15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
victor nafiru
27.03.2020
2 Comentariu

Nesimțirea nesimțiților!

Și nu doar noi, oamenii de rând, suntem într-o astfel de situație, ci și instituțiile statului care au obligația de a veghea la menținerea stării noastre de sănătate. Cu un sistem de sănătate bolnav, subfinanțat și măcinat de corupție am ajuns în situația de a se apela la subscripțiile publice pentru achiziționarea de aparatură și echipamente medicale de strictă necesitate, la donații de măști, mănuși și costume de protecție pentru cadrele medicale. Altfel spus, statul a ajuns la mila publică. Da, acel stat care de ani și ani ne jecmănește fără rușine. Ne bagă mâna în buzunare și ne sufoacă cu taxele și impozitele sale nesimțite. Chiar și așa, românii au înțeles că este vremea iertării și au pus mână de la mână din sărăcia lor. Jos pălăria pentru fiecare leuț adunat la un loc, pentru fiecare gest de solidaritate de care au dat dovadă acești oameni simpli.

Aș fi vrut să spun același lucru despre companiile de lângă noi, despre oamenii de afaceri pe care Camerele de Comerț, Industrie și Agricultură îi premiază la sfârșit de ani ori despre politicienii care huzuresc pe banii noștri. Cu mici excepții, nu am auzit să se fi întâmplat așa ceva. Și nu mă duc la București pentru a da exemplul lui Ion Țiriac, despre care presa centrală spune că nu are informații că ar fi donat ceva din averea sa de 2 miliarde de euro, ci mă opresc aici, la noi acasă, în Reșița în care trăiesc alături de voi toți.

În urmă cu două săptămâni, a fost inițiată o campanie de donații pentru Spitalul Județean de Urgență Reșița. Mesajul a fost clar, reșițenii au donat fiecare după posibilități, sume plecând de la 20 de lei. În general, media a fost de 100 de lei, dar au fost și dintre cei cu dare de mână care nu s-au uitat la 250 sau 500 de lei ori la 2-300 de euro. În câteva zile s-au strâns vreo 100.000 de lei, bani cu care s-au cumpărat cele necesare Unității de Primire Urgență.

Dar nu despre acești oameni simpli, care merită tot respectul nostru, este vorba, ci despre bogații Reșiței. Milionarii Reșiței care au făcut averi și pe spatele nostru și care acum ne dovedesc că fac parte din acea categorie umană care și-ar mânca din cur, de zgârciți ce sunt. Niciuna dintre companiile de top, conduse de așa-ziși capitaliști autohtoni, nu se regăsește pe lista, aflată la vedere, a celor care au donat bani spitalului. Niciuna, de parcă au intrat toate în faliment. Toți acești pseudo-patroni s-au dat la fund, iar de acolo din văgunele în care s-au ascuns continuă să facă ceea ce știu mai mai bine, adică să scoată bani din sărăcia celor mulți care le-au trecut pragul magazinelor, restaurantelor sau barurilor. Niciunul dintre acești milionari nu s-a învrednicit să bage mâna în buzunar să scoată măcar un leu, un singur leu.

E o odovadă că nu le pasă de comunitate care i-a făcut nu doar bogați, ci și nesimțiți. La acest lucru încercați să vă gândiți pe viitor, înainte de le trece pragul magazinelor, restaurantelor ori barurilor.

26.03.2020
1 Comentarii

PSD Caraș-Severin, de la Mocioalcă la Hurduzeu, via Luminița Jivan

Se știa că disputa pentru șefia PSD, rămasă în aer după demisia Luminiței Jivan, se va da între Silviu Hurduzeu, care este și președintele Consiliului Județean Caraș-Severin, și Luca Mălăiescu, cel mai apreciat primar PSD din Caraș-Severin. Propunerea a venit din partea secretarului-general, Paul Stănescu, Mălăiescu „plătind“, într-un fel, pentru faptul că a făcut parte din echipa Luminiței Jivan, unde a ocupat funcția de președinte executiv.

Silviu Hurduzeu este al treilea președinte în ultimii doi ani și trei luni, după Ion Mocioalcă, trecut la Pro România, și Luminița Jivan. Meritul său a fost că nu a intrat în nicio combinație în afara cadrului legal, chiar dacă acest lucru i-a adus marginalizarea în organizația județeană de partid, fiind etichetat drept un „politician slab și fricos“. Și bine a făcut, în condițiile în care o bună parte a vechii conduceri de partid a făcut coadă atât la DNA, cât și la DIICOT.

