15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
ion spanu
12.12.2020
0 Comentarii

PRO România și principiul olimpismului: „Ai câștigat continuă, ai pierdut continuă”

În schimb, europalamentarul Corina Crețu își continuă activitatea la Bruxelles. Într-o postare recentă, aceasta salută acordul politic provizoriu la care au ajuns Parlamentul European și Consiliul UE cu privire la Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul de coeziune (FC) – ceea ce generic poartă denumirea de „Politica de Coeziune a Uniunii Europene”, domeniu pentru care a fost responsabilă în calitate de Comisar European în perioada 2014-2019.

„Aproape o treime din întregul Buget pentru următorii șapte ani ai Uniunii Europene va fi alocat politicii de coeziune. Vor fi, așadar, peste 330 de miliarde euro care vor reprezenta baza pentru finanțarea dezvoltării Uniunii Europene, astfel încât toate regiunile, indiferent cât de sărace ar fi, să aibă o șansă la dezvoltare.

Aceste fonduri reprezintă cele mai puternice și importante instrumente de investiții din bugetul Uniunii Europene – ceea ce înseamnă că pot îmbunătăți vizibil viața cetățenilor. Acordul prevede și faptul că regiunile mai puțin dezvoltate vor continua să beneficieze de rate de cofinanțare de până la 85%, în timp ce rata de cofinanțare pentru regiunile în tranziție și cele mai dezvoltate a fost stabilită la 60%, respectiv 40%“, precizează europarlamentarul român.

La rândul său, Ion Spânu, liderul Pro România Caraș-Severin, spune că, în funcție de modul în care vor decurge negocierile dintre statele membre, se speră ca aceste fonduri să fie disponibile încă din prima zi a anului 2021. Totul va depinde, însă, de acordul final privind Cadrul Financiar Multianual pentru 2021-2027, care este încă în curs de negociere.

03.12.2020
1 Comentarii

Ion Spânu, Pro România: „Credem în PROMisiunile noastre pentru ieșirea din criză“

„Nu te-ai săturat să alegi mereu răul cel mai mic? Este timpul să votezi #ProRomânia se schimbă, lumea se schimbă, însă metehnele unor politicieni rămân aceleași. Noi facem politică #PENTRUromâni , #PENTRUfirmeleromânești și #PENTRUțară ! După #6Decembrie vrem să fim cu adevărat forța politică ce schimbă România . Vom fi cei care îi apără pe #oameni și care apără #firmeleromânești ! #SuntemProRomânia și ne asumăm #ProMisiuneaIeșiriiDinCriză #FiȘiTuProRomânia #VoteazăPoziția6PeBuletinulDeVot

Pentru Noua Echipă PRO ROMANIA – absolut fiecare vot este esențial!

Credem în PROMisiunile noastre pentru ieșirea din Criză ( Venit Minim de Criză – Sprijin pentru firmele romanești – redeschiderea școlilor – testare națională Covid 19 – demnitate și stabilitate pentru militari, investiții în Educație, Sănătate, Infrastructura, Agricultura, sprijin pentru IMM-uri…

Victor Ponta poate să fie un Prim Ministru mai bun decât Ludovic Orban si Dacian Cioloș / un Prim Ministru care să scoată Romania din Criza – cum a făcut in 2012!“, este de părere Ion Spânu.

( P. E. )

26.11.2020
0 Comentarii

Ion Spânu: „Opriți PMP să mai ajungă în Parlamentul României!“

Deputatul PMP de Caraș-Severin, Ion Spânu, nu uită ce s-a întâmplat cu sistemul de sănătate românesc în guvernarea democrat-liberală, când s-au închis spitale în mandatul lui Traian Băsescu care astăzi este președintele onorific al PMP.

„Luat de valul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, Partidul Mișcarea Populară (PMP), formațiunea satelit a Partidului Național Liberal (PNL) sau, mai nou, ruda mai săracă a acestuia, a ieșit public și, prin vocea lui Eugen Tomac, ne-a prezentat programul de guvernare, în cazul nefericit în care mai ajung în Parlamentul României.

De departe cea mai penibilă secțiune a acestui program, este cea referitoare la reforma în sănătate sau cum își imaginează PMP că va salva sistemul sanitar din România după ce, în timpul mandatelor lui Traian Băsescu, acum președinte de onoare PMP, au pus umărul cu voioșie la distrugerea acestuia.

