Numai că, vine un moment ca ăsta, cu examene, cu rezultate afișate, și dintr-o dată totul se transformă ca într-o schiță de-a lu’ nenea Iancu. Ca aia cu mam’ mare, mamiţica şi tanti Miţa care, de teamă să nu mai rămâie încă un an repetent, mă rog, de râsul cartierului ori al familiei împrăștiate în toată lumea, îi promit micii odrasle, alias Goe, că o vor duce la București, la bulivar. Sigur, în ziua de azi nu mai poți să-l stimulezi pe D-l Goe cu o plimbărică la București. Grecia, Turcia, Dubai și alte locații de acest gen par să fie destinațiile de top ale unui copil precoce.
Trecând peste toate aceste răutăți, să vedem cum a fost la evaluarea națională din acest an. Cu date exacte, care ne spun unde ne situăm față de vremurile contemporane D-lui Goe. Și s-o luăm cu începutul: 17.000 de elevi de clasa a VIII-a nici măcar nu s-au sinchisit să se dea jos din pat, pentru a se înscrie la examen. De ce? De unde să știu eu, din moment ce nici ministrul Cîmpeanu habar nu are? Poate că mai nou școala dăunează grav sănătății, iar noi, ăștia care facem pe deștepții, dar nu suntem, nu ne-am prins.
Datele statistice, relevante în contextul analfabetismului funcțional despre care tot se vorbește, ne arată că 57% dintre elevi au probleme serioase cu scrierea corectă. În limba română, bineînțeles. Mulți scriu la fel cum vorbesc sau cum aud: „lați”, „săți”, „laic și șer”, „mați” etc. Ca pe feisbuc, acolo unde nu există punct, virgulă ori cratimă. Alți 15% nu au știu cât face 10+10:10. Din cauza emoțiilor, bineînțeles. Să nu mai spun că domnișorul absolvent din 2022 nu înțelege un enunț și se uită ca pisicul în calendar, cu toate datele în față, în timp ce doar (atenție, doar!) 6% au scris perfect românește. Restul, de 94%, Dumnezeu cu mila. Cu toate acestea domnul ministru, care trăiește în altă lume, se declară mulțumit, fiind încântat de faptul că procentajul de anul acesta este cel mai bun din ultimii zece ani.
Dincolo de datele statistice, aș fi curios să aflu câți absolvenți de clasa a VIII-a știu să și citească. Și mai interesant ar fi să le urmărim evoluția în timp: câți dintre ei ajung miniștri, lăutari, președinți de consilii județeni, maneliști, parlamentari.