Este interesant ce va fi de astăzi înainte, în condițiile în care până acum câteva luni s-a tot vorbit de refacerea Stângii, printr-o apropiere a Pro România de PSD. Desemnare lui Hurduzeu la conducerea PSD Caraș-Severin se încadreze în acest scenariu. Fiind perceput drept „copilul de suflet“ al lui Mocioalcă, Hurduzeu pare să se plieze mai ușor la conjuctura politică ce se profilează la orizont.

Pe de altă parte, rămâne de văzut cum va reuși, sau dacă va reuși, noul președinte să-și apropie toate organizațiile din teritoriu, știut fiind faptul că multe dintre ele i-au fost chiar ostile în mandatul luminiței Jivan. Nu-i va fi deloc ușor, în condițiile în care, bănuiesc, ca va pleca la drum cu o echipă nouă, total diferită de cea veche. În același timp, va trebui să-și convingă primarii să nu se lase amăgiți de promisiunile liberalilor și să rămână în continuare în PSD.

Timpul până la alegerile locale, dacă ele se vor mai ține potrivit calendarului, este scurt, dacă nu chiar foarte scurt, caz în care Hurduzeu se va transforma, cu sau fără voie, într-un veritabil globe-trotter. În plus, îi revine sarcina, deloc ușoară, de a reface imaginea șifonată a partidului, după scandalurile cu angajările din Vama Nădlac și cele pe criterii politice de la nivelul deconcentratelor.

Traversăm o perioadă tulbure, din toate punctele de vedere, dar tocmai acest fapt ar putea să constituie o șansă pentru Silviu Hurduzeu și PSD, care vor putea exploata greșelile și slăbiciunile guvernării liberalilor.

26.03.2020
0 Comentarii

Cine vă oprește?

Într-un editorial, intitulat „Blestemaților“, acesta a scris: „Vă doresc faliment și șomaj, speculanților! Dar să nu veniți apoi să plângeți, căci meritați să putreziți în închisori! Faceți trafic cu nenorocire, luați pensionarilor, familiilor cu copii, nevoiașilor de toate felurile, speranța, le sporiți temerile că ar putea muri de foame! Nu aveți niciun dram de suflet?“

Dincolo de faptul că mesajul acesta, cu care sunt întru totul de acord, este eminamente de stânga, nu pot să nu fac câteva observații pertinente și să întreb la modul cel mai serios: Cine îi oprește pe liberali, colegii lui Rareș Bogdan, să pună capăt speculei cu produsele alimentare, măști de protecție și spirt medicinal, căci despre asta este vorba în editorial? De ce Guvernul Orban nu procedează la fel ca Guvernul Federal al Angelei Merkel care, după cum bine a remarcat europarlamentarul, a anunțat plafonarea la 10% a adaosurilor comerciale la alimente de bază și medicamente. Oare de ce nu se întâmplă aceasta? Ce interese îi împiedică să dea un ordin, o ordonanță sau ce-or găsi ei de cuviință?

Cu un guvern liberal sută la sută, cu prefecturi conduse doar de PNL, cu ordonanțe de urgențe și ordonanțe militare la îndemână, credeți că sunt necesare aceste văicăreli? Are rost să ne mai întrebăm, cât timp nu se iau nicio măsură, cine este vinovat că se face speculă cu produsele alimentare de bază? Sau, de ce nu se infirmă știrile apărute în presă cum că pe lista speculanților notorii se găsesc frații Micula, considerații „sponsorii“ PNL? Și, încă ceva, să ni se spună și nouă dacă Guvernul Orban 1,2 și 3 a început lupta cu grupările interlope, așa cum ne promitea ministrul de Interne la prima sa investire? Repet, au rost toate aceste lamentării?

Eu zic că nu, căci altfel PNL riscă să cadă în ridicol, să-și arate neputința, să nu zic incompetența în astfel de momente dificile pentru noi toți. Să nu vă mai aud vorbindu-ne de greaua moștenire lăsată de PSD, că nu ține. Gata, PSD e o filă de istorie post-decembristă, proastă, neagră, cum vreți să-i spunem, acum voi sunteți la butoane. Voi v-ați asumat conducerea țării. Nu i-ați vrut în guvern nici pe USR, nici pe PMP, acum descurcați-vă singuri, arătați că aveți chestiile alea bărbătești în pantaloni și nu vă mai văitați ca babele.

