15 49.0138 8.38624 arrow 0 bullet 1 4000 horizontal https://subiectiv.net 25 0 1
theme-sticky-logo-alt
https://subiectiv.net/wp-content/uploads/2020/09/HURDUZEU.jpg
victor nafiru

„Nu pot să comentez cele întâmplate foștilor colegi din PSD (Luminița Jivan, Ionuț Chisăliță și Mirel Pascu, n.r.), pentru că la data faptelor respective eram de mult plecat din acest partid. Ei știu ce au făcut, e treaba lor și tot ce pot să spun, e că sper să-și dovedească nevinovăția în instanță. Nu este plăcut pentru organizația județeană din care fac parte a cărei imagine a avut de suferit. Indiscutabil, este trist că s-au întâmplat asemenea lucruri, îi cunosc pe cei trei, am lucrat împreună, dar mai mult de atât nu pot să comentez. E treaba lor să-și rezolve problemele pe care le au. Pe mine și pe colegii din Pro România ne interesează ce avem noi de făcut în această perioadă grea pentru toți. Înainte de declanșarea acestei crize, am venit cu un proiect în zece puncte pe care l-am sugerat guvernanților dar, din păcate au fost luat în seamă decât foarte târziu, lucru care se răsfrânge în prezent asupra stării economice a țării”.

În PNL au apărut câteva mici disensiuni între premierul Orban și oamenii apropiați lui, în contextul în care ne așteptăm ca starea de urgență să se prelungească cu o lună, o lună și jumătate, Executivul este gata să anunțe primele măsuri restrictive la nivelul aparatului funcționăresc, ceea ce presupune șomaj tehnic pentru 15 zile și reducerea lefurilor demnitarilor, în semn de solidaritate cu oamenii de rând.

Violeta Alexandru, titulara de la Ministerul Muncii, este suspectată că ar fi dat la presă informația potrivit căreia salariile miniștrilor, secretarilor de stat și a altor categorii din apartul central vor fi diminuate cu 25%. Aceasta, în condițiile în care în partid nu s-a luat o poziție oficială. Orban se află între ciocan și nicovală: miniștrii fac presiuni să nu li se taie salariile pentru că ei muncesc, nu stau acasă, iar pe de altă parte, românii așteaptă să vadă despre ce solidaritate socială le vorbea premierul. Și liderii din teritoriu sunt pe aceeași lungime de undă cu membrii Executivului, transmițându-i lui Orbam să nu se atingă de bugetari dacă vrea ca PNL să nu aibă soarta PDL din urmă zece ani.

Deloc surprinzător, pentru că nu este prima dată când o face, europarlamentarul Rareș Bogdan reacționează, ca pe vremurile când era ziarist, în criza muncitorilor agricoli trimiși în Germania, cu încălcarea tuturor măsurilor de protecție prevăzute de Ordonanțele Militare. De la Bruxelles, lasă să se înțeleagă că nu are nimic împotrivă faptului că nemții vor să-și culeagă sparanghelul apelând la forță de muncă dinafara Germaniei, la fel ca și italienii din regiunea Veneto, limitrofă Lombardiei care este epicentrul Covid-19. Problema pentru Rareș Bogdan este alta și se referă la faptul că Guvernul Orban face compromisuri în timpul pandemiei: „Întrebarea este dacă noi suntem în situaţie de urgenţă, de ce am fi obligaţi să dăm drumul acestor oameni spre Germania şi ce alternativă le-am da în România”.

Pentru această poziționare oarecum în afara liniei impusă în Guvern, Rareș Bogdan a fost chemat de Orban să dea explicații pentru astfel de ieșiri în spațiul public.

„Faptul că doamna Merkel dorește să-și culeagă sparanghelul, iar domnul Kurz dorește să aibă 11.000  de oameni în servicii sociale, sau domnul Conte doreşte încă 16.000 de oameni la cules de nu ştiu ce prin Veneto, nu e problema mea. Problema mea e alta. Dacă România rămâne în continuare furnizor de forţă de muncă, de sclavi pentru Europa sau este în stare să absoarbă această forţă de muncă”, a declarat Rareș Bogdanm citat de Adevărul, după întâlnirea avută cu premierul României.

De urmărit dacă în săptămânile următoare aceste discuții „libere” în sânul partidului liberal se vor înmulți sau vor rămâne doar la  faza unei furtuni într-un pahar cu apă.

Analiștii politici cred că prima variantă este cea corectă, pe fondul insomniilor premierului care nu vor întârzia să apară.