Aflăm, astfel, că se dorește o creştere a alocărilor bugetare pentru sănătate, gradual, până la atingerea nivelul mediu din UE, până în anul 2025. Foarte posibil ca memoria colectivă să nu mai rețină faptul că, pe vremea când Emil Boc se făcea că este la cârma Guvernului României și Traian Băsescu îi dădea, zilnic, peste mâini, bugetul Ministerului Sănătăţii Publice a suferit niște tăieri semnificative, apropiindu-se de colaps.

Dar, pentru că numai se apropia de colaps și nu își dădea obștescul sfârșit, Traian Băsescu, din poziția sa de Președinte al României, a decis să-l ajute să treacă din comă la cele veșnice. Astfel, în urma discuțiilor purtate cu reprezentanţii FMI, în 2010, Guvernul României s-a angajat să închidă între 150 și 200 de spitale, din cele aproximativ 450 existente. Acest „mic amănunt” nu i-a împiedicat pe PMP-iștii de azi, PDL-iști de ieri, să treacă în programul de guvernare, evident, construcția de noi spitale.

Problemele celebrului Institut Cantacuzino din Capitală au început în 2008, când a fost încetată producția de vaccin pentru combaterea tusei convulsive. Anul 2013 a fost și ultimul în care Institutul Cantacuzino a mai produs vaccinuri de orice fel. Așadar alte două evenimente petrecute în timpul mandatelor lui Traian Băsescu. Fie nu l-a întrebat de aceste lucruri, fie a transmis programul de guvernare fără știrea preşedintelui de onoare PMP, cert este că Eugen Tomac ne-a anunțat nonșalant că are în plan finanţarea cu prioritate a Institutului Cantacuzino și refacerea, în cel mai scurt timp, a capacităţii României de a produce vaccinuri.

Nu în ultimul rând, programul de guvernare PMP face referire la exodul cadrelor medicale către țările din vest sau către cele mai bine dezvoltate decât România. La fel fac referire și datele statistice care ne spun ca, în timpul mandatelor lui Traian Băsescu ca Președinte al României, cu precădere în cel de-al doilea, a fost înregistrată cea mai mare valoare a acestui exod, undeva la peste 65 de mii de cadre medicale părăsind țara definitiv.

Pentru toate acestea dar și măcar din bun simț pentru perioada nefastă pe care România o traversează din cauza pandemiei, un astfel de program de guvernare nu ar fi trebuit să vadă lumina zilei. Românii trebuie să-și aducă însă aminte de astfel de fapte și, mai ales, să nu le uite. După cum bine știm cu toții, istoria  se poate repeta“, spune deputatul Pro România, Ion Spânu.  

( P. E. )

09.08.2020
1 Comentarii

Deputatul Ion Spânu: „Avem măști pentru secțiile de votare și interlopi, dar nu și pentru categoriile vulnerabile“

Deputatul Ion Spânu critică atitudinea de nepăsare a guveranților, constatând că există măști pentru secțiile de votare și chiar interlopi, dar nu și pentru cei care vor să meargă la muncă în condiții de siguranță ori pentru categoriile vulnerabile.

„Avem convingerea  că  este nevoie să-i protejăm pe alegători și pe cei care vor fi constant în secțiile de votare. Asta în contextul în care Guvernul se încăpățânează să organizeze un scrutin în plină pandemie, dar ce facem cu românii care au venituri mici și care nu-și permit să cumpere materiale de protecție sanitară?

PRO România a depus încă din aprilie un proiect de lege care prevedea ca Guvernul să le asigure acestora, în mod gratuit, un set de 30 de măști/lună. Parlamentul a adoptat legea, președintele a promulgat-o. Singurul care continuă să ignore această nevoie vitală este Guvernul. Un Executiv preocupat să facă norme pentru schimbarea numelor caraghioase în loc să facă ceva pentru sistemul de sănătate, un Guvern mai interesat de drepturile infractorilor decât de ale cetățenilor“, este de părere deputatul Spânu.

08.07.2020
3 Comentariu

Ion Spânu, Pro România: „Liberalii și-au lansat cu fast programul de guvernare, la o cârciumă dotată și cu teren de golf“

Deputatul Pro România de Caraș-Severin, Ion Spânu, compară acest moment cu ceva care seamănă cu o nuntă la care se strigă darul.

