Și a fost bine până acu’ două zile când, ziariști de la Antena 3 i-au băgat microfonul în gură deputatului PSD de Caraș-Severin, Marius Damian. Sincer, nu știu cum au stat lucrurile exact, dacă reporterii și-au dat seama că e din lotul politicienilor noi sosiți în parlament, după felul cum călca pe vârfuri ca balerinele de la Bolsoi Theatre, sau dacă  s-a băgat singur în seamă, așa cum se întâmplă când vrei să fii văzut de ai tăi de acasă. În cazul de față, de teregoveni. Cert este că, unsă cu toate alifiile, ziarista l-a cam pus la respect cu întrebările ei „nevinovate.“

Dar nici deputatul PSD de Caraș-Severin nu s-a lăsat mai prejos. Din start a atenționat-o că nu are de a face cu un neica nimeni în politică. Că duce în spate 20 de ani de administrație. Administrație de cumetrie. Apoi, i-a replicat tăios, mândru și fălos ca un adevărat bănățean de munte la care vorba de căpătâi e de genul: „cine mi-s eu, futu-mă în cur!“ atunci când ajunge om important. La întrebarea ziaristei „de câte feluri sunt legile“, deputatul PSD a răspuns sarcastic: „ce fel de legi, organice? (…) și de care vreți să vă mai răspund?“ Și a continuat pe același ton: „Și vreți să discutăm alte chestii? De ce? Vreți să intrăm pe constituție?“.

Măi, nea Marius, stai în banca matale cu răspunsuri de genul ăsta, că acolo nu e ca la Teregova, la sala de evenimente, să le dai peste nas ălora care îți pun întrebări. Acolo răspunzi ceea ce te întrebă, nu îi iei la mișto pe ziariști. Cum adică „vrei să intrăm în constituție?“ Ziarista te-a întrebat civilizat chestii concrete, iar tu ai dat-o cu constituția. Păi, ce are sula cu prefectura și răspunsul pe care l-ai dat cu întrebarea ce ți s-a pus? Ăsta e răspuns de viitor președinte de PSD Caraș-Severin? Eu nu cred. Nu te aprinde una, două, că nu e bine. Și nu fă pe deșteptul cu ăia, că nu-ți merge. Acolo ești la capitală, nu la țară. Ți-o fi mers cu ăștia de pe la noi cât ai fost primar, consilier județean ori șef la Direcția de sport, dar cu ăia, te asigur că nu. Ogoaie-te, ascultă-mă pe mine, că nu te învăț rău.

Între noi fie vorba, ce-or fi zis telespectatorii care te-au văzut cum ai răspuns? Că am uitat să-ți spun, te-au dat pe post ăia de la Antena 3, cât de țanțoș erai, mai ceva ca un cocoș de expoziție. „Uite, bă, și la (…) ăsta ce aere își dă. S-a ajuns, musiu!“ Ce dracu’, domnule deputat, fii mai atent pe viitor, fă-te că nu auzi, fă-te că nu vezi, fă-te că vorbești la telefon, să nu te mai „încalțe“ încă o dată reporterii, că atunci chiar ai…pus-o. Nu te mai scoate nici Voiculescu din baza lor de date!

Am citit și am răscitit textul. Bă, ce le zice domnul președinte. Bă, cum le brodește dumnealui, cum leagă cuvintele între ele de te apucă râsu’-plânsu’ când citești. Le are domnule cu cuvântul scris și cu vorba rostită. Parcă a făcut școală pentru așa ceva. Cu virgulele și topică stă mai prost, dar pe Facebook chestiile astea nu se pun. Încă o dată, nu știu de unde le scoate, prin ce buzunare și portofele le ține, dar le zice bine. Și din punctul ăsta de vedere ar putea fi un exemplu pentru pulifricii ăștia din politică care visează să ajungă și ei milionari, măcar în lei, dacă nu în euro și dolari precum domnul președinte.

Și, să o spunem pe-a dreaptă, le are nu doar cu subiectul și predicatul, ci și cu figurile de stil, ba și cu schepsisul, ca să nu se prindă doar cei super deștepți: „în spiritul unității organizației și întru eliminarea oricărei posibile divergențe“. Auzi la el, spirit de echipă. Îți dau lacrimile, nu alta. Alo, domnu’ Dunca, sigur ai vrut să scrii asta cu spiritul unității? Cu monolitul ăsta clădit în jurul a știi matale cui? Ești sigur că nu glumești? Că nu e decât una dintre caterincile pe care liberalii le vând la kil în ultima vreme?  Zi zău cu limba scoasă! Fii serios, domnule. O fi fost așa chestia de care vorbești, dar uită-te bine pe eticheta cu termenul de valabilitate, să nu fie cumva expirat!

