Așa și cu Iohann, Dulapul de la Cotroceni. Că de ce s-a bronzat pe plajele altora și nu pe ale noastre? Sau, de ce în zece ani de când e președinte doar a frecat menta și nu s-a implicat în promovarea programelor naționale de creșterea șeptelului, a suinelor, ovinelor și tăurașilor? Ori să-l fi văzut și pe el poporul o dată, o singură dată, la Ziua Recoltei, la o pastramă și o cană cu must. E adevărat, Ziua Recoltei nu e Oktober Fest și nici măcar Fășangul din Postul Mare. Dar, câtuși de puțin, nu i-ar fi stricat oarece popularitate cu o plasă plină cu gogonele, gogoșari, o țelină, o legătură, două de pătrunjel. Sau, vorba ta, Gogule, să fi bătut măcar un cui în perete de care să-și fi agățat tabloul de nuntă, cu el ginere și Frau Carmen, mireasă. Prostii de genul ăsta, numai să-i găsească bietului om nod în papură.
Astăzi au găsit altceva, că de ce Cholo și ai lui nu sunt de acord cu schimbarea legii care i-ar permite să candideze pentru parlament? Unde scrie că s-ar fi făcut gaură în cer dacă amendamentul liberalilor ar fi trecut la vot? Și dacă s-ar face o gaură, tot nu s-ar vedea că cerul ăsta (doar am învățat la școală) este imens, de la plus la minus infinit. Aici au dreptate liberalii, de ce, acu’ douăzeci de ani amendamentul trecuse, iar acum nu? „Păi, da, bă, le-ar fi dat replică Cholo, atunci era vorba de nea Nelu Cotrocelu, nepotul de văr a lu’ Tutankhamon, pe când acuma…”
Sincer, îmi pare rău unde s-a ajuns. Cholo să-l facă mincinos pe Bunelu, iar Bunelu să-i bată obrazul lu’ Marcelu, e deja prea mult. În numele prieteniei ce-i animă de vreo trei ani, pesedeii și liberalii ar face bine să-și dea mâinile, să lase dracului dușmăniile din ultimele zile și să se împace la un șpriț și o pastramă. Să-i găsească și lu’ amărâtul de Iohanis o slujbă la parlament. Măcar de liftier, până și-o băga dosarul de pensionare.
