Consiliul Local, Primăria Orașului Bocșa, Compartimentul Casa Orășenească de Cultură Bocșa, cu sprijinul Paeohiei Ortodoxe Române cu Hramul „Nașterea Maicii Domnului”, din Bocșa-Vasiova, organizează luni, 8 septembrie, Ruga de la Vasiova.

Tradiționala manifestare începe cu slujba de vecernie, oficiată la ora 18, după care Ansamblul „Bocșana” dă startul dansului, muzicii și distracției, de la ora 18,30 până la ora 23.

De la 19, 30, pe scenă va urca formația „Formula 1”, condusă de Doru Țăranu, precum și soliștii vocali Liliana Laichici și Nelu Blidaru.

Suspendarea temporară a finanțării unor investiții locale ce se derulează prin PNRR, PNDL și Angel Saligny generează o stare de confuzie și de incertitudine în privința derulării acestora.

Primarii sunt convinși că aceste lucrări nu vor putea continua, atâta timp cât timp ele nu vor putea fi decontate.

Primarul Romeo Răduță afirmă că Băuțar, comuna pe care o conduce, se află într-o astfel de situație ingrată:

 „Se anunță vremuri grele și pline de incertitudini pentru noi, primarii. Eu am mai multe investiții derulate prin programe naționale, unde am avut probleme din cauza constructorilor care mai mult au stat decât au lucrat. Avem proiectecu risc mare de a fi blocate. Extinderea rețeleu de canaqlizare, finanțată prin Programul Anghel Saligny este un exemplu. Lucrarea a fost licitată, daqr nu și începută. Există riscul să nu se mai facă, pentru că am înțeles că se blochează până în decembrie 2026. Asta e o veste extrem de proastă pentru noi și pentru comunitate.”

Primarul Răduță trage un semnal de alarmă și în privința proiectelor de apă și canal finanțate prin PNDL 1 și 2.

„La proiectul de apă, pe PNDL 1, și canalizarea, pe PNDL 2, executanții nu mai vin la lucru. Au aflat că nu se plătește nimic până în noiembrie sau decembrie, și că nu se decontează lucrări. Așa nu reușesc să-i readuc pe șantier”, preciza primarul comunei din Băuțar.

Pe lângă aceste probleme, care vor crea, cu siguranță, neplăceri, Romeo Răduță spune că această politică de austeritate se va restrânge direct asupra primarilor, deoarece oamenii nu vor înțelege corect ce se întâmplă la nivelul administrațiilor locale:  

„Nu ne pică bine decizia Guvernului. Oamenii nu vor înțelege. Vor spune că tot noi primarii suntem de vină, că nu suntem în stare să facem nimic. Problema nu este de la noi, ci de la cum a fost condusă țara în ultimii 30 de ani.”

Altfel spus, o adaptare la tehnologie de ultimă generație, operativitate și acces la serviciile și operațiunile financiare, ce permit realizarea în timp rapid a tranzacțiilor bancare.

Prezentă la inaugurarea sediului, Anca Flueraș, directorul directorul zonei Timișoara BCR, mărturisea, evident cu emoții, dar și fericită în același timp:

„E o zi specială pentru noi, un sediu nou, haine noi, încercând să fim parte a comunității, să generăm încredere în clienții noștri și nu doar prin competențele echipei de la Reșița, care este una extraordinară, dar și prin modul cu care alegem să stăm de vorbă cu clienții. E mai mult decât o haină nouă, înseamnă un sediu care arată că avem încredere unii în alții și vrem să fim parte a comunității din Reșița.”

Noua locație este gândită pentru a oferi o experiență complet diferită:
Zone de self-service 24/7 cu echipamente moderne pentru tranzacții rapide și simple,
Un spațiu prietenos și confortabil, unde timpul de așteptare scade semnificativ,
Consultanță personalizată din partea unei echipe dedicate, mereu gata să fie alături de clienți.

Directorul Sucursalei BCR Reșița, Claudiu Dolot, a mărturisit că BCR Reșița nu sete doar o sucursală, ci și un partener de încredere în viitorul financiar al comunității din Caraș-Severin

„BCR Reșița înseamnă mai mult decât o sucursală modernă, înseamnă oameni, înseamnă soluții create pentru comunitatea noastră și sprijin pentru clienții băncii. Acestă investiție reprezintă angajamentul BCR față de modernizarea și excelența pe care vrem să o implementăm. Suntem aici, acasă, în Caraș-Severin, să construim împreună un viitor sigur.” a mai spus directorul Dolot.

