Până la urmă s-a dovedit că Burleanu a avut dreptate când i-ar fi spus lu’ Stoichiță, mâna lui cea dreaptă: „Nea Mișule (că așa îi zice el) ce să fi făcut noi la Mondiale? Că acolo se joacă fotbal, nu țurcă.”. Chiar așa, Răzvănele! Ce să fi căutat noi la mondiale? Să ne fi făcut de menune așa cum s-o făcut Brazilia și Germania, pierzătoare în fața unor echipe de trei lulele, trei surcele? Sau cum se vor face de acum înainte Spania, Belgia ori Franța că, vorba aia, nu toate pot fi campioane mondiale. Cum s-au făcut de cacao și Vinicius, și Neymar, și Neuer, și Musiala (ce nume neaoș de neamț, neamț) și Goretzka. Că gândiți-vă la ce i se putea întâmpla lu’ Ianis al nostru, Prințișorul, la cât e el de sensibil, la ta-su care îl antrenează. Meritau ei să pățească una ca asta? Să fi făcut vreo depresie, ceva și să fi renunțat de tot la fotbal. Doamne ferește, să fi pierdut finala ce ocară ar fi fost pe capul lor.
Supărarea e supărare, dar între noi fie vorba, ce ați fi preferat, o vacanță de o săptămână în America, că la ce fotbal jucăm noi nu am fi avut alte pretenții, sau să fi râs și curcile de Regele Hagi, așa cum au râs de Olanda și Turcia? Sau cum au făcut mișto de Messi după cele două penalty-uri ratate? Că ați văzut ce-au mai râs de el nemții și Ronaldo, de parcă ei nu ratează. A, voi ați fi vrut să fi jucat măcar ca Ecuador, Capul Verde și Congo sau Curacao. Da, nu sunteți deloc pretențioși, dar la ce fotbal avem, vom fi și noi la un mondial că ăștia atunci când mi-oi vedea ceafa, iar pe plaiurile mioritice în loc de pruni și țuică vor crește palmieri, cocotieri și papagali. Papagali adevărați nu de ăia crescuți în birouri, academii și cluburi finanțate cu bani publici.
