Da’, dă-te mai aproape de gard, că nu te mănânc. Curaj, apropie-te. Dacă de ai tăi de acasă ți-e teamă, ce să mai zic de străini. Vino încoace, că vreau să povestesc ceva cu matale. Auzi ce vorbesc ăștia tineri când se întâlnesc pe unde umblă noaptea, de când ați dat liber la cluburi și baruri. Cică în cazul în care frontul se mută la noi, ei spală putina. Nici măcar nu se gândesc să dea foc la câmpii, cum făceau răzeșii lui Ștefan cel Mare ca să-i înfometeze pe vrăjmași, să otrăvească izvoarele și fântânile sau să blocheze cu bolovani trecătorile din munții țărișoarei noastre dragi, așa cum au făcut ostașii lui Basarab în lupta de la Posada cu Carol Robert de Anjou.
Nu, pur și simplu au de gând să plece din țară, să ducă rezistența armată din exil. De pe Facebook, Twiter și Tik-Tok. Se duc unde văd cu ochii. Nu crezi ce-ți spun? Ce dracu, nea Nicule, tălică nu ai cont pe site-urile astea de socializare să vezi ce postează junimea și intelectualii din ziua de azi? Uite, scria unu’, de pe la Popești-Leordeni, dacă nu mă înșel, că în caz de război se duce pe front, cu condiția să-i retrocedați țara pe care, zice ‘mnealui, i-ați confiscat-o acum 30 de ani. Bine, nu dă nume de politicieni, ci, așa, în general. De unde să i-o mai scoți cum a fost acum nu știu câți ani? Ce-a păpat gaia, e bun păpat.
Tot nu mă crezi? Păcat că nu am păstrat mesajul nenicului de care-ți vorbesc. Dar stai, așa, am salvat postarea lui Capatos. Îl știi matale pe Dan Capatos, ăla de la un „Showw păcătos”. Da, domnule, pe unde au trecut Cruduța și Bianca Drăgușanu. Ia, uite ce scrie: „Ce a făcut țara asta pentru tine ca tu să lupți pentru ea? La o adică, dacă vine războiul peste noi, eu îmi iau nevasta, copilul și la revedere. Plecăm, fugim pe unde apucăm.Eu am datoria să-mi apar copilul, nevasta, familia, părinții, dar nu țara! Asta să fie o lecție pentru politicienii care și-au bătut joc de țara asta în ultimii 20 de ani”. Și ca el or fi mulți, scârbiți de faptul că politicienii, nu se referă la matale în mod special, și-au bătut joc de țara asta.
Ce zici, ne Nicule? O armată fără soldați, numai armată nu mai este? Am dreptate? Noroc cu cei 2.000 de generali pe care îi avem. Că sunt făcuți la apelul de seară sau nu, ce mai contează. Importanți că sunt strategi destoinici, apți de război, gata să apere țara, pensiile speciale și pe noi. Le dăm kalașnicoave, AG-uri, puști-mitraliere, grenade, obuziere și îi punem la treabă.
Râdem, râdem, dar purcica e moartă în coteț, cum se spune pe la noi la Plenița. Ce a ajuns, nea Nicule, țara asta. Vai de curul nostru. Păi unde sunt domnule ăia nouă curcani sau ce-or fi fost ei, din Vaslui, și cu sergentul zece care plecau neînfricați la luptă? Unde e domnule Neajlovul, Rovinele, chiar și Tape? Unde s-au dus, nea Nicule, vremurile în care luptam la baionetă la Plevna și Smârdan de îi băteam la curul gol pe turcaleții lui Sinan Pașa, iar acum nu suntem în stare să scoatem un egal cu ăia de la Galatasarai, Trabzonspor și Konyaspor? De unde mai scoatem noi o pașoptistă înflăcărată ca și Ana Ipătescu sau o luptătoare precum Ecaterina Teodoroiu? De unde?
Zii și matale ceva, nea Nicule, nu mai fi atât de tăcut, că mă enervezi cu atâta calm. Încurajază-mă și spune-mi că nu-i dracu așa de negru, după cum îl fac unii, că avem rezerva de cadre asigurată. Liniștește-mă, nea Nicule, că de aia te am prim-ministru, nu să stai ascuns, ca un popândău, la Palatul Victoria.