Potrivit edilului-șef, a fost refăcut pavajul și reamenajate spațiile verzi. Întregul spațiu a fost gândit de administrația din Turnu Ruieni ca un loc accesibil și prietenos, unde oamenii să se poată aduna pentru a participa la diverse evenimente organizate peste an.

„Acest spațiu, care reprezintă inima comunității, a fost modernizat pentru a oferi locuitorilor un cadru mai primitor, sigur și plăcut pentru întâlniri, evenimente și activități zilnice. Acest proiect marchează încă un pas important în direcția dezvoltării comunei noastre și confirmă angajamentul nostru de a investi în confortul și calitatea vieții pentru cetățeni”, mărturisea primarul Cosmin Belci, care invită turiștii ce traversează comuna Turnu Ruieni în drumul lor spre stațiunea Muntele Mic să viziteze zona centrală a localității Borlova.

De aici și disputele la nivelul Coaliției între PSD și ceilalți parteneri care susțin măsurile fiscale luate de premierul Ilie Bolojan.

Cu toate aceste incertitudini, în teritoriu primarii și președinții de consilii județene sperând ca să se revină asupra acestor măsuri. De exemplu, la Bocșa continuă lucrările de modernizare a străzilor Medreșului și Izvor, investiție finanțată de la bugetul de stat prin Programul „Anghel Saligny”, dar faptul că aceasta este realizată într-un procent de doar 30% îngrijorează administrația locală.

Viceprimarul Bogdan Pop, spune că cele două străzi sunt deja pregătite pentru etapele următoare ale proiectului. Stratul de piatră a fost așternut, iar tubulaturile necesare pentru preluarea apelor pluviale au fost montate, pregătind terenul pentru rigolele care urmează a fi executate și ar urma să se toarne stratul de asfalt.

Chiar și în variantele cele mai negre, constructorul implicat în modernizarea celor două străzi din Bocșa a asigurat administrația locală că lucrările vor fi duse la bun sfârșit.

Acțiunea în teren a reunit toți actorii implicați în derularea proiectului, de la autorități județene până la reprezentanți ai antreprenorului și ai comunităților beneficiare. Întâlnirea a avut ca scop stabilirea detaliilor tehnice și organizatorice, necesare înaintea începerii efective a lucrărilor, programate să debuteze simultan din ambele capete ale drumului.

Proiectul în sine vizează, între altele:

reabilitarea de poduri și podețe;

amenajarea acceselor la proprietăți;

lucrări de consolidare și protecție a drumului;

modernizarea sistemelor de colectare a apelor pluviale;

implementarea măsurilor de siguranță rutieră.

Proiectul este derulat cu finanțare prin Programul Regional Vest 2021–2027, gestionat de ADR Vest în calitate de Autoritate de Management. Valoarea totală a investiției este de 247.850.791,28 lei, din care 208.684.754,39 lei provin din fonduri europene.

Implementarea lucrărilor este programată pe o perioadă de 36 de luni de la semnarea contractului, perioadă în care zona va beneficia de un șantier activ, menit să transforme complet calitatea drumului și să impulsioneze dezvoltarea economică și turistică a întregii zone.

În trecut, asfaltarea străzilor în Măureni și Șoșdea, sat aparținător, și realizarea stației de apă au fost realizate prin Programul Anghel Saligny, pe marginea căruia s-a iscat o întreagă dispută între premierul Ilie Bolojan și PSD care se opune măsurilor de întreruperea finanțărilor acestor investiții aflate în diferite faze de implementare.

„Majoritatea proiectelor pe care le derulăm în prezent sunt pe finanțare de la Compania Națională de Investiții și Ministerul Dezvoltării, fiind realizate în proporție de peste 80%. Din acest punct de vedere nu mai punem problema nefinanțării lor.”, mărturisea primarul comunei, Brian Filimon.

Luna trecută au început lucrările de reabilitare al Căminului Cultural Șoșdea, finanțat prin Administrația Fondului pentru Mediu. Filimon spune că finanțarea este una consistentă, în condițiile în care imobilul este unul construit de mult și care de-a lungul anilor nu a mai suferit lucrări asemănătoare

Timp de patru zile, 14-17 august, localnicii vor asista la spectacole și concerte și vor putea dansa pe ritmuri de muzică populară, ușoară și de alte genuri.