„Foarte mulți români s-au arătat uimiți, iar alții pe bună dreptate chiar indignați, de faptul că marele program de relansare economică a beneficiat de o lansare cu fast la o cârciumă dotată și cu teren de golf. Atunci când ai un premier iubitor de șpriț și un președinte a cărui singură preocupare este propria relaxare, ar fi fost o minune ca acest program să fie lansat din biroul de la Cotroceni sau cel de la Palatul Victoria. Și astfel, mărețul plan, practic o simplă acțiune electorală, s-a transformat din ceva ce ar fi trebuit să fie de o importanță maximă pentru România, într-un fel de nuntă la care se strigă darul. Numai că, spre deosebire de o astfel de nuntă, la cea organizată de PNL banii sunt imaginari“, spune Spânu.

În opinia parlamentarului cărășean, Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică prevede doar o înșiruire a unor obiective pe care toată populația României și le dorește de peste 25 de ani. Nu este un plan original, el fiind copiat în mare măsură din proiecte asemănătoare, prezentate de diferite guvernări. Spre deosebire însă de acestea, PNL nu prezintă termene clare de finalizare, și nici vreo sursă sustenabilă de finanţare. Există numai niște surse ipotetice de finanțare, gen: fonduri europene și credite bancare.

„PNL se bazează pe faptul că România ar trebui să primească 33 de miliarde de euro din planul de redresare economică după criza cauzată de pandemie și încă 40 de miliarde de euro din bugetul multianual. Un calcul simplu ne arată că în următorii 7 ani, România ar dispune de peste 70 de miliarde de euro. Singura problemă este că aceste sume sunt momentan în stadiul de negociere. Liderii statelor UE nu s-au pus încă de acord cine și ce bani va primi, astfel încât bugetul de mai sus este unul pur și simplu ipotetic. La nivelul UE, bugetul planului de redresare economica a fost stabilit la 750 de miliarde de euro, din care 500 de miliarde de euro ar urma să se acorde sub formă de subvenții, iar restul de 250 de miliarde din împrumuturi. Există însă state precum Suedia extrem de reticente față de contractarea unor împrumuturi la comun“, explică deputatul Pro România.

Ion Spânu remarcă faptul că acest plan, care dovedește incompetența totală a Executivului Orban, este construit pe o scădere economică de doar 1,9% din Produsul Intern Brut, o prognoză extrem de optimistă, prezentată la ultima rectificare bugetară.

„Până și geniul finanțelor, Florin Cîțu, a ieșit și a declarat public că va trebui să ne așteptăm la o scădere de cel puțin 3% din PIB, dar probabil, prinși de febra electorală, mai marii din PNL au uitat să-l întrebe. Astfel, toată fundația planului de redresare economică va fi bazată pe niște calcule false, iar impactul cu realitatea va fi devastator“, a concluzionat parlamentarul cărășean.

08.05.2020
0 Comentarii

„Ne aflăm deja într-o criză economică profundă, chiar dacă geniul finanțelor, Florin Cîțu, afirmă contrariul“

– Domnule deputat, ați formulat săptămâna aceasta o Declarație politică, intitulată „Pas cu pas spre faliment“, prin care vă exprimați nemulțumirea față de activitatea Guvernului Orban și a președintelui Klaus Iohannis. De ce acum și nu după ce va trece pandemia de Covid-19

De la declararea stării de urgență au trecut mai bine de 50 de zile. Tuturor guvernelor noi li se acordă o perioadă de grație, pe parcursul căreia toată lumea așteaptă să descopere viziunea socio-economică a acestora. Este și cazul acestui guvern, chiar dacă este condus, de fapt, de președintele României. Nu este primul în această situație. Și, probabil, nici ultimul.

– Și ce a descoperit în aceste 50 de zile Grupul Parlamentar Pro România din Camera Deputaților?

Perioada de grație, suprapusă stării de urgență, ne-a dezvăluit un executiv fără niciun fel de viziune, un executiv dispus să se contrazică permanent, un executiv fără niciun plan, condus pe principiul «văzând și făcând». Dacă în cazul crizei de sănătate, Iohannis și Orban au putut beneficia de experiența unor profesioniști (Streinu Cercel sau Raed Arafat), iar efectele negative au putut fi mult diminuate, în cazul crizei economice s-au trezit singuri în fața propriei neputințe și a lipsei totale de profesionalism. Ne aflăm deja într-o criză economică profundă, chiar dacă geniul finanțelor, Florin Cîțu, afirmă contrariul. Cea mai la îndemână variantă, aleasă de guvern și la care putea apela și cineva cu un minimum de cunoștințe economice, a fost îndatorarea.

– Adică?

