Ș-acu, te-ai răzgândit? Nu pot să cred. Ceva, ceva s-a întâmplat cu tine, dacă una zici și alta să faci. Hai, măi, Romi, ce dracu, mă faci să râd. Toată ziua, bună ziua îi căutai nod în papură, că era așa și pe dincolo, și dintr-o data te-ai întors. Știi tu ca cine, nu mai este nevoie să-ți spun. Nu te recunosc, zău așa. Parcă nu ești tu omul care când își pune în cap să facă un rău, îl și face. Cum? Te-ai schimbat după ședința aia în care Consiliul de Administrație ți-a trimis propunerea să o revoci din funcție? Ei, nu mai spune! Nu ai cunoscut situația reală din spital? Îți trebuie timp să o analizezi, să cugeți, să… Cum vine asta, Romi? Tu, care le știi pe toate, să te fi lăsat dus de nas de unul, de altul?
Asta e chiar de râsul curcilor. Iar ai fost dezinformat de oamenii tăi de nădejde. Nu-mi vine să cred, pe bune. Eu am impresia că faci mișto de noi, că, de fapt, alta e cauza pentru care nu o revoci din funcție. Hai, spune drept, ce nu ți-a ieșit de nu o mai dai afară pe Alina Stancovici? Nu ai om capabil să pui în locul ei sau ți-ai dat seama că la ultima ședință a Consiliului de Administrație, doctorului Purea îi expirase mandatul de președinte, caz în care orice hotărâre luată e lovită de nulitate? Nu? Atunci, să nu-mi spui că te-au apucat remușcările acum în postul Paștelui, că nu te cred. Că tu nu ești din ăla, dus la biserică, să-ți faci probleme de genul ăsta. Ceva, ceva s-a întâmplat, imposibil să renunți dintr-o dată la planul tău măreț.
Hai, spune, de ce te-ai răzgândit puiucule? Ce te apasă pe suflet de te-ai schimbat peste noapte. Hai, spune lu’ nenea tău, că nu e bine să ții în tine. Poate te ajut cu o vorbă, cu un sfat. Nu de alta, dar iar o să facă mișto ăștia din Opoziție de tine și ar fi păcat, gândindu-mă la câte lucruri bune ai făcut și faci pentru spitalul județean.