Pe scenă vor urca, între alții, îndrăgiții interpreți de muzică populară Stana Izbașa, Mirela Petrean, Marissa, Ramona Geanina Boboescu, Alex Brundean, Amalia Tudose, Cătălina Badea.

Nu vor lipsi de la întâlnirea cu publicul local Babasha, Johny Romano, Aza ori Milan Jovanovic Jabucancac.

De asemenea, vor încânta spectatorii cu dansurile lor sârbești. artiștii amatori din ansamblurile Tommy Land, Moldova Nouă, Soko-Socol și al Casei de Cultură din Moldova Nouă.

Spectacolele se vor desfășura, în fiecare seară, pe faleza Dunării începând cu ora 19.

Potrivit șefului județului, DJ571 este un drum de 46 de kilometri ciuruit și esențial pentru locuitorii județului. El este însă mai mult decât atât – este și dovada cea mai importantă că se poate și la noi în județ. Este exemplul căii de urmat pentru Caraș – Severin.

„Este cel mai mare proiect cu fonduri europene în care CJ Caraş – Severin este lider de proiect. El are o valoare de 247.850.791,28 lei (aproape 50 de milioane de euro), din care 208.684.754,39 lei (aproape 42 de milioane de euro) sunt fonduri europene. Pe lângă refacerea drumului efectiv, se vor moderniza şi construi spaţii verzi noi, perdelele forestiere, podurile şi podeţele, spaţiile publice de transport public şi iluminat.

Perioada de implementare este de 36 de luni. Sunt convins că acest interval de trei ani este suficient şi că firma câştigătoare va fi motivată să facă treabă foarte bună. Știu că oamenii așteaptă de mult timp – am primit, cred, sute, dacă nu chiar mii de întrebări în acest sens. A trebuit să mai așteptăm anumite formalități birocratice. Credeți-mă că eu îmi doresc mai mult ca oricine finalizarea acestui proiect până la sfârșitul acestui mandat de președinte de Consiliu Județean.”, a mărturisit Silviu Hurduzeu.

În opinia acestuia, proiectul este complex și nu se va face bătând din palme. Va exista un disconfort pentru care își cer scuze încă de pe acum, plecând de la ideea că nu poți face omletă dacă nu spargi niște ouă.

„E un proiect pe care l-am preluat de la fosta administraţie şi pe care intenţionez să-l duc la bun sfârşit. Aşa cum voi face cu toate lucrările importante pentru Caraş – Severin.

Aşa cum am spus când am preluat funcţia în noiembrie 2024, există două priorităţi absolute: repararea infrastructurii de transport şi deblocarea proiectelor cu fonduri europene care stăteau la sertar. Acesta este un exemplu foarte relevant dată fiind suma mare şi importanţa obiectivului de investiţii.

DJ 571 este un proiect esenţial pentru Banatul de Munte atât din perspectiva cărăşenilor care vor beneficia de acest drum, cât şi a posibililor turişti care vor să ajungă la Cheile Nerei, Cascada Beușnița sau Lacul Ochiul Beiului.”, a mai spus Silviu Hurduzeu.

Iată precizările făcute de parlamentarul cărășean, precizări ce țin seama de realitatea existentă în cele două regiuni ale Banatului.

„Ca deputat PNL în Circumscripția 11 Caraș-Severin, susținător al coaliției din care facem parte și al măsurilor care reformează Statul Român, vă transmit și Dumneavoastră propunerea referitoare la stabilirea sediului regional al Direcției Silvice Regionale la Reșița, în județul Caraș-Severin.

Astfel, principiul de reducere a cheltuielilor și eficientizare va fi și mai complet, făcându-se economii însemnate la bugetul Romsilva.

Din mai multe motive…

De la cele tehnice, care implică un management operativ (județul Caras-Severin are a doua mare suprafață silvică din Romania), până la cele logice ce țin de topografie, relief și geografie. Precizez ca în anul 1968 la Reforma administrativa de atunci, judetul Caraș-Severin s-a format din două județe, județul Caraș și județul Severin.

De exemplu, ca sa ajungă cineva de la Direcția Silvică Regională Banat din Timisoara până la Ocolul Silvic Berzeasca din sudul județului Caraș-Severin (sau invers), este nevoie de trei ore de deplasare…cam cât de la Reșița la Craiova.