Mai exact, credite luate de stat de-a valma pentru ca mai apoi IMM-urile să devină sclavii băncilor și împrumuturi din bani publici pentru salvarea corporațiilor. În foarte scurt timp, vom avea de a face cu consumatori supra-îndatorați și debitori insolvabili, mărfuri și servicii mult mai scumpe. Imaginile cu legume putrezite pe câmp sau în hambare sau cu laptele aruncat la canal vor intra în cotidian, pentru că nimeni nu va mai avea bani să le cumpere. Iar dacă tot a venit vorba de agricultură, să ne reamintim cum, seara, ministrul Vela ne anunța răspicat că se interzice cu desăvârșire exportul de cereale, ca, mai spre dimineață, Ludovic Orban să realizeze că așa ceva contravine legislației Uniunii Europene. Profesionalism desăvârșit!

– Mai precis, de ce anume acuzați guvernul liberal care, să recunoaștem, nu i-a fost ușor să gestioneze această situație generată de apariția coronavirusului.

Companiile românești și nu numai au cerut ca pe perioada stării de urgență să fie suspendate obligațiile de plată aferente angajaților, adică taxele pe salarii. Răspunsul executivului a fost un NU categoric, iar motivația a fost că trebuie plătite pensiile. Practic, guvernul preferă să bage în faliment tocmai acele companii care aduc bani la buget și să plătească, în același timp, din bani publici toți acei oameni care nu vor avea altă variantă decât să intre în șomaj. Tot ceea ce a putut să facă guvernul Orban pentru persoanele fizice sau juridice a fost amânarea plății ratelor, aferente creditelor, pe o perioadă de nouă luni. O șmecherie prin care cei cu datorii la bănci vor deveni și mai îndatorați. Un calcul simplu, făcut de agenția de știri Mediafax, ne arată că o rată de 1.190 de lei la un credit ipotecar de 200.000, amânată 9 luni, va ajunge, în următorii cinci ani, o rată de 1.315 lei. Adică cu 125 de lei mai mult în fiecare lună.

– Din Declarația politică se înțelege faptul că Grupul Parlamentar Pro România este nemulțumit și de soluția aleasă cu încheierea anului școlar.

Cu economia «gata rezolvată», guvernul a trecut la următoarea problemă, și anume educația. Așadar, până în luna septembrie cursurile vor fi făcute numai online. Numai că, prin vocea ministrului Educaţiei, Monica Anisie, ni s-a comunicat că 250 de mii de elevi nu au acces la tehnologie și nu pot urmări aceste cursuri. Șeful statului a privit cu îngrijorare situația și a glăsuit: «Am pretenția ca până în septembrie ministerul Educației să găsească soluții pentru copiii care nu pot beneficia acum de cursuri online». Domnule Președinte, cu onor vă aducem la cunoștință că românii au și ei pretenții. Au pretenția ca, odată ajuns la conducerea țării, chiar să știți ce faceți și nu să bâjbâiți după soluții de moment în dauna celor de durată. Au pretenția ca «guvernul meu» să fie format din profesioniști și nu din incompetenți. Au pretenția să le spuneți cum salvați România de la prăbușirea economică cât mai rapid și nu «pas cu pas». Au pretenția ca, măcar, să-i ascultați, dacă atâta se poate“.

14.04.2020
0 Comentarii

„Ei știu ce au făcut, e treaba lor și tot ce pot să spun, e că sper să-și dovedească nevinovăția în instanță”

„Nu pot să comentez cele întâmplate foștilor colegi din PSD (Luminița Jivan, Ionuț Chisăliță și Mirel Pascu, n.r.), pentru că la data faptelor respective eram de mult plecat din acest partid. Ei știu ce au făcut, e treaba lor și tot ce pot să spun, e că sper să-și dovedească nevinovăția în instanță. Nu este plăcut pentru organizația județeană din care fac parte a cărei imagine a avut de suferit. Indiscutabil, este trist că s-au întâmplat asemenea lucruri, îi cunosc pe cei trei, am lucrat împreună, dar mai mult de atât nu pot să comentez. E treaba lor să-și rezolve problemele pe care le au. Pe mine și pe colegii din Pro România ne interesează ce avem noi de făcut în această perioadă grea pentru toți. Înainte de declanșarea acestei crize, am venit cu un proiect în zece puncte pe care l-am sugerat guvernanților dar, din păcate au fost luat în seamă decât foarte târziu, lucru care se răsfrânge în prezent asupra stării economice a țării”.