E cazul să nu vă mai plângeți că n-aveți măști, mânuși, costume de protecție, dezinfectanți. Ați știut de acum patru-cinci luni despre ce va urma, însă, pentru voi au fost mai importante alegerile anticipate. Ciolanul. Nimic altceva. În loc să fi luat măsuri de prevenție, ați preferat să vă războiți cu PSD și Curtea Constituțională. V-a durut în cot de coronavirusul care pândea. Iar acum dați din colț în colț, în frunte cu președintele Iohannis.

De aceea zic: apucați-vă de treabă, să nu vă ajungă din urmă falimentul și șomajul politic din editorialul lui Rareș Bogdan.

25.03.2020
0 Comentarii

În loc de generali, fruntași făcuți la apelul de seară

De ceva timp, România se află în război cu un dușman pe care nu-l vede nimeni, nu-l auzi când se mișcă, nu îl simți, pentru că nu are nici miros, și nici culoare și, cu toate acestea, a reușit să ne dea peste cap pe toți. Până și pe cei din Marele Cartier General în mâinile cărora se află toate deciziile și comunicatele către țară legate de lupta dusă împotriva coronavirusului. Un exemplu. Ieri, pe la orele prânzului, președintele Iohannis a ieșit pe post și a dat din casă, în avampremieră, că persoanele trecute de 65 de ani vor fi consemnate volens-nolens la domiciliu până la loc comanda. Cică, au muncit destul la viața lor, în condiții grele, de mină, oțelărie și a venit vremea să se odihnească.

Când l-au văzut pe președinte cât de serios citea de pe bucata de hârtie, format A4, și cât de îngrijorat era pentru toții românii lui, pensionarii au zbughit-o și au intrat în prima alimentară. Au umplut cărucioarele cu conserve, lapte, carne brânză, ouă, hârtie igienică, salamuri și cu ce a mai rămas de pe la alții dinaintea lor, provizii cu care vor încerca să reziste închiși în casă cât mai mult timp. Ba, unii, chiar i-au mulțumit președintelui că le-a spus dinainte ce are de gând guvernul să facă cu ei în privința restricțiilor de circulație. Câteva ore mai târziu, apare, în live, premierul Orban în carne și oase. După 14 zile de autoizolare, pe motiv de coronavirus, premierul a căcăit-o, spunând că, de fapt, persoanele trecute de 65 de ani vor avea un interval de timp în care pot ieși din casă pentru cumpărături. Seara, târziu, Marcel Vela ne-a citit Ordonanța Militară 3, care admite un interval de două ore, 11-13, în care pensionarii în cauză au liber la cumpăraturi, plimbat pisica și cățelul.

Departe de mine că astfel de măsuri nu se impuneau, vreau doar să subliniez că în acest Mare Cartier General nu există un „general“, o minte luminată care să vorbească pentru toți ceilalți. Dimpotrivă, impresia e că la pupitrul de comandă au ajuns soldații neinstruiți. Dovadă e că, președintele spunea una, Orban și Vela alta. Președintele i-a scos din minți pe pensionarii trecuți de 65 de ani, Orban și Vela au încercat să-i liniștească, făcându-le un favor. Declarații iresponsabile dinspre Cotroceni care au menirea să declanșeze isteria în rândul a 5 milioane de pensionari. Ce credibilitate au cei trei luați pe rând și, apoi, laolaltă? Una tot mai scăzută, ținând seama de istoricul gafelor făcute până acum.

Numai de așa ceva nu aveam nevoie în aceste zile, dar la ce să te aștepți de la niște fruntași făcuți la apelul de seară.

22.03.2020
0 Comentarii

Să învățăm să fim oameni, înainte de toate!

Dar pe lângă boală, altceva ne șochează în momentul în care pășim în prăvălia de cartier sau în supermarket. Ceva care ține de educație, de caracter, de altruism. La urma-urmei, și chiar de cei șapte ani de acasă. În ciuda îndemnurilor la cumpătare, unii dintre noi s-au transformat în hârciogi, după zicala românească: „Dacă tot e să mor, atunci să mor sătul“. Altfel nu se explică cum, peste noapte, de pe rafturi au dispărut unele produse care până nu de mult stăteau acolo până le expira termenul de valabilitate.