Viitoarea Direcție Silvică Regională Banat va administra 401.945 ha de pădure, din care în Caraș-Severin sunt 324.430 ha, iar în Timiș numai 77.515 ha.

Deci, activitatea pentru administrarea pădurilor este de 80,8% în Banatul de Munte și de doar 19,2.% în Banatul de pustă, in județul Timiș, cu suprafețele preponderent agricole din Câmpia de Vest.

Așadar, consider ca stabilirea sediului administrativ la Timișoara nu este cea mai bună soluție, deoarece activitatea de intreținere a pădurilor este de peste 80% în județul Caraș-Severin.

Si la recoltarea masei lemnoase la produsele principale, volumul mare este tot în favoarea județului Caraș-Severin.

-CS: 654.000 mc

-Tm: 191.000 mc

Nu mai aduc aici in discuție celelalte activități ale Romsilva, ce tin de fondul cinegetic, ape, păstrăvării, drumuri forestiere, exploatări cu probleme din cauza condițiilor de relief sau a fenomenelor meteorologice, etc.

Vă rugăm să țineti cont de experiența silvicultorilor din Banatul de Munte, de speciile valoroase de lemn din padurile din Caraș-Severin, de suprafața de foioase unică în România, de specificul zonelor forestiere și montane care sunt rezervații naturale cu impact major pentru conservarea naturii, de istoricul tradiției forestiere încă din vremea imperiului habsburgic, unde fondul forestier se administra inclusiv prin comunitati de avere și composesorate.

Insistăm să luati în calcul și toate costurile întreținerii unui sediu în municipiul Timișoara (unul din cele mai scumpe centre urbane din țară din punct de vedere imobiliar), de toate cheltuielile aferente deplasărilor foarte lungi și dese de la ocoalele silvice din Caraș-Severin la viitorul sediu din Timisoara (carburant, timp pierdut, diurne, cazari scumpe, etc).

Așadar, stabilirea sediului DSR Banat intr-un judet cu păduri puține (sub 20%) și specii forestiere comune, într-o zonă urbană de câmpie aglomerată și la marginea regiunii este și ineficienta si absurdă, producând pagube însemnate Statului Român, proprietarul pădurilor pe care le administrează Romsilva, acum într-o perioadă în care toți românii facem eforturi pentru reducerea cheltuielilor bugetare.

Dacă facem o comparație, este exact cum s-ar eficientiza Aeroportul “Traian Vuia” din Timisoara, mutându-se sediul la Reșita în județul Caraș-Severin, cu populație mai puțină, pista rămânând, logic și normal, în zona de câmpie și în județul cu cea mai multi pasageri!

Stimată doamnă Ministru,

Vă felicit pentru reorganizarea regiei, cât și pentru inființarea Directiei Silvice Regionale Banat, rugându-vă să luați act de această solicitare firească, logică și obiectivă și din partea unui deputat de Caraș-Severin care susține actuala formulă de coaliție de guvernare și la care achiesează toți colegii și toate autoritățile din Banatul de Munte:

– Sediul administrativ al Direcției Silvice Regionale Banat să fie în județul Caraș-Severin, în municipiul Reșita, în mijlocul pădurilor seculare din Banatul de Munte!”

De-a lungul anilor, ATOP a reprezentat motiv de discuții și nemulțumire venie din partea consilierilor județeni aflați în opoziție.

„Guvernul a emis o HG pentru modificarea și completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a autorităţii teritoriale de ordine publică. Pe scurt, până acum, membrii acestor structuri primeau anumite sume de bani lunare, care puteau ajunge şi la 4.000 de lei de persoană. Din acest moment, activitatea va fi neremunerată. E genul de măsură bună şi dezirabilă prin comparaţie cu economia făcută prin blocarea proiectelor de asfaltări sau de extindere a reţelelor de apă şi canal.

Trebuie spus că, la nivelul judeţului Caraş – Severin, de la momentul preluării mandatului de preşedinte al Consiliului Judeţean, am luat decizia să nu constituim acest ATOP. Eu, personal, înţeleg că situaţia bugetară nu este fericită şi că trebuie acţionat acolo unde se pot face economii fără impact semnificativ asupra bunei funcţionări a instituţiilor. Această structură nu este fundamentală pentru judeţ şi, ca atare, am preferat formula unei economii. Mai rămân bani de câţiva metri cubi de asfalt pe an.”, mărturisește președintele Silviu Hurduzeu.