În privința nivelului de trai, Programul de guvernare este unul generos, cu peste jumătate milion de noi locuri de muncă, cu majorarea punctului de pansie cu 46%, cu creșterea putewrii de cumpărare și a salariului mediu net.
„Relizăm cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în următorii patru ani, cu un ritm de creștere de peste 6% în 2024.
Majorăm PIB-ul României cu peste 450 de miliarde de lei, până la peste 1.500 miliarde de lei la finalul anului 2024.
PIB-ul pe cap de locuitor în România ca depăși 85% din media Uniunii Europene la finalul anului 2024.
Creăm peste 560.000 noi locuri de muncă mai bine plătite în economie.
Salariul mediu net va crește cu aproape 50% față de nivelul din 2020 și va ajunge la 1.000 de euro/lună în 2024.
Creștem puterea de cumpărare a pensiilor:
Majorăm valoarea punctului de pensie cu 46% până în 2024 față de 2020.
Valoarea punctului de pensie crește de la 1.265 lei, în 2019, la 1.840 lei în 2024.
Pensia medie anuală crește cu cca. 536 de lei, până la aproape 2.000 de lei în 2024, față de nivelul din 2020.
Creștem puterea de cumpărare a veniturilor românilor cu peste 30% și reducem inflația anuală sub 2%“.
(P. E. )
Odată cu Ion Dragomir se sfârșește ceea ce, de dragul metaforei, aș numi La Belle Époque, varianta Teregova. De ce varianta Teregova? Pentru că timp de un sfert de secol, Teregova nu a vândut doar răchie, prune, mere, brânză și sirop de muguri de brad pe marginea Drumului European 70, ci a și dat oameni de nădejde acestui județ, indiferent de cine s-a aflat la guvernare.
De exemplu, a avut PSD nevoie de un șef la Direcția Județeană de Tineret și Sport în anii 2000? A avut. Și? Au răscolit tot județul până au ajuns la Teregova, unde au dat de Marius Damian. Mai târziu, când s-a pus problema unui administrator la Consiliul Județean, partidul s-a gândit, ați ghicit, tot la Marius Damian. Nu ca să facă mare lucru, să fi fost acolo, în schema stufoasă de care vorbește Dunca. Pe cine propune astăzi PSD pentru Parlament la Camera Deputaților? Cum le știți voi pe toate! Păi dacă nu e altul mai bun în județ?
A căutat PDL un om de nădejde pentru Direcția de Patrimoniu a județului, un soldat docil și ascultător? A căutat. Și unde putea să-l găsească? La Târnova? Șcăiuș? Pârneaura? Să fim serioși! Singura locație care putea să ofere județului un om cu prestație și profesionalism s-a dovedit, ca și până atunci, Teregova. Așa a ajuns Ianăș Roșeți, șef peste licitații, deschizător de drumuri județene și de șpagă, șef de celulă în pușcărie.
Să nu credeți că e ușor să cauți oameni capabili, să le intuiești calitățile manageriale și să le dezvolți aptitudinile native. E adevărat, uneori mai dai și greș, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Romică Anculia, un alt reprezentant al Belle Époque! Varianta Teregova! Ăsta, nepotul lui Roșeți, pentru cei care nu știau, când s-a văzut la APIA nu s-a lăsat până nu a ajuns și el la Popa Șapcă. Într-o dimineață, când a ieșit din bloc să meargă la serviciu, mascații îl așteptau cu cătușele potrivite. Atât de potrivite, încât vreo șase ani nu a vrut să le mai dea jos. Ce vremuri frumoase, dom’le, ce vremuri!
Pe șeful Finanțelor județului, Ion Dragomir, PSD l-a găsit, cum altfel, la Teregova. Au căutat ei în tot județul, pe la Caransebeș, la Reșița, în Clisură, la Oravița, dar degeaba, peste altul mai bun nu au dat. Când n-a mai fost PSD la Putere, și-a găsit loc la Agenția Fiscală din Caransebeș, după care înapoi la județ, iar în ultimii ani, director executiv al Inspecției Fiscale Timișoara, peste patru județe, devenind obsesia unora care astăzi au ajuns la borcanul cu miere.
Asta înseamnă să fi fost teregovan în La Belle Époque, o epocă pe cale să apună în Banatul de Munte, după un sfert de veac de glorie neîntreruptă.
Sau poate o vor duce liberalii mai departe. Cine știe. Băieții cu simțul umorului la purtător și al realității în buzunarul de la piept, spun că din acest punct de vedere va fi foarte greu de găsit un liberal, unul singur, capabil să dirijeze măcar circulația în intersecția de la Caransebeș, din fața sinagogii cum vii dinspre… Teregova.
Răi oameni, domnilor, răi!
