Poate cel mai reprezentativ urmaș pe linie maternă a lui Gelu, Glad și Menumorut (exact nu se știe al cui dintre cei trei voivozi este, dar ce mai contează), Elie Beau Le Jean a ajuns marcă înregistrată în politică, la fel ca Adria fraților Micula pe piața băuturilor carbogazoase. Și asta pentru că a dus reforma fiscală pe cele mai înalte și nesimțite culmi ale gândirii sale filosofice. Exemplele sunt multe, începând cu tăieri de pensii, de tot ce înseamnă ajutoare sociale, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități, și până la majorarea taxelor și impozitelor pe terenuri, case, mașini, loc de veci, aerul inspirat și expirat.
Ultimul exemplu în materie de filosofie de viață este cel enunțat săptămâna trecută, la o televiziune la care e ca la el acasă, în Bihor, ori de câte ori simte să se reculeagă: „Gândiți-vă că este anormal să finanțezi, de exemplu, o facultate cu aceeași sumă, dacă absolvenții ei nu lucrează niciunul în domeniu pe care l-a absolvit, față de o facultate la care, nu știu, 90% dintre ei lucrează în domeniul respectiv.” După vorbele astea deștepte, fanii săi s-au sunat și și-au dat întâlnire pe Facebook, Tik Tok și pe alte platforme și rețele de socializare pentru a-și exprima bucuria sinceră față de gândirea filosofică a stră-stră-strănepotului al acelor trei voievozi. Repet, sigur, nu se știe al cui dintre ei.
Și au început: „Bă, ai văzut ce le-o zis-o nea Ilie?” Celălalt: „Da, bă, m-o uns la inimă. Ce-i al lui e pus de-o parte. Le are cu cifrele, cu logica, ce mai!” Altul: „Ai dreptate, frate. E deștept foc! Se vede de la o poștă că nu e ca Ciolacu și Dăncilă din cauza cărora am ajuns unde am ajuns.” Ascultat de la Bruxelles sau Londra, Beau Le Jean are dreptate pe fond. Păi e posibil, dom’le, să termini o facultate (Administrație publică, de exemplu, sau Drept) ca apoi să te angajezi vânzătoare la un butic ori, în cel mai bun caz, să urmezi o postliceală sanitară, un curs de șase săptămâni de manichiuristă, frizer sau frizeriță, pentru că în orașul tău locurile de muncă în administrație sunt puține, iar alea care există sunt ocupate grație culorii politice, a unchilor și babacilor care își schimbă nevestele și amantele între ei?
Apoi, nea Ilie ăsta cel deștept știe că există universități de fabricat ingineri, care după absolvire, în lipsă de oferte, lucrează pe taxi, ca distribuitori de tot felul de prostii și șoferi la firmele de curierat? Cine e prostul să nu lucreze în domeniul pentru care s-a pregătit în facultate? Lucrează pentru că nu are o altă variantă. Și nu pentru că universitățile ar produce cu bună știință șomeri, ci pentru că statul este incapabil să redreseze economia, să creeze locuri de muncă, să confere stabilitate financiară. După logica lui Bolo, jumătate din universitățile subvenționate de stat ar trebui închise ori „curățate” de acele facultăți ce devin „inutile” mai târziu pe piața muncii. În felul acesta, România s-ar putea întoarce liniștită la coada vacii. La iarba verde de acasă, acolo unde s-a născut Miorița, Ana lu’ meșterul Manole, să țină în mâini coarnele plugului tras de boi sus pe plai, pe o gură de rai!
