M-am întors, nu în căutarea timpului pierdut, a femeilor tinere de altădată și nici măcar să beau cafeaua la „Lola”, o cafenea în care mă înconjuram de prieteni, la fel de visători ca și mine, ci să fiu martorul unei seri culturale-eveniment. Căci ce altceva poate fi o lansare de carte într-un orășel cu mai puțin de zece mii de suflete? În alte vremuri, (vremurile mele, carevasăzică) în orașul meu de suflet locuiau aproape treisprezece mii de bănățeni, olteni, moldoveni, ardeleni, nemți, unguri, ucraineni. Acum…
Așadar, m-am întors pentru a fi martorul debutului în ale scrisului al unui tânăr de 29 de ani, pe care nici măcar familia nu l-ar fi bănuit de talent scriitoricesc, dovadă că aceasta a aflat doar atunci când cartea era la tipar. Numele lui: Armand Mălăiescu, fiul primarului Luca Mălăiescu. Surprinzător, nu? L-am întrebat pe cine moștenește, iar răspunsul a venit imediat: „Pe mama!” Mama, doamna Marieta, a confirmat că a scris poezii în adolescență pe care le-a trimis la tot felul de redacții literare. Încurajată de isprava fiului, se gândește și dânsa să publice o carte!
Un debut cu emoții doar pentru părinți, invitați, prieteni și foști colegi, nu și pentru autorul cărții „Ana și Viorel.”. O poveste pentru o piesă de teatru într-un singur act sau de un vodevil demn de alte vremuri.
De fapt, romanul este povestea veșnicului conflict dintre generații. Pe de-o parte Ana și Viorel, părinții lui David și socrii Mirelei. Conflict care se acutizează odată cu mutarea bătrânilor din București în Cluj, pentru a fi mai aproape de cei doi și copilul acestora, nou-născut. Ana își suspectează nora că ar sta cu fi-su doar pentru banii lui, în timp ce Mirela profita de faptul că soacră-sa vedea numai „fantome” în casa în care locuia, și încearcă să o facă nebună cu acte în regulă. De aici, tot felul de situații savuroase, picanterii de epocă modernă, iar colac peste pupăză, își bagă și dracul coada, pardon, popa Dănilă, care va face amor cu Mirela. Cred că de la o chestie de acest gen s-a ițit zicala cu: „Fă ce zice popa, și nu ce face el.”
Subliniez, este un roman ce se citește ușor, nu te obosește cu acțiunea lui, ci dimpotrivă, te binedispune și chiar îți smulge un zâmbet legate de propriile amintiri. Dincolo de unele imperfecțiuni și stângăcii, inerente la această vârstă, trebuie remarcat faptul că vorbim de un debut editorial care, cu siguranță, va aduce cu sine alte scrieri. Totul depinde de autor și de apetența sa pentru cuvântul scris.
Despre „Ana și Viorel” au vorbit poeții și autorii Văii Bistrei: Nicolae Preda, Vicu Cojocaru, Adrian Gherhard, dar și ziaristul și scriitorul reșițean, Dan Popoviciu. De la fiecare dintre ei, autorul romanului a primit câte un sfat de care va trebui să țină seama în viitor.
Armand Mălăiescu a primit felicitările, încurajările și îmbrățișările unor politicieni prezenți la lansare: Ion Mocioalcă, nașul de botez, Silviu Hurduzeu, liderul PSD Caraș-Severin, și, cum altfel? Luca Mălăiescu, cel mai emoționat dintre toți.
Nu se știe dacă Armand va călca pe urmele celor trei, însă cu siguranță vom mai auzi de el și de cărțile sale!
Sunt ferm convins că Armand va fi unul dintre romancierii de perspectivă ai țării!
Succes!