Nu vreau să scriu mai mult, dar nu pot să nu mă opresc la un comentariu pe care l-am întâlnit zilele acestea pe Facebook. Unul nesemnat, dar încărcat de adevăr. Pentru analiza corectă și mesajul pertinent pe care îl transmite autorul anonim, am considerat de cuvință să preiau și eu acest text, în speranța că vom deveni mai înțelegători față de nevoile altora.

„Este trist ce se întâmplă. Foarte trist. Și nu mă refer la pandemia prin care trecem. Pentru că va trece. Ma refer la TINE. Care nu ai făcut o pâine în viața ta, dar ți-ai luat drojdie pentru 1000 de pâini. Mă refer la TINE. Care nu te speli cu zilele, dar ți-ai luat dezinfectant pentru 10 ani. Mă refer la TINE. Care ai luat toate măștile și spirtul iar acum le vinzi la dublu. Cică «să ajut» pe alții. Îi ajutai. Lasandu-le pe raft. Să le cumpere la un preț «normal». Mă refer la TINE. Care ai un ABC amărât unde vinzi pâinea de 5 ori mai scump. Că doar oamenii o cumpără și așa. Din moment ce nu mai au drojdie. Mă refer la TINE. Care ai venit din Zona Roșie. Și în loc să stai în carantină, ai infectat 10 oameni. Care vor infecta alți 100. Acest mesaj este pentru TINE. Care ai făcut NIMIC pentru aproapele tău . Care vei sta în fața Dumnezeului tău…fiindu-ți rușine de ce ai făcut în aceste momente. Doar că va fi târziu. Spală-ți mâinile…Că sufletul rămâne așa….“

Câtă dreptate ai, anonimule!

foto: libertatea.ro

22.03.2020
0 Comentarii

Ați înțeles? Dumnezeu să binecuvânteze România!

De ce-o fi fost dat Ordonanța asta, nu știu. Poate doar, așa, să se afle în treabă domnul ministru. Că mare lucru nu am înțeles din ea. Și nu numai eu am fost greu de cap, ci mulți alții care au așteptat cu sufletul la gură două ore și ceva ca proștii în fața teveului până să apară tripleta Situațiilor de Urgență: Vela-Arafat-Despescu. A, mint. Am înțeles, totuși, că putem circula pe stradă, pe timp de zi, dar nu în grup mai mare de trei persoane. Și nu ca să ne plimbăm, ci pentru rezolvarea unor probleme serioase. Corect și felicitări pentru această inițiativă, domnule ministru, dar întreb, pentru un prieten care e consilier în București, la metrou e voie să se circule în grupuri mai mari de trei persoane? Părerea mea e că regula asta nu se aplică aici, căci metroul nu are trotuare și nici nu e autobuz să meargă pe stradă, el un fel de tren care circulă sub stradă, ceea ce tehnic e cu totul altceva. Eu i-am spus părerea mea, dar el nu e convins și de asta întreb să fim siguri că nu e grupul de care face vorbire în Ordonanță. Pe undeva îl înțeleg, e supărat că nu știe unde și-a pus legitimația de serviciu, or fără ea, ce să facă noaptea pe stradă, că vin oamenii lui Despescu și-l bagă la izolare, nu-i așa? A, să aibă la el o declarație cu subsemnatul, nume și prenume, domiciliat în…. Carte de identitate, număr și serie, CNP, în care să treacă motivul pentru care a ieșit din casă? Bine, o să-i spun. Da, pentru chestii serioase, nu pentru țigări, vizite la prieteni.

Și ce n-am mai înțeles sunt chestiile astea legate de înmormântare și nuntă unde este permis să participe doar opt persoane. În primul caz, după rânduiala Bisericii obligatoriu ar fi nevoie de un popă, un crâsnic, patru gropari și defunctul. Ce ne facem în situația în care din familie vin cel puțin două rude să-l conducă pe ultimul drum? Că deja avem o problemă, depășim cu o persoană numărul limită admis prin Ordonanța Militară. Ca să împăcăm și capra, și varza, n-ar fi bine să facem înmormântarea fără mort, să ne ocupăm doar de pomană, să mulțumim pe toată lumea, inclusiv Ordonanța? Ce ziceți? Nu e obligatoriu, doar o recomandare.