Autostrada este un fel de regina drumurilor obișnuite, cele cu două benzi de circulație. Vă dați seama ce înseamnă asta? În Caraș-Severin drumurile sunt făcute praf, gropile ne paradesc mașinile, unele au și uitat cum arată asfaltul, iar noi vom avea autostradă. Ca nemții, ca ungurii, ca albanezii. Ca ăia din lumea civilizată. Cum de unde știu? Din Programul de guvernare al PNL 2021-2024, „Dezvoltăm România.“ Asta înseamnă să ai ministru, secretari și subsecretari de stat, tot felul de angajați în guvern. Dacă PSD nu a avut, și noi am stat la coada vacii, pardon, a statisticilor, clasamentelor, a priorităților. De acum, se termină cu chestii de astea. Programul de guvernare al PNL ne promite și ne asigură de tot ce avem nevoie. De altfel, Marcel Vela a și anunțat că s-a dat OK la studiul de fezabilitate, la proiectul tehnic și alte alte mărunțișuri de acest fel. Dacă vom avea o iarnă blândă și un constructor cu poftă de lucru, ne putem apuca de lucru.
Pe unde va trece autostrada? Pe drum, pe unde să treacă? Că doar nu prin aer, suspendată ca în China. Am vrea noi, dar nici chiar așa. Urmând linia Drumului European 70, după cum explică ministrul Vela. De la Lugoj și până la Caransebeș, mai e cum mai e. Pe la Zlagna, Cârpa, pardon, Valea Timișului, Vălișoara, Ilova. Problemele încep la Rusca Teregova, pe unde crede ministrul că va ajunge. Sigur nu se știe pe unde va trece. Sunt doar supoziții. Poate prin grădina Jupânului Ion, zis și Bandeal, ori prin cea a lui Felix Borcean, cea cu pruni și meri. Pe unde zice proiectantul. Ministrul nostru ar putea pune o vorbă bună pe lângă ăia cu schițele și planșele să nu se atingă de grădinile lor, dar la câte i-or tot făcut, mi-e teamă că Jupânul Ion și Felix își vor pune pofta în cui la făcut răchie din pruna lor. La urma, urmei, cei doi ar trebui să fie fericiți că o să le treacă autostrada pe lângă sălaș, că dacă nu ar fi fost programul ăsta de dezvoltare, cine ar mai fi auzit de Rusca Teregova?
Când va fi gata? Ce întrebare e asta? Bineînțeles, cât mai repede cu putință. Trei, patru ani. Poate mai mult, poate mai puțin, în funcție de potecile ce vor fi găsite prin ăi munți, de castrele romane ascunse sub pământ de schimbările climaterice, de… Nici Dumnezeu nu a făcut lumea într-o singură zi și, vorba aia, ce putere are Dumnezeu pe lângă muritorii de rând. Da’, de ce atâta grabă? 2000 de ani nu am auzit pe nimeni să se lamenteze. Nici pe ăia din legiunile romane când veneau în concediu la Herculane, nici pe împărăteasa Sissi,, care mai petrecea câte un weekend pe Cerna în sus, nici pe cei care au trăit sub guvernările Văcăroiu, Năstase și Ponta.
Acum, dintr-o dată, când o să avem și autostradă, și Drum Express Caransebeș-Reșița-Voiteg, și drumul de Luncavița ca în palmă, și ăla de la Iam ca la carte nu vă mai place nimic. Cine să vă mai înțeleagă? Cârcotașilor ce sunteți!
Răspunzând la o întrebare a jurnaliștilor reșițeni referitoare la încrâncenarea liderilor politici, Marcel Vela a atins și subiectul privatizării UCM Reșița.
„Există, într-adevăr, o încrâncenare între PNL și PSD, deoarece doar PNL poate să învingă PSD. PSD a dovedit că este un partid care a făcut mult rău, inclusiv județului Cara-Severin. Și nu mă leg de oameni, de lideri sau de funcții, mă leg de instituția în sine a PSD-ului. De exemplu, UCMR a fost privatizată de PSD între 2000-2004. Nu contează cine era șeful PSD în Caraș. PSD a privatizat. Așa cum PSD a privatizat alte unități din Caransebeș sau din Caraș-Severin. Dacă vă uitați la ele, toate sunt cu bălării și în ruină.
Dacă UCMR a fost privatizat într-un mod nefericit, PSD a avut capacitatea și posibilitatea să îndrepte o greșeală, din 2012, de când a avut premier, și până în prezent. Nu a făcut-o. Înseamnă că nu a dorit. Aici dau dreptatea PMP-ului sau USR-ului că acuză PSD că nu a luat măsura pe care o putea lua în cazul companiei reșițene. Salvarea UCMR, stătea în pixul premierului și al ministrului de resort de la vremea respectivă. Și nu s-a dorit. Eu nu spun că parlamentarii nu au dorit sau președinții de Consiliu Județean, dar dacă ai o viziune asupra dezvoltării unei zone, a unui județ și ai la guvernare un partid care este interesat, faci ceva în acest sens. Asta dacă vrei“, a spus Marcel Vela într-o conferință de presă ținută la Reșița.