Cum dracului să te gândești la așa ceva, după ce o lună m-ai ținut blocat la mantinelă? Nu m-ai lăsat decât două ore să ies afară din casă,  să mă învârt ca găina beată în jurul blocului. Înțeleg  că trebuie să evit aglomerația din Piața Reșița  Nord și promit că anul ăsta renunț și la miel, și la leuștean pentru conserva de fasole cu cârnăciori, doar să nu mă infectez cu Covid 19 de la voi. Înțeleg că nu trebuie să mă duc la Înviere, îmi iau lumină de la bricheta mea, dacă îmi cereți să stau acasă.  Sunt de acord să nu ciocnesc un ou roșu cu vecinii din scara blocului, nici să bem un vin de buturugă, dacă acest lucru va ajuta la lupta împortiva coronavirusului. Sunt gata să inventez o minciună gogonată pentru nepoata mea care așteaptă Iepurașul cu cadourile comandate din iarnă. O să-i spun că și-a luxat piciorul și îl are pus în gips. Or că a greșit adresa.

Chiar dacă până acum mi-ați cerut să-mi spăl doar mâinile cu apă și săpun de fiecare dată când revin acasă, promit ca de acum încolo să fac la fel și cu degetele de la picioare. Să le dezinfectez și pe ele după fiecare raită pe care o dau în oraș. Promit orice. Să nu mai mănânc semințe pe stradă, să nu mai plimb câinele în parc, să-i salut și pe cei pe care nu-i cunosc, să mă uit la ce posturi de televiziune vreți voi, să nu mai atac Puterea în editorialele mele, să închid ochii la toate năzbâtiile pe care le faceți la guvernare. N-o să zic nici pâs că nu ne veți mări pensiile în toamnă sau alocațiile nepoților și o să vă privesc ca pe cei mai buni guvernanți pe care i-am avut după 1990.

Sunt gata să retractez răutățile pe care le-am scris legat de disputa prefectului nostru, Cristi Gâfu, cu primarul Felix Borcean. Ori despre polițiștii care se scobeau în nas și se scărpinau în cur, făcându-se că nu văd autocarele pline cu oameni ce mergeau la aeroportul din Cluj. Să nu mai îndraznesc altădată să spun că ministrul Vela își făcea selfie în elicopter în timp ce acesta survola arcul Munților Carpați, pe la Bucova, Cornișor, Băuțaru de Sus și Vama Marga. Să nu mai comentez fatul că o publicație cărășană s-a transformat în trompeta Prefecturii și a PNL-ului. Să accept că sunt un nemernic și nerecunoscător pentru toate înfăptuirile guvernării Orban. Dacă e nevoie îmi torn cenușă în cap.

Jur, fac orice, numai să nu ne mai țineți încă o lună în casă, pe noi, ăștia trecuți de 65 de ani. Nu ne mai luați aerul pe care îl respirăm. Lăsați-ne să ne plimbăm bastoanele prin locurile pe care, unii dintre noi poate nu le vor mai vedea niciodată. Lăsați-ne să ne întâlnim prietenii, foști colegi de muncă, să ne încurajăm și să ne urăm, unii, altora, să răzbatem împreună. Amendați-ne dacă ne plimbăm fără mască, mănuși și fără rost, dacă ne mișcăm enervant de încet, dar lăsați-ne, cum îi lăsați și pe ăia de 63 de ani ori de 64. Și nu ne mai huliți, că nu noi am adus virusul în țară. Și nici nu suntem cei din vina cărora a apărut pandemia. Lăsați-ne să ne fumăm durerile în liniște sau cum se zice pe la noi, pe la țară, lăsați-ne în biata noastră!

Lăsați-ne!

Părintele Petru Berbentia, de la Biserica cu Hramul Sf. Petru și Pavel, din cartierul reșițean Govândari, ne vorbește despre semnificația acestei zile, una dintre cele mai importante sărbători a creștinilor din întreaga lume.

„De fapt, Mântuitorul împlinea o proorocie a Vechiului Testament, care spune: Bucură-te foarte, fiica Sionului, veseleşte-te, fiica Ierusalimului, căci iată Împăratul tău vine la tine drept şi biruitor; smerit şi călare pe asin, pe mânzul asinei. (Zaharia 9,9).

Momentul intrării în Ierusalim este descris cu lux de amănunte de toți evangheliștii și observăm și noi, așa cum a văzut și Hristos Domnul, atitudinea contradictorie a oamenilor și cât de repede se poate ajunge de la adorare la trădare.

