Că altceva chiar nu mai are de făcut până la confruntarea din turul II. Nu că ar fi președintele ideal pe care românii îl așteptau de secole (de la prima unire a Țărilor Române), ci pentru că așa s-a nimerit să fie. Să fii pedepsit să alegi pe cine nu ți l-ai fi dorit în urmă cu o lună, două, trei sau un an. Acum ce mai contează dacă Nuțica noastră trăgea păpușile de codițe sau se bătea cu băieții în fața blocului când era mică. Nu mai contează nici notele de la lucrările de control și tezele din timpul liceului și nici cum a terminat facultatea aia particulară cu punct de lucru într-un complex de barăci muncitorești din Deva. Și nici că s-a certat, ca pe mahala, cu fie-sa, în privința familiei tradiționale ori că n-a reușit să salveze Câmpulung de muște și țânțari. Nu mai contează nici răspunsurile tâmpe din confruntările de la televizor și nici faptul că aberează la orice scoate din gură.
Bine ar fi să stea în casă, în fața televizorului, să nu răspundă la telefoanele cu număr necunoscut, să-și facă curățenie de Crăciun, să spele perdelele, așternutul, podelele. Bine, lucru ăsta îl poate face și o firmă specializată, dar de ce să nu ne arate că merită să fie aleasă pentru că va fi un președinte implicat, harnic și devotat valorilor tradiționale. Iar dacă va fi să iasă să cumpere pâine, lapte, ouă, să nu răspundă la provocări de genul: „Cum se vor face de azi înainte angajările la stat, pe merit, pile sau culoarea carnetului de partid?”, că nu se știe niciodată ce nepot, coleg de grădiniță, verișoară ori ONG-ist îi vor ciocăni în ușă.
Deci, ca sfat: Fii vigilentă, Nuțico, măcar tu nu ne face de rușine, că în acest moment, ești tot ce ne-am fi dorit în materie de simbol național. Ne place sau nu, nu avem de ales. Ciucă și Ciolacu ne-au condamnat să te votăm.
