Că nu e el nici primul și nici ultimul doctor din România care face treaba asta, este altceva. Dar să te cobori până într-acolo încât să te mulțumești cu zece ouă de casă sau o găină bătrână crescută în bătătură, e de neacceptat. E strigător la cer. Până și portarul s-ar simți jignit dacă un vizitator i-ar da așa ceva să-l lase să meargă la un pacient internat în spital. O să râdă și curcile când vor auzi una ca asta. Pentru asta, Colegiul Medicilor ar fi trebuit să se întrunească în regim de urgență și să-ți interzică să mai practici meseria de medic, iar judecătorii să-ți dea pedeapsa maximă, cu executare, plus un bonus de doi ani de prestat muncă în folosul comunității. Să te înveți minte.
Bă, nea Nelu, dacă tot o faci, fă-o dom’le ca la carte, nu-ți bate joc de șpagă. Că nici cel mai mare fomist n-ar face ce ai făcut tălică. Fir-ar mama ei a dracu de viață chinuită ce-o mai ai și dumneata. Cum să te vinzi, bă, pe 50 de lei, cât le luai amărâților pe o rețetă medicală? Că, vorba aia, ai fost și matale ditamai ministru al Sănătății în cea mai grea perioadă de la ciuma bubonică încoace. Sau să te bucuri de o sticlă cu must ori cu țuică de sfeclă? Fă-mă să înțeleg că eu nu reușesc. Nici dacă ți-ar fi curs balele și ochii ți s-ar fi făcut ca ai lu’ Tom din filmele alea de desene animate cu Jerry, n-ar fi trebuit să faci una ca asta.
Am stat și m-am tot gândit de ce te-ai vândut așa de ieftin. Și știi la ce concluzie am ajuns? Că asta ți-e valoarea, nea Nelule. Din păcate.