Fără miștouri, după terminarea mandatului neamțu’ ar putea să ia exemplu lu’ Arnold Schwarzenegger și să apuce de jucat în filme. La început în seriale, gen Las Fierbinți, lângă Bobiță și Giani, poate chiar în locul primarului Vasile, până își face mâna. Că mușchi are, ce-i a lui, e a lui! Dacă ar putea lucra puțin și la grimasele alea de pe față, că în rest nu ai ce să-i reproșezi. La polul opus, Florin Cîțu, braț fleșcăit, mușchi ioc. Da, bine, bă, și voi acu’ ce pretenții puteți avea? Că doar nu ați vrea ca prim-ministru să fie mai vânjos decât președintele.
Ce-au vrut, de fapt, cei doi să ne arate? Că au sânge în instalație și nu se tem de un vaccin de care unii fug ca dracu’ de tămâie? Sau au vrut să ne demonstreze că ei, cei din frunte țării, carevasăzică, trebuie să fie un exemplu demn de urmat ori de urmărit la TV, măcar aici și în astfel de momente cruciale, pentru noi toți? Nu știu ce-o fi fost în mintea lor, cert este că, cel puțin până acum, nu le-a ieșit expunerea la televizor. Platforma aia pe care te înscrii merge ca ochiul mortului, telefoanele aplicației nu fac față (imaginați-vă ce s-ar întâmpla în caz de cutremur, incendii sau inundații apocaliptice), iar colac peste pupăză, dozele de vaccinuri sunt atât de puține încât… Mai bine tac, că numai mă enervez când îmi amintesc.
Și apropos de mâneci suflecate. Am vrut și eu să fac la fel. Să fiu un bun exemplu pentru poporul din Banatul de Munte, în condițiile în care am fost primul și, cred singurul ziarist din Caraș-Severin infectat cu coronavirus. Și dacă am fost primul, să fi fost și primul vaccinat. Că așa am văzut în filmele americane. „Da, bă, dar ălea sunt filme. Și americane, pe deasupra, ce-ai fi vrut?“, a făcut mișto de mine un amic.
Nu m-am lăsat. Am vorbit cu ăia de la DSP, cu cel mai mare din DSP, și mi-a zis că nu se poate, că trebuie să aștept să-mi vină rândul. La ăia care s-au vaccinat peste rând, politicienii, cine alții, s-a putut? Nu am întrebat atunci, o fac acum. Am sunat la prefectură și răspunsul a fost ceva de genul, „stați să vedem, să vorbesc cu șefii“. De atunci a trecut aproape o lună. Credeam că șefii sunt plecați în concediu, în recuperări și de aia nu am mai primit răspuns. M-am interesat. Nu sunt plecați niciunde. Sunt la lucru, bine, mersi, însă stau prost cu răspunsurile.
Nu am dezarmat nici de data asta, și m-am pus să sun la telefonul primăriei ca să mă programez. O dată, de două ori, de o sută de ori, de o sută și ceva de ori până s-a plictisit telefonul, și mi-am ieșit din pepeni: „Bă, eu nu sunt prostul vostru, să stau toată ziua pe telefon. În plus, nici nu am brațul lui Iohannis.“ Așa că, vă las să vă spălați pe cap cu vaccinul vostru cu tot!
asta e tara reala, nu ce ne arata tv ul. o tara in dezordine, fara nici un pic de infrastructura administrativa functionala, fara multe altele. dar ce e grav, ca tara, nu are o strategie de dezvoltare. merge, asa domol, pas cu pas, sa nu fie prea repede, ca gifiie cel de la cotroceni. vorba lui, base sau antonescu,, johanis, vorbeste rar, si gindeste cum vorbeste,, dar e consecvent si fara orizont. vremuri aiurea si oameni dezorientati, vorbesc de cei obisnuiti, unii in pragul depresiei si paroxismului. halal ,tara lui johanis??