( P. E. )
Chiar dacă lucrurile nu mai stau la fel de bine ca în 2016 când PSD a obținut un rezultat istoric, cu patru parlamentari, Ion Mocioalcă este convins că după alegerile din 6 decembrie PSD Caraș-Severin va avea la București doi deputați – Silviu Hurduzeu și Marius Damian, precum și un senator.
În perspectivă, Mocioalcă vede și sprijină restrucurarea partidului, prin a ofe ri o șansă tinerilor politicieni.
„Eu sunt foarte interesat de restructurarea PSD, un partid la care am muncit și slujit 95% din întreaga mea carieră politică. Pot să spun că sunt extrem de satisfăcut de tinerii pe care îi regăsesc în partid și care au perspectivă politică, iar șansa pe care eu pot să le-o ofer este una reală. Nu o să mai fac glume, deși ați văzut că acum toată lumea înregistrează pe toată lumea, că așa e moda, de genul că ar trebui să ne restructureze partidul vreun procuror DNA sau chiar Laura Codruța Koveși. Nu, vom încerca să promovăm foarte mulți tineri în perioada următoare și totodată să întărim coeziunea echipei pentru că PSD și oamenii săi așa simt eu că trebuie apărați în viitorul apropiat”, mărturisește Ion Mocioalcă.
( P. E. )
Mesajul său se adresează atât electoratului conștiincios, care mereu se prezintă la vot, cât și celui indecis, mereu nemulțumit de clasa politică, în special tinerii care aleg să părăsească țara din motive de lipsa locurilor de muncă și nesiguranța zilei de mâine.
Dacă ne dorim 𝐮𝐧 𝐯𝐢𝐢𝐭𝐨𝐫 𝐦𝐚𝐢 𝐛𝐮𝐧 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐭𝐢𝐧𝐞𝐫𝐢𝐢 𝐧𝐨𝐬̦𝐭𝐫𝐢 trebuie să punem accentul pe sistemul de educație și cel de sănătate.
„În primul rând, este nevoie de asigurarea condițiilor pentru un 𝐩𝐫𝐨𝐜𝐞𝐬 𝐞𝐝𝐮𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐜𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐢𝐯. De asemenea, este necesară măsurarea performanțelor procesului educațional și a cadrelor didactice.
Statul poartă întreaga răspundere pentru 𝐜𝐫𝐞𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐨𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐞𝐠𝐚𝐥𝐞 de instruire și pregătire profesională, atât la sate, cât și la orașe.
Totodată, cărășenii și toți românii trebuie să se bucure de un 𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐥 𝐜a𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐢𝐯. Sănătatea populației este un obiectiv de interes național. O Românie puternică este o Românie sănătoasă. În acest sens, trebuie făcute 𝐢𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐢𝐭̦𝐢𝐢 𝐢̂𝐧 𝐬𝐩𝐢𝐭𝐚𝐥𝐞 și crescut gradul de conștientizare al populației cu privire la importanța accesării serviciilor medicale la nevoie.
Î𝐧 𝐝𝐚𝐭𝐚 𝐝𝐞 𝟔 𝐝𝐞𝐜𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, 𝐅𝐀𝐂𝐄𝐓̦𝐈 𝐀𝐋𝐄𝐆𝐄𝐑𝐄𝐀 𝐂𝐎𝐑𝐄𝐂𝐓Ă, 𝐯𝐨𝐭𝐚𝐭̦𝐢 𝐩𝐨𝐳𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝟑!
Votați oamenii care se pun în slujba dumneavoastră, care v-au fost alături și 𝐜𝐮𝐧𝐨𝐬𝐜 𝐧𝐞𝐯𝐨𝐢𝐥𝐞 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐂𝐚𝐫𝐚ș și 𝐚𝐥𝐞 cărășenilor“.
( P. E. )
Prim-procurorul, care presupun că are suficientă experiență, dacă nu și nas în a mirosi unde pândește pericolul public, s-a prevalat de câteva mesaje de amenințare primite pe telefonul său mobil. „Expeditorul amenințând-o cu darea în vileag a unor fapte imaginare, compromițătoare pentru partea vătămată, respectiv punerea la cale a unor accidente rutiere în care să fie implicată persoana vătămată, soțul ori fiul lor, cu scopul de a obține un folos nepatrimonial, respectiv de a determina partea vătămată, Colțan Maria, să oprească anchetele care sunt în curs de desfășurare cu privire la funcționarii publici din Primăria Caransebeș și de a beneficia în mod injust de de un folos nepatrimonial, constând în exonerarea de răspundere penală, expeditorii folosindu-se de SMS-urile de constrângere“.