Dar, stai, mi-am adus aminte de ceva, domnule președinte. Nu cumva, tot matale ai rostit (mai bine zis, te-ai răstit) la același Daniel Surdu cu mesajul: „Pe tine, din acest moment, nu te mai înghit. Nici nu o să te mai salut când te văd prin Consiliul Județean“? De unde știu? Dintr-un ziar ce-ți stă în gât. Și de la camarazii prezenți la ședința Biroului Permanent Județean din seara desemnării candidatului. Că unii, când au văzut cum ștergeai cu el pe jos, și-au făcut cruce cu limba în cerul gurii, în timp ce alții s-au îndopat cu pastile de inimă. Ceva adevăr e, nu? Informația e de la sursă, să nu spui că nu e așa.

Păi, asta e treabă domnule președinte? Nu e de ajuns că ai îmbolnăvit angajații din Consiliul Județean cu  noile organigrame, îți îmbolnăvești și camarazii de doctrină și ideologie? De îmbolnăvit, ca de îmbolnăvit, dar să vii acuma să-i mulțumești lui Surdu după ce l-ai amenințat și l-ai făcut ca pe dracu’, parcă e din alt film. Unul, fără spirit, fără unitate și alte bazaconii de genul ăsta.  

Ați mai auzit una ca asta? Nu cumva e de noaptea minții să încasezi cinci salarii, undeva la douăzeci și ceva de mii de lei în cazul de față, că așa a vrut mușchiul tău liberal la un moment dat? Înțeleg, să primești niște salarii compensatorii când ești demis din funcție, deși nici asta nu e corect, dar treacă, meargă, că așa e în România, dar cum să ai pretenția la bani când pleci de bună voie? Când nu mai vrei să stai, pe motiv că ți-ai găsit un job mai bine plătit? Și aș mai fi înțeles s-o fi făcut un pesedist dedat la chestii de astea, dar nu un liberal, bă! Că știți cum se spune despre liberali, că sunt cei mai corecți și mai neprihăniți dintre toți politicienii de la 1848 încoace. Și Chimigeriu ăsta nu e orice liberal, ci unul dintre ăia care în campaniile electorale făcea pe îngerul, era ca piticul din alaiul lu’ Alba ca Zăpada.

Cum să faci una ca asta? Și cât de gros să ai obrazul să treci în contract o astfel de clauză? Mai ales că, la plecare din Transal, fără nicio părere de rău, în urma acestui domn director, Ovidiu Chimigeriu, au rămas datorii de aproape 4 milioane de lei, dintre care 2,4 milioane doar la bugetul de stat.  

Banii ca banii, dar a lăsat în urma sa, după cum spun gurile rele, și 2.000 de tone de deșeuri menajere. Măcar de le-ar fi dus în fața locuinței sale, să-i amintească în fiecare dimineață când deschide fereastra că a fost stăpânul gunoaielor. Numai că, de șmecher ce se dădea, le-a depozitat pe terenul unei rude, pentru care plătea chirie serioasă, nu glumă că vorba aia, nu scotea banii din buzunarul lui, ci de la proștii care plăteau salubrizarea. Noroc că e iarnă și gunoiul nu a apucat să se împută că nu se știe ce altă pandemie s-ar fi abătut asupra gugulanilor. Pentru că asta înseamnă nesimțire,  alții s-au grăbit să o aprecieze ca atare să-l facă consilier județean și, cine știe, poate chiar șef peste gunoaiele județului, cum s-a auzit la un moment dat.

V-ați întrebat vreodată cum o să recupereze societatea cei 4 milioane de lei? Vă spun eu, De la voi, de la toți, prin creșterea tarifelor la gunoiul lângă care puteți face poze, nicidecum de la acest Ovidiu Chimigeriu, ajuns mare domn în Consiliul Județean, care va fi mereu convins că a făcut ce a trebuit pentru buzunarul lui, cât timp a condus Transal-ul!