Astfel, unii și-au întins hainele prin colbul drumului, alții aruncau ramuri de finic și strigau: Osana! Bine este cuvântat cel ce vine în numele Domnului sau Osana, Fiul lui David, văzând în El liderul ce putea să-i scape de asuprirea străină. Alții comentau, plini de ură și de invidie: Învățătorule, ceartă-ți ucenicii! Și să nu uităm că mulți dintre cei ce astăzi îi înălțau osanale, peste puține zile vor striga: Răstignește-l!

În amintirea acestui eveniment, și noi îl întâmpinăm pe Domnul nostru Iisus Hristos cu crengi înverzite și cu inima primitoare, și ne rugăm ca să intre nu numai în Ierusalimul cel pământesc, ci mai ales în Ierusalimul sufletului nostru. Și să ne aducă pacea! Aducem și noi Mântuitorului laudă, așa cum i-au adus pruncii din Ierusalim, dar trebuie să fim foarte atenți să nu ne transformăm în hulitorii Lui.

Astăzi, în biserici răsună cântarea: „Învierea cea de obşte mai înainte de Patima Ta încredinţând-o, pe Lazăr din morţi l-ai sculat, Hristoase Dumnezeule. Pentru aceasta şi noi, ca pruncii, semnele biruinţei purtând, Ţie Biruitorului morţii strigăm: Osana Celui dintru înălţime, bine este cuvântat, Cel ce vine întru numele Domnului.”

Dat fiind faptul că oamenii doritori nu pot participa în biserică la Utrenia, Sfânta Liturghie și Vecernia de Florii, voluntarii Bisericii vor împărți ramurile de salcie după încheierea serviciului divin Ramurile vor fi împărțite în mai multe locuri din curtea bisericii, credincioșii trebuind să respecte distanța dintre ei, conform legii. Părintele Berbentia îi asigură pe enoriași că sunt ramuri de salcie pentru toți cei doritori și tocmai de aceea insistă să fie păstrată ordinea și liniștea

Și cu toate acestea, Clujul este în aceste în aceste zile locul în care se adună românii din toată țară, să plece la muncă în Germania. Pe numărate, joi erau peste 2.000 care se buluceau pe aeroportul din capitala Transilvaniei. Ce distanțare socială, ce măști, ce măsuri de protecție împotriva noului coronavirus, ce forțe de ordine, ce aia, ce ailaltă. Îi dureau în cot de ordinele lui Marcel Vela. Pentru ei, toate sunt povești din ciclul celor opt Ordonanțe Militare. S-au înghesuit să urce în avioanele care îi duceau la cules de sparanghel  și căpșuni. Oamenii nici măcar nu știau unde aveau să ajungă, darămite să fi avut bilete de călătorie asupra lor. Important era să plece să muncească pe plantații în Germania, în timp ce nemții stau în casă și petrec de Paștele catolic. Ăștia sunt locurile de muncă promise de liberali nu de mult.

Dar cum credeți că au ajuns la Cluj? Cu trotineta? Cu bicicleta? La „ia-mă nene?” Să fim serioși. Totul a fost regizat în cel mai mic detaliu de autoritățile locale în cârdășie cu cele centrale. Au fost închiriate zeci de autocare în Moldova, Transilvania și  Banat. Nu s-a mai ținut seama de distanțarea socială între scaune. Autocarele au fost full cu amărâții care sunt nevoiți să petreacă Paștele departe de familii. Circulau mașinile în coloană ca pe vremurile în care oamenii muncii de la orașe și sate erau duși la congresele și plenarele partidului partidului comunist. Pe drum, nu i-a oprit nimeni să-i întrebe de sănătate. La vederea autocarelor, polițiștii fie se scobeau în nas, fie se scărpinau în cur. Treaba lor e să oprească șoferii care nu poartă măști de protecție la volan, care nu au trecut în declarații ce alimente au de gând să cumpere, n-au pus virgulă între subiect și predicat. Altfel nu se explică cum au putut trece aceste autocare din județ în județ fără ca cineva să le tragă pe dreapta.

Dar, nici cu polițiștii nu mi-e rușine, ăia vigilenți de care se face atâta caz. Ei își umflă mușchii doar când văd câte un rătăcit umblând teleleu prin oraș și îl iau la poceală, să se învețe minte. În rest, Dumnezeu cu mila. Așa cu este în cazul celor nouă moldoveni, plecați din Pătrăuți, Suceava, comună aflată în carantină, care au trecut prin filtrele polițiștilor ca prin brânză până au ajuns pe Aeroportul din Sibiu. Nu i-a întrebat nimeni de ce se plimbă prin țară ca Vodă prin lobodă, de s-au ușurat pe buza șanțului sau de ce nu stau dracu acasă în vremurile astea rahat natural. Iar lucru ăsta i-a mirat până și pe ei, că a un moment dat s-au și întrebat: „Bă, asta e România Ordonanțelor Militare?”

