15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
interviu

– Domnule deputat, ați formulat săptămâna aceasta o Declarație politică, intitulată „Pas cu pas spre faliment“, prin care vă exprimați nemulțumirea față de activitatea Guvernului Orban și a președintelui Klaus Iohannis. De ce acum și nu după ce va trece pandemia de Covid-19

De la declararea stării de urgență au trecut mai bine de 50 de zile. Tuturor guvernelor noi li se acordă o perioadă de grație, pe parcursul căreia toată lumea așteaptă să descopere viziunea socio-economică a acestora. Este și cazul acestui guvern, chiar dacă este condus, de fapt, de președintele României. Nu este primul în această situație. Și, probabil, nici ultimul.

– Și ce a descoperit în aceste 50 de zile Grupul Parlamentar Pro România din Camera Deputaților?

Perioada de grație, suprapusă stării de urgență, ne-a dezvăluit un executiv fără niciun fel de viziune, un executiv dispus să se contrazică permanent, un executiv fără niciun plan, condus pe principiul «văzând și făcând». Dacă în cazul crizei de sănătate, Iohannis și Orban au putut beneficia de experiența unor profesioniști (Streinu Cercel sau Raed Arafat), iar efectele negative au putut fi mult diminuate, în cazul crizei economice s-au trezit singuri în fața propriei neputințe și a lipsei totale de profesionalism. Ne aflăm deja într-o criză economică profundă, chiar dacă geniul finanțelor, Florin Cîțu, afirmă contrariul. Cea mai la îndemână variantă, aleasă de guvern și la care putea apela și cineva cu un minimum de cunoștințe economice, a fost îndatorarea.

– Adică?

Mai exact, credite luate de stat de-a valma pentru ca mai apoi IMM-urile să devină sclavii băncilor și împrumuturi din bani publici pentru salvarea corporațiilor. În foarte scurt timp, vom avea de a face cu consumatori supra-îndatorați și debitori insolvabili, mărfuri și servicii mult mai scumpe. Imaginile cu legume putrezite pe câmp sau în hambare sau cu laptele aruncat la canal vor intra în cotidian, pentru că nimeni nu va mai avea bani să le cumpere. Iar dacă tot a venit vorba de agricultură, să ne reamintim cum, seara, ministrul Vela ne anunța răspicat că se interzice cu desăvârșire exportul de cereale, ca, mai spre dimineață, Ludovic Orban să realizeze că așa ceva contravine legislației Uniunii Europene. Profesionalism desăvârșit!

– Mai precis, de ce anume acuzați guvernul liberal care, să recunoaștem, nu i-a fost ușor să gestioneze această situație generată de apariția coronavirusului.

Companiile românești și nu numai au cerut ca pe perioada stării de urgență să fie suspendate obligațiile de plată aferente angajaților, adică taxele pe salarii. Răspunsul executivului a fost un NU categoric, iar motivația a fost că trebuie plătite pensiile. Practic, guvernul preferă să bage în faliment tocmai acele companii care aduc bani la buget și să plătească, în același timp, din bani publici toți acei oameni care nu vor avea altă variantă decât să intre în șomaj. Tot ceea ce a putut să facă guvernul Orban pentru persoanele fizice sau juridice a fost amânarea plății ratelor, aferente creditelor, pe o perioadă de nouă luni. O șmecherie prin care cei cu datorii la bănci vor deveni și mai îndatorați. Un calcul simplu, făcut de agenția de știri Mediafax, ne arată că o rată de 1.190 de lei la un credit ipotecar de 200.000, amânată 9 luni, va ajunge, în următorii cinci ani, o rată de 1.315 lei. Adică cu 125 de lei mai mult în fiecare lună.

– Din Declarația politică se înțelege faptul că Grupul Parlamentar Pro România este nemulțumit și de soluția aleasă cu încheierea anului școlar.

Cu economia «gata rezolvată», guvernul a trecut la următoarea problemă, și anume educația. Așadar, până în luna septembrie cursurile vor fi făcute numai online. Numai că, prin vocea ministrului Educaţiei, Monica Anisie, ni s-a comunicat că 250 de mii de elevi nu au acces la tehnologie și nu pot urmări aceste cursuri. Șeful statului a privit cu îngrijorare situația și a glăsuit: «Am pretenția ca până în septembrie ministerul Educației să găsească soluții pentru copiii care nu pot beneficia acum de cursuri online». Domnule Președinte, cu onor vă aducem la cunoștință că românii au și ei pretenții. Au pretenția ca, odată ajuns la conducerea țării, chiar să știți ce faceți și nu să bâjbâiți după soluții de moment în dauna celor de durată. Au pretenția ca «guvernul meu» să fie format din profesioniști și nu din incompetenți. Au pretenția să le spuneți cum salvați România de la prăbușirea economică cât mai rapid și nu «pas cu pas». Au pretenția ca, măcar, să-i ascultați, dacă atâta se poate“.