La fel și în cazul nunților: un popă, o nașă, un naș, mireasa, mirele, socrii mari și socrii mici. Na, că și aici am depășit numărul permis de Ordonanța Militară. Sunt deja nouă, e prea mult. La cine am putea să renunțăm? La popă? Nu, că el dă binecuvântarea și așază pirostriile pe frunțile mirilor. La nași? Exclus, unde s-a mai văzut nuntă fără nașii care să țină lumânări? La unul dintre socrii? Ar fi o glumă, nu-i așa? Atunci, rămâne varianta ca miroii să fie cununați pe rând. La ore diferite. Când unul e la altar, celălalt e afară la o țigară și o cafea. Și invers. Mai greu va fi la restaurant, unde obligatoriu trebuie o guristă, măcar doi lăutari care s-o acompanieze, un fotograf, șoferul de pe furgon, cum, nu știți ce e furgonul? Furgonul e dubița aia cu care se transportă mâncarea la nunți atunci când bucătăria localului e în carantină. Un cameraman, un bucătar, doi ospătari și… gata. De dragul petrecerii, se sacrifică mirii, care vor rămâne acasă, unde vor petrece, în mod sănătos, luna de miere, departe de ochii coronavirusului.

După ce am citit și recitit textul Ordonanței Militare, cu recomandări și tonuri blajine, nu pot să nu zic și eu ca și ministrul Vela: „Dumnezeu să binecuvânteze România“, că numai de la el ne vine salvarea!

21.03.2020
0 Comentarii

Iubiți-vă bunicii, nu-i huliți!

La noi, nici vorbă de solidaritate, de înțelegere față de semeni, de toleranță. Ură și iarăși ură. Amintiți-vă de mesajele postate pe Facebook în cazul conaționalilor care se întorceau acasă din Italia, blocați la granița austro-ungară. Un potop de înjurături și invective la adresa „drogaților“ „șmenarilor“ și „curvelor“ care căutau cu disperare să fugă din calea coronavirusului. În loc să-i fi îngrijorat starea acelor oameni, fie doar și pentru faptul că erau români de-ai noștri, împroșcau cu lături în ei, cerând autorităților să nu-i primească în țară. Să stea acolo, pe „centură“, la „babele și moșii“ pe care îi ștergeau la cur. Cei care făceau lucrul acesta, așezaseră la zid nu doar un grup de nefericiți, ci întreaga Diasporă, pe care „o mitralia“ fără milă. Nu cred că vreun alt popor din Europa ar fi procedat ca noi, într-un moment atât de greu.

Și nu a fost nimic întâmplător. Nu doar cei de afară sunt jigniți în aceste zile fără milă de către „patrioții“ și „elitiștii“ rămași să construiască capitalismul acasă, ci și bătrânii ce le-ar putea fi părinți sau bunici. Câteva fotografii surprinse în Reșița, cu oameni așteptând să se deschidă un magazin cu haine second-hand, au reprezentat un alt bun prilej de dezlănțuire împotriva „babelor pe care le caută moartea pe acasă și ele plecaseră la shoping“, a „cretinilor“, „comuniștilor“ „muroilor“ „idioților“ și „căcăcioșilor“ care fac Reșița de râs.

Fotografiile postate, care au declanșat sutele de comentarii și zecile de distribuiri, ne arată un grup de oameni la rând la haine vechi. E o tristă realitate a Reșiței, dar aceasta este o altă discuție. Între ei, tineri și persoane trecute de prima vârstă. În niciun caz bătrânii pe care îi huleau unii și alții în comentarii. Și, atunci, de unde atâta încrâncenare și lipsă de empatie față de acești oameni? Doar ca să arătăm că știm să luăm poziție față de ceea ce este urât în Reșița ori din neputința noastră de a schimba lucrurile?

