu ajung covrigar ca nea Costică, vecinul nostru.

Nu știam dacă bătea vreun apropo sau o spunea doar așa, să se fi aflat în treabă la ora aia. Eram în dilemă. Bine, nu în aia literară că, ți-am spus, eu toată viața mea am fost cu covrigii, cu hau, hau, nu cu reviste literare.  Până la urmă, tot bătrânul m-a lămurit ce fusese cu telefonul ăla din miez de noapte.

– Cum așa?

– Că dacă mai merg zilele astea pe la Buzău, să-i aduc și lui câțiva covrigi cu susan, că de ăștia îi plac lui și lu tanti Nina, dimineața la cafea cu lapte.

– Și i-ai adus?

– I-am adus o plasă, de aia cu un leu și cincizeci de bani, dar nu asta am vrut să-ți spun.

– Nu te înțeleg, Marcelule.

– Ce-i atât de greu de înțeles, nea Nicule? După ce m-a sunat bătrânul mi-a venit ideea cu programul ăsta de lucru, în regim hibrid. Că ce e prea mult, strică și, zău, nu vreau, ca peste ani, să ajungă vreunul dintre ei să ne sune noaptea, să-i aducem covrigi sau vreo legătură de ceapă, de la țară. Că acolo te duce politica. Te îmbolnăvește, nu alta.

– Ai gândit bine, Marcelule. Că boală grea ca surmenajul ăsta nu e nimic pe fața pământului

a.t.

Cele trei ordonanțe se referă la:

„O schemă de ajutor de stat de 100 de euro pe hectar (maximum 280.000 de euro) care se acordă sub formă de grant direct, în vederea compensării parţiale a creşterii costurilor de producţie, de recoltare, de transport şi depozitare a producţiei agricole vegetale primare obţinute la culturile înfiinţate în toamna anului 2022 şi recoltate în anul 2023.

Un ajutor pentru crescătorii de păsări şi de porci în cuantum maxim de 280.000 de euro. Algoritmul pentru porci: cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei, ratele de conversie fiind 0,3 UVM pentru porc gras, 0,5 UVM pentru animale de reproducție, respectiv scroafe și scrofițe. Pentru păsări: cuantumul ajutorului de stat este de 100 euro/UVM, echivalent în lei, ratele de conversie fiind 0,007 UVM pentru pui de carne și pui eclozionați, 0,03 pentru pui de curcă și pui eclozionați de curcă, respectiv 0,014 UVM pentru tineret de înlocuire și găini ouătoare, tineret de reproducție și găini rase grele.

Un ajutor pentru crescătorii de vite: 100 de euro per cap de bovină de carne, respectiv bubalină până la un maximum de 280.000 de euro.”, preciza senatorul Adrian Torma.

De formalităţi se ocupă deja Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, APIA

Torma mai spunea că „Speranţa noastră este ca aceste ajutoare să-i ajute cu adevărat pe aceşti oameni care ne pun zi de zi mâncarea pe masă şi de care avem mare nevoie în viitor, atunci când Puterea unui stat se va măsura inclusiv din perspectiva capacităţii de a-şi hrăni populaţia”.

spital acoperiȘ

„Îl felicit pe primarul Adrian Stoicu pentru că a reuşit să se mişte atât de repede prin hăţişul administrativ – birocratic. Speranţa este ca, până la sfârşitul anului, clădirea să fie modernizată şi spitalul să fie dotat corespunzător. La fel cum ne dorim să fie modernizată şi clădirea pentru tratamente paleative.” Primarul Stoicu s-a gândit şi la costurile aferente operării spitalului, de aceea vor exista panouri fotovoltaice şi pompe de căldură.”, remarca deputatul social-democrat.

Primarul Stoicu reamintește faptul că au fost alocați 3,5 milioane de lei Primăriei Bozovici, prin amendamentele pe care le-au depus parlamentarii PSD: Silviu Hurduzeu, Adrian Torma și Marius Damian, cărora li s-au alăturat Sorin Grindeanu şi Alfred Simonis.

„De asemenea, spitalul de la Bozovici beneficiază de o finanţare suplimentară de 3,2 milioane de lei de la Ministerul Sănătăţii condus de Alexandru Rafila. Banii în acest caz sunt alocaţi prin intermediul Spitalului Judeţean.”, a ținut să precizeze primarul comunei Bozovici.

Deputatul social-democrat subliniază motivele pentru care această zonă a Banatului de Munte are nevoie de o unitate spitalicească, având personalitate juridică. „Aş vrea să reiterez două chestiuni pe care le consider importante: Valea Almăjului are nevoie de un spital de sine stătător. Îmi doresc și voi face toate diligențele ca spitalul de la Bozovici să-şi recapete personalitatea juridică. Vedem că există complicaţii din perspectiva statutului de staţionar 4 al Spitalului Judeţean inclusiv când vine vorba de gestionare resurselor avute la dispoziţie.

