Și Făt-Frumos de la oraș vrea să se însoare, să scape de gura lu’ tătâne-su, puțin îngrijorat de faptul că ăluia micu’ îi era gândul la tot feluri de festivaluri, concerte, bairamuri, majorate, numai la însurătoare nu. „Însoară-te, măi, copile că anii trec, eu îmbătrânesc și tu tot holtei rămâi și nu e bine fătu’ meu, nu e bine. Însoară-te cu o fată cinstită și cu frică de Dumnezeu, care împarte dreptatea în mod corect, fără partipriuri.” Sătul de atâta cicăleală, într-o bună dimineață Făt-Frumos s-a urcat la volanul Logan-ului (era un Făt-Frumos autohton, de asta conducea Dacia) și a plecat să-și caute nevastă, tânără, frumoasă și de s-ar putea, și neprihănită. Și pe unde oprea, fătul nostru întâlnea tot felul de june, una mai frumoasă decât cealaltă, mai deșteaptă și mai harnică însă, cum se întâmplă de obicei, mai toate erau fie promise de micuțe, fie deja luate de alți omologi de ai săi.
Și pe când se pregătea să se întoarcă acasă cu buza umflată, numa’ ce aude strigături dinspre piața mare: „Lia, Lia, te așteaptă pușcăria!” Asta-i Injustiția, și-o zis Făt Frumos care a grăbit pasul spre locul de unde se auzeau scandările: „Bolojane, du gonoiul, dă-l afară pe Predoiu!” Iar aia care face zarvă, precis e soră-sa Justiția. Și așa era. Justiția ieșise afară din case să-și strige supărarea, în timp ce soră-sa se ascunsese după fusta lu’ mă-sa bătrână. Se ascunsese și pitulase dosarele coanei corupția. „Ei, aici e de mine. De aici trebuie să-mi aleg fomeie deșteaptă și cinstită.”, și-o zis Făt-Frumos frecându-și mâinile fericit.
Și s-a amestecat cu oamenii, s-a pierdut în mulțime, fascinat de cum scandau: „Lia, Lia, te așteaptă pușcăria!” „Bolojane, du gonoiul, dă-l afară pe Predoiu!” Nu mai văzuse așa ceva până atunci. Totul spontan, din suflet și din simțiri. „Da, bă, ăștia oameni drepți și cinstiți. De aici o să-mi aleg fomeie”, și-a zis el fericit. Și scandau oamenii ăia și împotriva lu’ Ponta, și a lu’ Grindeanu, și a lu’ PSD și asta îi umplea inima de bucurie. Totul până când, ceva îl puse pe gânduri, că prost nu era el să nu bage de seamă că nimeni nu amintea în slogane nici de de Barna ori de Vlad Voicuescu, și nici de ăla care e președinte la CJ Iași, de Moșteanu ori Clotilde Armand… „Păi așa nu mă mai joc”, și-a zis Făt Frumos, care a încălecat pe-o șa și s-a întors acasă neînsurat.