Iubiți-vă bunicii, nu-i huliți. Nu-i judecați pentru chipul lor zbârcit, tremuratul degetelor, pașii mărunți și nesiguri ori hainele ponosite. Și nici pentru ce au fost și ce au făcut în tinerețe. Nu-i condamnați pentru greșelile dintr-un timp pe care oricum nu îl veți înțelege. O să vină vremea să ajungeți și voi ca ei și nu aș vrea să aveți parte, poate, pe nedrept, de același tratament. Dacă nu sunteți în stare să le oferiți o floare, un zâmbet, un bună ziua, să le bateți în ușă întrebându-i dacă îi mai dor oasele sau pur și simplu să vedeți dacă mai trăiesc, atunci nu aveți nici dreptul să aruncați cu vorbe grele, doar pentru că voi sunteți tineri și aveți impresia că le știți pe toate. Lăsați-i să-și trăiască în liniște ultimii ani în această lume a lipsei de respect pentru trecutul ei.

sursa foto: Facebook

20.03.2020
0 Comentarii

Înainte și după era Coronavirus!

Vă mai amintiți cum era în urmă cu cinci, șase luni? Căderea Guvernului Dăncilă, venirea la putere a liberalilor, victoria lui Klaus Iohannis la prezidențiale, post cu dezlegări la pește, Moș Nicolae, mese îmbelșugate de Crăciun și de Revelion, cruci aruncate în apă la Bobotează, paranghelii de Sf. Ioan, guvern nou în frunte cu Ludovic Orban, popi defăimați la televizor, copii abuzați până și de părinții lor, Gheorghe Dincă, Vulpița, curve pe centură, Valentine’s Day, Dragobete, Dinamo în play-out-ul Ligii a I-a la fotbal. Nimic anormal într-o societate normală, cu români vorbitori de toate limbile pământului care, după trei luni de stat în Italia ajungeau să-i întrebe pe cei rămași acasă: „Cum se chiamă asta la voi, la Romania?“

Aceeași stare și în lume, cu veșnicile conflicte din Orient, criza migranților din Turcia, gafele lui Trump, ieșirea din Casa Regală Britanică a prințului Harry, Brexit, cu sutele de milioane de euro plătite pentru cumpărarea unui jucător de fotbal, cu dezmățurile tineretului de pe cele cinci continente. Omenirea era cu gândul la zborurile intergalactice, la megaconcertele cu zeci de mii de spectatori, la premiile Oscar, Nobel și Pulitztzer, la vacanțele exotice, la potul cel mare al extragerii anului. În toată această stare de normalitate, nimic despre sărăcia și foametea din Africa sau despre îmbolnăvirea naturii și, aproape nimic, despre ce virusul ăla păcătos care începuse să-și facă de cap în Whuan.

Altfel arată lumea astăzi, la cinci, șase luni de la cele povestite mai sus. Nu zâmbete, nu fețe luminoase, nu încredere în sistem. Oameni suspicioși la orice informație, îngrijorați pentru viața lor, neputincioși în fața pericolului, speriați chiar, care au uitat de cârnații, caltaboșii și piftiile de la Crăciun și de proiectele din acest an. La putere sunt proviziile cu alimente, hârtie igienică, materiale de protecție personală. Un premier care conduce țara din izolator, un președinte care e și șef de partid, politicieni care țin ședința de guvern online. În farfurie, nu somon, nu fructe de mare, nu bunătăți de MasterChef. După zeci de ani de fudulie, fast-food și bucătării grecești, turcești și franțuzești descoperim bunătățile din cămara bunicii: zacusca, conservele de pește sau cu fasole și costiță. Adică, se poate trăi și altfel decât ne obișnuisem.

Cum va fi omenirea după Coronavirus? Poate mai înțeleaptă după lecția primită, mai responsabilă în fața naturii, mai implicată în viața comunității, mai atentă cu infecțiile nozocomiale din spitale, mai aplecată asupra nevoilor de tot felul, mai înțelegătoare cu cei care se culcă seara flămânzi, mai răbdătoare cu copiii care nu cer decât dragostea părinților, mai atașată de valorile morale după care s-a condus lumea în trecutul ei, Dar mai ales, mai apropiată de credință, de învățătura Bibliei de biserică în întregul ei.

Poate. Un lucru este sigur: nimic din ce a fost până mai ieri, nu va mai fi. De acum încolo, vom vorbi de viață de dinainte de Coronavirus și viața de după Coronavirus. Dacă nu se va întâmpla așa, înseamnă că am trăit degeaba această experiență.

19.03.2020
0 Comentarii

Urzicile și coronavirusul!