Trebuie să dezvoltăm servicii de sănătate mai aproape de cetăţean astfel încât să-i ajutăm mai ales pe cei care suferă de boli cronice.”, a mai spus deputatul Silviu Hurduzeu

.

Am avut o școală, una dintre cele mai performante din Europa (cu siguranță că mă vor înjura mulți), și au venit unii,  au uns-o cu slănină s-o mănânce câinii. Cu bun-simț, câinii n-au mâncat-o, dar s-a ales praful de ea. Am avut și o agricultură, și iar vor spune unii că aberez, cu producții mari la grâu, porumb, floarea soarelui și ce s-o mai fi cultivat la vremea aia, cu zootehnie, sistem de irigații în care unii, frați cu ăia care au trimis la topit industria, care, să ne înțelegem, nu era a lui Ceaușescu, și-au băgat picioarele, distrugând tot ce le-ar fi amintit despre regimul comunist.

Ce avem astăzi? Uzine, combinate, mine închise ori puse la pământ, sate triste și golite de viață, bătrâni îngenunchiați și condamnați de neputința celor care conduc România de 34 de ani, copii orfani, cu părinți în viață, tineri ce halăduiesc în Europa celor bogați. Și ce mai avem? Avem printre cele mai mari prețuri la produsele alimentare din Europa, importăm tot ce altădată produceam grație „prăpăditelor” de CAP-uri și IAS-uri, și fabrici de mezeluri. Importăm anual 500 de mii de purcei, în mare parte din Ucraina care e în război, pentru că scroafele noastre s-au făcut afurisite și nu mai vor să se reproducă.

De parcă toate astea nu ar fi fost îndeajuns, vin cei de la Autoritatea Națională Fitosanitară și spun că, în urma controalelor și analizelor de laborator, au constatat că spanacul, ceapa verde, mărarul și pătrunjelul conțineau reziduri de pesticide cu valori mai mari decât limita maximă admisă. Știam, sau cel puțin așa bănuiam că stă treaba la roșii, ardei ori vinete, că le sunt grăbite coacerea. Sub nicio formă nu mă gândeam ca acest lucru să fie posibil și la amărâtul  ăla de pătrunjel  care dă gust mâncării noastre. Sau la mărarul care, între noi fie vorba, și-a pierdut până și din mirosul de altădată, dar și-a dublat prețul între timp.

Durerea e că, în timp ce noi de mirăm și ne lamentam, pe cei care ne servesc pătrunjel, mărar și alte astfel de produse îmbâcsite cu pesticide, îi dor la bască de controalele astea. Plătesc amenda, apoi o iau iarăși de la capăt, în timp ce noi ne căutăm de sănătate în spitale.

marginea1

Este vorba de blocuri de tip P+2 etaje + 3 parțial. La parter, etajul I și II au fost compartimentate câte șase apartamente a câte două camere, iar la etajul III au fost proiectate patru apartamente cu două și trei camere.

 „Cele două blocuri se construiesc prin Programul Național de Construire a Locuințelor Sociale. E un proiect pe care l-am accesat împreună cu colegii mei de la Proiecte Europene, Grațian Dobre, Bianca Bulgaru. E o lucrare făcută de o firmă din Reșița, Cristicons SRL, în colaborare cu firme de instalații electrice și sanitare tot din oraș. Mă bucur că reșițenii câștigă și fac lucrări de bună calitate”, mărturisește primarul Ioan Popa.

Primăria s-a angajat să amenajeze spațiile verzi, aleile pietonale, iluminatul și locul de joacă pentru copii, lucrările urmând să se execute în regie proprie.

În zonă vor fi construite locuințe pentru specialiști, în ideea de a rămâne în Reșița, dar și o parcare pentru turiștii care aleg să urce pe Semenic cu autobuzele electrice ale primăriei.

„Tot aici avem și un proiect pentru o creșă, deci încercăm să aducem în această zonă cam tot ce este nevoie, ca să nu fie obligați cei care se vor muta aici să-și ducă copiii pe distanțe mari. Proiectul pentru creșă este aprobat pe fonduri europene”, a adăugat Ioan Popa.

5

Directorul „Casa Alex”, Alexandra Torma ne-a mărturisit că a fost surprinsă plăcut de numărul mare de cumpărători, ceea ce dovedește faptul că oamenii nu doar că au auzit de „Casa Alex”, dar sunt și mulțumiți de calitatea serviciilor. Între altele, trebuie spus că se asigură transport pentru cumpărătorii care nu au această posibilitate.

