Astăzi, locul ei este luat de partid. Nu contează culoarea. Ai carnet de membru, ai parte de toate. Fără examen, fără o pregătire de specialitate pentru funcția ce urmează să o ocupi. E suficientă o cerere olografă adresată ăluia care taie și spânzură, stăpânul inelelor ce ține în mâinile sale pita și cuțitul: „Subsemnatul… fiul lu’ și al … solicit prin prezenta un post de… Și aici precizezi ce post vrei. De la director și asistent manager, până la ceva mare într-un minister, într-o regie sau companie de stat. Sau, de o recomandare din partea ălora care împart puterea.
Spuneam că pregătirea școlară nu contează. Nici măcar aia profesională. Moșteanu e un exemplu. Nu doar că nu terminase o facultate, dar nici măcar nu știa cum arăta pe dinăuntru o unitate militară. Nu știa, dar el fusese pus să conducă Apărarea, să le ordoane generalilor să bată pas de defilare și să nu lipsească de la inspecția de front. Și când credeam că useriștii au învățat ceva din experiența asta, prin târg se aude că viitorul nominalizat la conducerea ministerului este un specialist în creșterea porcilor de rasă. Porci, unul și unul, crescuți de mici, cu grijă, dragoste și în respect față de normele UE, în porcăria de la Fizeșul nostru din Banatul de Munte.
Bine, creșterea porcilor e un hobby, că adevărata sa meserie e cea de inginer electrotehnic. Adică, un fel de inginer electric, conform DEX. Și într-un caz, și-n altul, legătura dintre cele două preocupări și viitorul său la comanda Apărării este ca cea dintre sulă și prefectură. Cu o deosebire că în adolescența sa Șipoș împărțea în pauza dintre ore sandvișul cu unsoare, ceapă și boia cu Nicușor Dan, colegul său de clasă, de la liceul din Făgăraș. Ba, chiar săreau gardul în grădina vecinului care avea cele mai frumoase cireșe de pe stradă.
În cazul ăsta se schimbă socoteala. Când în copilărie jucai lapte gros, iubeai aceeași puștoaică cu colegul de bancă și te trăgeai de șireturi cu viitorul președinte, la ce-ți mai trebuie pregătire și experiență în domeniu ori să zboare Ghiță din coteț? Important e ca domnul Șipoș să se fi purtat frumos cu porcii, să le fi vorbit cu calm înainte de asomare, explicându-le rostul lor în această viață trecătoare.