– În condițiile stării de urgență, agenții economici se interesează de obținerea avizului de forță majoră pentru a putea dovedi partenerilor de afaceri de ce nu și-au putut îndeplini obligațiile stipulate în contracte. Ce le puteți spune în acest sens?

La solicitarea scrisă a agenţilor economici, exclusiv persoane juridice din România, Camerele de comerţ pot aviza existenţa cazului forţă majoră, în baza art. 28 alin. 2 litera i) din Legea 335/2007, privind camerele de comerţ din România, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu dispoziţiile din Statutele proprii. Evenimentele generatoare de forţă majoră sunt de cele mai multe ori fenomene naturale extraordinare, străine de activitatea și voința omului, cum sunt cutremurele, calamităţi naturale, fenomene meteorologice extreme (inundaţii, secetă, grindină, ninsori abundente), grevă, revoltă, stare de necesitate, embargou.

– Să înțeleg că o Cameră de comerț nu este îndrituită, legal, să certifice existența unei stări ca fiind de forță majoră, așa cum se întâmplă astăzi în România? Camera de comerț nu poate și nu are competența de a declara un eveniment ca fiind de forță majoră sau de a interveni în vreun contract, ci doar aceea de a constata existența unei situații de forță majoră, ca fapt exonerator de răspundere din perspectiva efectelor acesteia invocate de solicitant, în ceea ce privește neexecutarea obligațiilor contractuale. Potrivit jurisprudenței în materie, rămâne la latitudinea părții care se consideră prejudiciată să ia sau să nu ia în considerare motivele și dovezile, între care și avizul de forță majoră, prezentate de partenerul contractual pentru justificarea neîndeplinirii obligațiilor, ultimul cuvânt avându-l instanța de judecată.

– Totuși, Camerele de comerț eliberează agenților economici, la cerere, avizul de existență a forței majore.

Așa este, solicitantul va completa o cerere care va cuprinde prezentarea faptică şi detaliată a evenimentului, a consecinţelor acestuia în relaţia cu partenerul contractual şi argumente juridice că evenimentul invocat reprezintă un caz de forţă majoră în condiţiile art.1351 Cod Civil. Avizul de existenţă a cazului de forţă majoră se emite după achitarea tarifului stabilit de Camera de Comerț și Industrie a României, în baza documentelor doveditoare depuse exclusiv de solicitant, nefiind aplicabil principiul contradictorialităţii.

– Ce înscrisuri vor fi atașate documentelor ce vor fi depuse în susţinerea cererii pentru avizarea existenţei cazului de forţă majoră?

Este vorba de o serie de înscrisuri, în original sau în copie certificată care să justifice solicitarea, după cum urmează: Contractul afectat de evenimentul de forţă majoră, cuprinzând clauza de forţă majoră (este obligatoiru ca această clauză să fie trecută în contract). Atestări de la organele, autorităţile şi instituţiile abilitate, de la caz la caz, privind existenţa şi efectele evenimentului invocat, localizarea acestuia, momentul începerii şi încetării evenimentului. Notificări adresate partenerului contractual în legătură cu apariţia evenimentului invocat şi efectele sale asupra derulării operaţiunilor contractuale însoţite de dovada care atestă comunicarea. Înscrisuri din care să reiasă legătura de cauzalitate dintre evenimentul de forţă majoră invocat şi imposibilitatea îndeplinirii obligaţiilor părţii care îl invocă. Alte înscrisuri utile în susţinerea solicitării.

– Cine confirmă veridicitatea datelor pe care le conțin acele înscrisuri ce vor fi depuse la dosar?

Solicitantul îşi asumă întreaga răspundere, inclusiv penală, pentru veridicitatea datelor şi a documentelor prezentate odată cu solicitarea adresată Camerei de Comerţ, Industrie și Agricultură Caraș-Severin de avizare a evenimentului de forţă majoră. Doar în cazul în care se constată că documentaţia este conformă şi completă, se analizează existenţa cazului de forţă majoră. Evenimentul descris în documentaţia depusă se analizează raportat la prevederile art. 1351 Cod Civil, precum şi în raport de prevederile contractului încheiat între părţi. Dacă rezultă fără echivoc existenţa cazului de forţă majoră se eliberează Avizul de existenţă a cazului de forţă majoră. În cazul în care evenimentul nu se încadrează în prevederile legale în materia forţei majore sau nu este de competenţa camerei de comerț se eliberează Adresa de respingere a existenţei cazului de forţă majoră, cu detalierea motivelor pentru care nu se eliberează Avizul de existenţă a cazului de forţă majoră. Termenul de soluţionare este de 15 zile de la data depunerii documentaţiei complete şi achitarea tarifului serviciului. Pentru a obține cererea și informații suplimentare sunați la 0722445030 sau e-mail tirunicolae@yahoo.com, persoana de contact Nicolae Țîru. Important de știut este că Avizul de forță majoră nu poate fi solicitat decât la încetarea evenimentului care a cauzat forța majoră.