„Astăzi am deschis al patrulea magazin al grupului nostru de firme și ne bucurăm că acest lucru s-a întâmplat aici, la Reșița. Am fost întrebați dacă nu ne temem de concurență, care se află la câțiva pași depărtare de noi, și le-am răspuns că, nu. Nouă ne plac provocările care mereu ne-au adus nu doar satisfacții materiale. Următorul magazin, ce va fi deschis la Sânnicolau Mare, intră în aceeași categorie. De ce? Pentru că am găsit la Sânnicolau Mare o piață neacoperită și că este situat aproape de Timișoara, unde noi avem o activitate foarte extinsă. Una peste alta, suntem optimiști și credem în viitorul companiei noastre”, a mărturisit Alexandra Torma.

Magazinul se află pe Calea Timișoarei, acolo unde a funcționat în trecut compania Mercur, suprafața utilă fiind de peste 800 de metri pătrați. Prin deschiderea sa, frații Adrian și Alin Torma, proprietarii Grupului de firme „Casa Alex”, au creat 27 de locuri de muncă, în felul acesta numărul total al angajaților ajungând la 300.

Casa Alex este magazinul de bricolaj perfect pentru oamenii gospodari, meșteri și pentru toți ceilalți care apreciază calitatea la PREȚURI EXCEPȚIONALE! Din magazinele Grupului Casa Alex, fiecare dintre noi ne putem achiziționa, la prețuri fără concurență,  materiale de construcții, parchet, gresie și faianță, uși interior – exterior, sobe, centrale, instalații sanitare, scule de mână, vopsele, produse electrice și electronice, tâmplărie PVC.

Vă veți convinge, doar trecându-i pragul!

popa moatĂr!

Într-o conferință de presă ce a avut loc astăzi la sediul OSBM, președintele Consiliului de Administrație, primarul Reșiței, Ioan Popa, și directorul ocolului, ing. Mihai Moatăr, au prezentat primăriile ale căror datorii sunt de sute de mii de lei.

„De la înființarea sa, Ocolul Silvic Banatul Montan a întâmpinat mari probleme în a recupera banii pentru pază și administrarea Ocolului Silvic Lăpușnicu Mare. Cu vehemență ni s-a refuzat plata acestor servicii. Oamenii păzesc de șase ani pădurile de la Lăpușnicu Mare, peste 1000 de hectare. La un moment dat, datoria primăriei către ocol a fost de peste 1 milion de lei, ne-am judecat până la Înalta Curte de Casație și Justiție. Sentința este definitivă, este executorie. Anul trecut, în august, m-a contactat primărița de la Lăpușnicu Mare, în vederea unei păsuiri, a unei eșalonări ce s-ar fi întins pe o durată de vreo zece ani. Evident că am refuzat, iar astăzi datoriile sunt de 880 de mii de lei. Cu toate astea, oamenii își iau banii cu ajutorul și prin înțelegerea de care dau dovadă alte primării. În acest context au solicitat să protesteze în fața primăriei și nu li s-a permis.”, a ținut Popa să clarifice motivele ce au condus la încercare de protest a angajaților.

Directorul OSBM, Mihai Moatăr, a prezentat situația la zi, remarcând ca și Ioan Popa, lipsa de înțelegere, dar și reaua-voință a Mihaelei Drăgilă, primărița din Lăpușnicu Mare.

Pentru că nu poate recolta masă lemnoasă, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a plătit  396 de mii de lei iar din 2019 și până astăzi, doamna primar a primit prin programul Silvomediu peste 250 de mii de lei. Așadar, doamna ar fi avut posibilitatea și banii suficienți ca să ne plătească datoria. Două procese câștigate la Înalta Curte au făcut ca să putem recupera parte din datoria acestei primării. Deci plățile le-a făcut în general constrânsă de instanțele judecătorești, de executor sau doar prin plata a unor părți din datorii., a mărturisit directorul Moatăr.

Dincolo de intervențiile celor doi, au existat voci din rândul angajaților care susțineau că nu e posibil ca primărița să sfideze atâția oameni, iar singura ei preocupare este să dispară acest ocol silvic.

Ultimul cuvânt l-a avut Ioan Popa (încă coleg de partid cu primărița), care a ținut să o atenționeze: Fac un apel la primărița Mihaela Drăgilă să se oprească cu aceste demersuri și să-i plătească pe oamenii din spatele meu (angajații Ocolului Silvic al Banatului Montan prezenți la conferința de presă). Am fi putut pune sechestru pe terenurile, mașinile, bunurile, activele primăriei de la Lăpușnicu Mare. Dar am evitat acest lucru pentru că era jenant să ajungem în această situație. Dar observ că nu avem alte modalități prin care ne putem recupera resursa financiară“,

semnare contract gen 8

Este vorba de Școala Generală nr. 8, cunoscută și sub numele de Corpul B al Colegiului Național Traian Doda. Valoare totală a investiției este de de 3,6 milioane de lei.