Așa sunau mesajele de amenințare. Expeditori, necunoscuți. Și atunci, ce să vezi: doamna prim-procuror s-a hotărât, pe la mijlocul lunii iunie, să se plângă, la DNA, Serviciul Teritorial Timișoara, având suspiciuni rezonabile în privința celor doi. Dacă m-ați fi întrebat pe mine, doamna Colțan, cu siguranță v-ați fi lămurit referitor la Felix și Cican. Că nici dacă orașul gugulanilor ar fi mica Sicilie unde, una – două oamenii își ies din pepeni, tot nu s-ar întâmpla una ca asta. Credeți că altceva mai bun de făcut nu or fi avut decât să trimită SMS-uri prim-procurorului? Să fim serioși. O fi Felix mai copilăros și mai poznaș, dar căzut în cap nu e. Cu toate astea, unii nu s-au lăsat până nu l-au bârfit, că ar avea niște hibe ce l-ar putea înfunda în justiție (povestea cu sinagoga ori concursul din primărie). DNA atât a așteptat și, timp de jumătate an, l-a tot ascultat când pe frecvența Rusca Teregova, vorbind cu socrii, când pe cea cu nevasta, cerându-i voie să meargă la un suc cu băieții. Și Cican a intrat în aceeași oală, a interceptărilor telefonice. Bineînțeles, fără ca vreunul dintre ei să fi știut. Cred că și presa a fost băgată la mijloc, pe motiv că primarul și managerul erau persoane publice și era musai să vorbească cu ziariștii. Jumătate an, Felix și Cican au fost „distribuiți“ într-un film cu gangsteri, ei interpretând rolurile de băieți răi.
Vă dați seama câte tâmpenii or fi debitat la telefon în șase luni? Zeci, sute, despre panseluțele din fața primăriei, extinderea rețelei de gaze naturale în tot Banatul de Munte, drumul expres Caransebeș-Voiteni, despre rețetele de dulceață de smochine, creșterea pensiilor cu 40%, despre răchia care dădea în floare, despre editorialele tâmpite ale unor ziariști, dar niciuna cu referire la securitatea și integritatea prim-procurorului. Bă, îți dai seama, niciuna, bă! Nici măcar în treacăt, să-i fi pomenit numele prim-procurorului.
Și știți de ce? Pentru că nici Felix, și nici Cican nu sunt în stare de așa ceva. Or fi ei copii care se țin de pozne, cum zic unii, dar nici chiar așa!
O idee bună, chiar foarte bună, ce merită apreciată ca atare. Ce nu am înțeles, e chestia cu molima ce s-a abătut peste Europa și, implicit, peste România. Ce are pandemia cu artiștii contemporani, pictori sau sculptori? Sau, mai corect spus, de ce cred cei din Primăria Reșița că doar ei au fost afectați? Alte categorii de creatori nu au avut de suferit? De pildă, scriitorii, poeții, ca să mă opresc doar la două exemple. Pe ei nu i-a afectat pandemia? I-a afectat? Da. Și atunci pe ei de ce nu-i ajută primăria? Cu ce? Cu o sponsorizare la editarea unei cărți, de pildă ori cu cumpărarea câtorva exemplare pentru biblioteca municipală. Nu suma de bani contează, ci gestul. Scriitorii și poeții din provincie nu trăiesc din vânzarea cărților, însă astfel de gesturi ar echivala cu respectul administrației față de aceștia. Dar de unde atâta respect, că eu nu țin minte să se fi întâmplat așa ceva vreodată în 30 de ani. A, câte un album despre Reșița s-a mai scos, dar asta nu se pune la socoteală.
Să fie Primăria prea săracă pentru astfel de fapte? Nicidecum. Are bani pentru a ține echipa de fotbal, cu rezultate mediocre până acum, pe cea de handbal masculin, fără niciun punct după zece etape desfășurate în Liga Zimbrilor. Are bani și pentru promovarea orașului, cu producții cinematografice filmate aici, cu artiști invitați, bineînțeles, nu pe ochi frumoși, cu documentare despre aceste locuri, pentru festivalul de tock și câte și mai câte. Doar pentru scriitorii și poeții Reșiței, mulți dintre ei membri ai Uniunii Scriitorilor, premiați la concursuri naționale nu se găsește mărunțișul ăla cu care să se scoată o carte. Nu se găsește sau nu se vrea? Nici că mai contează.
Și știți de ce? E mai ușor să cumperi un tablou și să te uiți la el, chiar dacă nu înțelegi nimic din ceea ce a vrut să transmită pictorul, și alta e să sponsorizezi o carte, pentru că asta mai trebuie și citită. Și cine mare timp de așa ceva în ziua de astăzi?