Mi s-a pus pe suflet. Pentru că mi se tot repetă de către alții, știu că abia suntem la început de nebuneală. Că va fi un vârf al pandemiei, undeva pe la Paști, că isteria va continua chiar și după ce guvernul va câștiga bătălia cu acest virus păcătos. Dar până atunci, televiziunile îmi vor toca nervii, așa cum le este în fire. La știrile de la ora 5, la emisiunea aia cu ascces în direct, la Teo și Capatos, în jurnalul de seară. Îmi vor face viața un calvar, având grijă să-mi reamintească fiecare clipă de teamă și de confuzie pe care le trăiesc acum.

Să ne amintim cum a fost în trecut. Au început cu Elodia, și timp de vreo trei ani ne-am tot întrebat unde o fi ascuns-o Cioacă, apoi au continuat cu Dincă, monstrul din Caracal, iar cu Vulpița, am crezut că au pus batista pe țambal. Dar m-am înșelat. Era nevoie de ceva nou pentru a ține trează atenția celor izolați în case de măsurile prinse în starea de urgență. A apărut Covid-ul ăsta și s-a dus dracului liniștea noastră. Se va vorbi despre el ca despre cel de-al Doilea Război Mondial și peste o jumătate de veac.

Atent la declarațiile responsabililor și la comentariile oligofrenilor ce apar pe toate canalele media, care au ajuns în aceste zile să creadă că se pricep la toate, am trecut pe lângă niște momente pe care nu aveam voie să le ratez. De pildă, la faza cu caisul din fața blocului, când nici nu știu când a înflorit. Pur și simplu m-am trezit cu el năpădit de floare. Sau, la cea cu tufănelele, viorelele și celelalte floricele răsărite pe lângă bloc. A venit primăvara, deși am înțeles că iarna se întoarce, și nu m-am bucurat deloc. Mâine, poimâine vin berzele și celălalte păsărele călătoare din țările calde și… nimic. Sau poate e și ăsta un semn că virusul ăsta m-a tâmpit de tot.

Sper să nu ratez întâlnirea cu echinocțiul de primăvară, ăla de poimâine. O cunoștință apropiată și dragă mie, își sărbătorește ziua de naștere, și cum restaurantele și-au ferecat afacerile, m-a invitat la ea acasă, la un festin culinar, cu produse tradiționale din bucătăria românească: ciorbă de urzici acrită cu borș moldovenesc, friptură de porc, cu salată de leurdă amestecată cu ceapă verde și, ca desert, budincă cu spanac. E adevărat, nu sunt baș bunătăți demne de MasterChef, dar sunt buruieni proaspete, la prima mână, gustoase și sănătoase. Iar dacă stropim totul cu un păhărel de țuică, înainte, și unul cu vin, după, voi putea o vreme să vorbesc cu prietenii și altceva în afară de coronavirusul ăsta care a ajuns să-mi ocupe tot timpul meu.

17.03.2020
1 Comentarii

Site-urile, la mâna lui Vela și Grindeanu

Potrivit Hotnews, decizia va fi dispusă de ministrul de Interne, pe baza unei analize realizate de Grupul de Comunicare Strategică, constituit la nivel guvernamental și va fi implementată prin decizie a Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).

Altfel spus, doi gugulani, unul ministru de Interne, Marcel Vela, celălalt, Sorin Grindeanu, aflat la șefia ANCOM, vor purta pe umerii povara unor astfel de hotărâri fără precedent în istoria presei post-decembriste.

Grupul de Comunicare Strategică încearcă să ne liniștească pe noi, ziariștii, precizând că: „Acest instrument privește combaterea acțiunilor de dezinformare a căror scop este de a induce panica, prin intermediul unor publicații fără identitate ori a unor publicații care în mod sistematic prezintă informații fără bază reală și nicidecum nu privește instituțiile de presă recunoscute la nivelul opiniei publice, a căror identitate este cunoscută, și cu care autoritățile se află într-un raport de colaborare și dialog permanent”.

O precizare de toată jenă. Adică, cum, instituțiile de presă recunoscute la nivelul opiniei publice nu se supun „cenzurii“? Nu ar trebui ca toate publicațiile să fie tratate la fel? Nu e cumva o discriminare din start? Și ce înțeleg cei ce ne conduc în aceste zile prin instituții de presă recunoscute la nivelul opiniei publice? Că sunt apropiate Puterii?