„Mai avem de semnat un contract pentru fostul internat al aceluiași colegiu, precum și contractul pentru Liceul Tehnologic Dacia, dar acela e pe altă axa de finanțare, pe Fondul de Mediu, astfel încât la final putem spune că majoritatea unităților de învățământ din Caransebeș vor fi reabilitate.

În curând vom semna și proiectul de dotare a tuturor unităților de învățământ. Sunt mulți bani care vin pentru școli, câteva zeci de milioane de lei. Va trebui să găsim soluții pentru neîntreruperea procesului educativ, sigur că lucrările se vor concentra în perioada de vacanță pe lucrările de interior, în vreme ce exteriorul se va face în restul perioadei de un an.”, a mărturisit primarul Felix Borcean.

Nu mai departe săptămâna trecută când, nemaiavând în cine să dai, te-ai legat de vicele CJ, Marius Isac, interzicându-i lui și membrilor Bisericii Baptiste din care face parte, să meargă în centrele de bătrâni și copii instituționalizați. Vorba ta, Puiuc, „Oricine dorește să ajute persoanele cu nevoi din centrele sociale e binevenit să o facă și nu cred că cineva întreg la minte ar putea să refuze.” Și atunci, tu de ce i-ai refuzat? Pentru că nu ești întreg la minte ori că Marius Isac nu a a făcut o cerere scrisă în acest sens? Să nu spui că în paranoia ta ți-a fost teamă că Isac va merge la oamenii aceia bătrâni sau la tinerii ăia care nu au drept de vot (pentru că nu au 18 ani) să le spună: „Votați PSD și pe Silviu Hurduzeu.”

Auzi, Romi, da acu’ un an, acu’ doi ani, Marius Isac ți-a cerut permisiunea să intre în aceste centre sociale împreună cu prietenii săi de credință? De Paște, de Crăciun, de 8 Martie sau cu alte ocazii, ți s-a adresat în scris pentru a merge cu cadouri la oamenii de acolo? A, înțeleg, atunci era liberal ca și tine și nu avea nevoie de nicio aprobare. Atunci făcea campanie pentru PNL, nu ca acum pentru PSD. Așa e?

Bă, Romi, tu chiar crezi că voturile alea (30, 40 sau cât or fi ele în final), s-ar fi dovedit decisive pentru câștigarea alegerilor de către un partid sau altul? Cu alea 30, 40 de voturi te-ar fi bătut Hurduzeu? Mă îndoiesc că de ele ar fi depins soarta alegerilor la Consiliul județean. Și știi și tu treaba asta, mai cu seamă că te lauzi cu sondajele plătite de tine. Nu, nu au nicio legătură cu votul final. Ai vrut să te răzbuni, să-l pui la colț pe Marius Isac pentru că a trecut la PSD. Ai făcut-o cu răutatea la care nici măcar în Postul Paștelui nu poți renunța.

Dar ce uiți tu, Puiuc, e nu lu’ Marius Isac i-ai făcut un rău, ci acelor persoane cu care viața a fost mai puțin generoasă. Acelor oameni care așteaptă cu lacrimi în ochi orice vizită de acest gen în preajma sărbătorilor, când fiecare încearcă să fie mai bun și să ofere din prea plinul lor. Dar cum să înțelegi tu una ca asta?

Potrivit deputatului Dumitru Rujan, prin contractarea acestor împrumuturi se asigură cofinanțarea proiectelor realizate cu fonduri externe nerambursabile de la Uniunea Europeană, finanțarea cheltuielilor neeligibile asociate proiectelor și sumele necesare implementării proiectelor finanțate prin PNRR, aflate în sarcina bugetului local, evidențiate distinct în fiecare contract.

„Dobânda aferentă creditului este ROBOR la trei luni, comunicată de Banca Naţională a României în ultima zi lucrătoare a lunii anterioare autorizării împrumutului, la care se adaugă o marjă în funcţie de scadenţa împrumuturilor, rata dobânzii rezultată rămâne fixă pe toată durata de derulare a împrumutului.

Marja este 1 punct procentual pentru scadenţe de până la 3 ani, inclusiv, și 1,5 puncte procentuale pentru scadenţe între 3 şi 5 ani, inclusiv.”, ține să precizeze deputatul Dumitru Rujan.

Perioada de rambursare este între 1-5 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate, parţial sau integral, iar valoarea maximă ce poate fi autorizată este nelimitată în cazul comunelor și orașelor, 10 milioane lei pentru municipii și 25 milioane lei pentru județe.