Nicușor, care în acele momente făcea repetiții cu Garcea la un număr de stand-up-comedy, nu a avut nimic împotrivă, mai ales că premierul l-ar fi asigurat de o chestie: „Apăi dragul meu, dacă nici Mișu nu face curățenie în guvernul ăsta, atunci putem să punem lacăt pe palat și să plecăm cu toți acasă.” Cum spuneam, președintele a fost de acord și între două grimase a la Mr. Bean i-ar fi spus: „Nea Ilie, nu mă interesează că e prietenul tău, dă-i tot cere, casă, masă, bani, important să facă treabă bună. Să nu vii la mine după aia să mi te plângi de el.” Zis și făcut. Jurcă s-a transferat de la Primăria Oradea, unde a lucrat din 2007, a primit casă la doi pași de guvern, un apartament cu patru camere, și s-a pus pe treabă, după cum i-a cerut prietenul său, Ilie: „Sunt prea mulți cârnați, Mișule, în Cancelaria asta, dă-i afară fără milă. Fă curățenie, nu ierta nimic!”
Și Mișu, soldat conștiincios, s-a pus să radă cheltuielile „am…lea” de la guvern. A dat afară șoferii, (după modelul Dunca la CJ Caraș-Severin) a continuat cu portarii, femeile de serviciu, cu cei care aveau alte opinii. Pe miniștrii i-a pus să circule cu mașinile personale, a desființat bufetul suedez, nu înainte de a înjumătății roșiile și castraveții din salatele servite la friptură. A cerut program de apă la toaletele guvernului că observase că unii stăteau mai mult la budă decât la locul de muncă. În fine, a tăiat tot ce i s-a părut că poate aduce economii la buget, iar când a văzut că toate tâmpeniile alea nu prea au dat rezultatele scontate, a cerut lista cu angajații Cancelariei care au protestat spontan în data de 15 septembrie. „Afară cu ei, Mișule”, l-ar fi încurajat prietenii din preajma lu’ nea Ilie.
„Don Mihai, ce faci domnule? Păi se poate una ca asta? i-ar fi bătut obrazul sindicaliștii. Altă treabă nu ai decât să-i dai afară pe cei care își apară drepturile. Tocmai tălică te-ai găsit să faci pe justițiarul? De ce n-ai făcut treaba asta la Oradea?” Hopa, ce treabă, care Oradea? au întrebat unii mai neștiutori. „Cum, bre, nu știi cum, anul trecut, an electoral carevasăzică, don Mișu a aruncat în stânga și-n dreapta cu milioanele de euro? Păi vă povestesc eu”, a spus un sindicalist, numărând festivalurile, concertele și parangheliile, precum Ghiță Pristanda steagurile: Sounds of Oradea Festival, Ora Jazz Festival, România Unește, Festivalul Copiilor, Zilele Sfântului Ladislau, Bicentenar Avram Iancu, Xman, Ziua Culturii Slovace, concert Andrea Bocelli, etc.
În total, Primăria Oradea a cheltuit peste 16 milioane de lei pe astfel de activități culturale, cu peste 40% mai mult decât în anul precedent. Totul s-a derulat prin asociația APTOR care, cu totul întâmplător, nu-i așa? a ajuns să fie condusă, din februarie 2024, repet, an electoral, de Mihai Jurca, care nu s-a uitat la bani când a venit vorba de campanii de culturalizare, socializare ori electorale. Același Mihai Jurca, care astăzi pune pe liber șoferii de la guvern, îi îndeamnă pe miniștri să vină la lucru cu bițicla ori trotineta, totul în numele a măsurilor de austeritate ale omului care l-a dus de la Oradea la București. Don Mișu, mare ipocrizie sau cum se spunea pe vremea lu’ nenea Iancu: „Curat murdar, coane Fănică!” Păi, tocmai matale care anul trecut aruncai cu milioanele de lei fără nicio strângere de inimă să vorbești de economii și tăieri bugetare?