ActiveWatch, care este o organizaţie care militează pentru comunicarea liberă în interes public, a atras atenția asupra posibilității introducerii cenzurii, odată cu decretul de instituire a stării de urgență, însă a susținut mereu că: „Niciodată nu trebuie ca guvernul să aibă puterea de a stabili adevărul unei informații“, pentru că această forță o au numai dictaturile”.

Dinspre Marcel Vela nu cred că vor exista probleme de acest gen. Partizanul unei prese libere, constructive și responsabile nu a fost niciodată deranjat de „răutățile“ la adresa sa apărute în publicații, inclusiv în cele online. Probabil că nici din partea lui Dan Grindeanu nu vor fi, dar cine știe.

Un singur lucru vreau să întreb: dacă punctul de vedere al ziaristului nu coincide cu cel al guvernului înseamnă că avem un fakenews?

17.03.2020
1 Comentarii

Tu, stat, trezește-te!

Ministerul Muncii ar trebui să facă demersuri pentru readucerea în actualitate a șomajul tehnic, ca formă de protecție pentru toți cei care își vor pierde locurile de muncă o perioadă de timp. Nu există cadru legal? Cine spune asta? Să fim sobri. Așa cum au știut să aprobe 25 de Ordonanțe de Guvern într-o singură ședință, guvernanții ar face bine să găsească soluții și pentru așa ceva. Angajații nu sunt trimiși acasă din vina patronului, că așa i s-o năzărit lui. Nu, oamenii ăștia pleacă acasă datorită faptului că restaurantul la care lucra, hotelul în care mătura, făcea patul sau servea clienții, cârciuma de cartier ori atelierul mecanic care exporta în Germania se închid din cauza virusului. Să ne fie clar și să nu se mai vină cu dezinformări.

Oamenii ăștia care rămân două-trei luni fără slujbe, poate și mai mult, și nu vor fi puțini, au plătit constincioși ani la rând dările către Casa de Pensii, Casa de Asigurări de Sănătate, Șomaj și alte case de încasat bani. Azi, tu, stat, ar trebui să întoarci serviciul angajaților, victime ale coronavirusului, suportând 75% din salariul acestora. Nu ai de unde? Ei, nu! Cum ai știut să-i iei lunar cu japca aproape 70% la sută din salariu, așa trebuie să-i dai și tu la rândul tău, acum, când îl arde buza. Dacă tu, stat, nu faci treaba asta, înseamnă că nu-ți pasă de cetățenii tăi. Sau dacă îți pasă, se vede asta doar în campaniile electorale.

M-am uitat cu atenție peste măsurile decretului semnat de Klaus Iohannis și n-am văzut nici măcar o aluzie la o intervenție de acest gen, deși problema asta ar trebuie discutată tranșant. Nu pricep, dacă tot ne-am aliniat în rând cu Mătușa Europa, de ce nu am luat exemplu statului german care pune la dispoziția mediului de afaceri 500 de miliarde de euro, drept tampon pentru situațiile de acest ge. Oare noi, câți lei, nu euro, alocăm, pentru a transfera presiunea de pe umerii agenților economici în ograda statului? Tu, stat de sorginte liberală de ce nu faci la fel?

În schimb, la noi se vorbește despre păsuire la plata ratelor bancare și credite cu dobândă zero. Bă, frate, ăștia chiar ne cred tâmpiți, cine dracu ia credite în perioada asta de criză? E la mintea cocoșului că nimeni nu se aventurează la așa ceva, doar că ei, guvernanții, aduc chestiile astea în discuție, convinși că dau bine la populime. De data asta se înșeală. Pentru că, acești guvernanți, proaspăt repuși pe funcții la Palatul Victoria, nu înțeleg că omul simplu are nevoie de pâine, lapte, carne, bani ca să-și plătească facturile la bloc, curentul și gazul și să-și hrănească familia, și nu de credite fără dobândă.

Băi, tu, stat, este vremea să pricepi că dacă ghinionistul ăsta de angajat de care vorbim stă acasă fără salariu o lună sau două pentru el este o dramă. Tu nu înțelegi că agentul economic nu are în pușculiță bani pentru situații de acest gen? Sau faci pe prostul? Tu, stat, trezește-te și vino-ți în fire, cu soluții urgente, până nu-i bagi pe toți în faliment.

1 … 7 8 9