După ce moldovenii au presărat Covidul  prin cel puțin cinci județe pe care le-au traversat, autoritățile promit că la întoarcere acasă vor fi escortați de polițiști și jandarmi, iar reportajul va fi popularizat  seara la televizor, ca pe un exemplu de bună practică!

Ei, așa mai venim de acasă în lupta împotriva coronavirusului!

Ei, bine, la trei luni de la preluarea puterii de către liberali, situația nu stă nici pe departe așa cum o proroceau unii, ci dimpotrivă. În afară de disponibilizarea funcționarilor care serviseră cauza social-democrată și înlocuirea lor cu cei loiali liberalilor, nimic spectaculos. Ba, mai mult, grosul funcționărimii rămas în solda statului s-a orientat repede și bine, renunțând din mers la trandafirul roșu purtat până atunci la rever, în favoarea galbenului pentru „România înainte de toate”.    

Potrivit unui document al Ministerul de Finanțe citat de www.profit.ro, în ultimele trei luni și jumătate, numărul angajărilor în instituțiile publice din România a crescut cu 5.283, cu o medie lunară de 1.700. E mult? E puțin? Pentru un partid care are doctrină liberală și care, din 1990 încoace, vorbește doar de proprietatea individului, de profesiile liberale, ca motor al dezvoltării economiei și societății este foarte mult. Sau, dacă vreți, este dovada neputinței sau incompetenței de a crea locuri de muncă în mediul privat, de a aduce în prim plan măsurile legislative care să încurajeze investitorii.

Să mergem mai departe și să vedem cât de credibil este PNL. Pentru asta să ne mai amintim de ce spunea în urmă cu exact un an Rareș Bogdan în campania  de la europarlamentare: „Obligatoriu pentru PNL este  ca,  în primele 30 de zile de când am ajuns la putere să eliminăm pensiile speciale”. Sau, despre declarația, tot din acea perioadă a lui Ludovic Orban, cum că se săturase să fie condus de repetenţi, de agramaţi, de hoţi şi ca România să fie făcută de râs în Europa de aceşti „derbedei politici”. În curând se vor face cinci luni de la transferul puterii. Știți cumva că pensiile speciale să fi fost eliminate? Cum, nici măcar tăiate? Sau dacă în privința spuselor lui Orban s-a schimbat ceva. Nimic, nimic? Și atunci, despre ce vorbim? Toți o apă și un pământ? Aici vă dau dreptate.

Dacă este să vorbim doar despre angajările făcute de liberali în instituțiile statului în ultimele trei luni, eu cred că Iohannis, Orban și PNL au ambiția să calce pe urmele Convenției Democratice și ale lui Emil Constantinescu, din urmă cu 25 de ani, care promiteau României 15.000 de specialiști. Mai modești, liberali avansează, deocamdată, doar 5.000, dar care, ca și ăia ai lui Constantinescu, nu ar fi exclus ca ăștia să așeze piatra funerară la căpătâiul unui partid care se reformează doar în declarațiile din timpul campaniilor electorale.

După ce l-a avertizat o dată, și încă o dată să-și bage mințile în cap și să deschidă piața de pe Dâlmă, pe care o închisese de teama coronavirusului, în baza hotărârii Comitetului Local pentru Situații de Urgență, format din 37 de membri, iată că ieri prefectul a trecut la fapte, iar primarul Caransebeșului n-a mai avut încotro. În timp ce uzinele și fabricile, școlile și întrecerile sportive, locațiile cu aglomerații umane își închid porțile, iar Iohannis, Orban și Vela ne sfătuiesc să stăm în casă sau să circulam doar între anumite ore, și atunci purtând măști și mănuși și doar în baza unei declarații pe propria răspundere, de astăzi, se redeschide Piața Gugulanilor. E ca într-un film cu proști, demn de noaptea minții. Toți fug din calea virusului, se ascund care cum pot, numai la Caransebeș se deschid porțile, să-l primească cu brațele deschise. Cine să mai înțeleagă ceva? Și se întâmplă cu dispoziție de la județ, iar ambițiile unora par să nu țină seama de pericolul infectării în masă a locuitorilor. Ambiții politice, mărunte doar la prima vedere, ale potentaților momentului pe care îl consumăm triști, închiși în casă.

Dacă tot a insistat să se deschidă piața, ne-am fi așteptat ca prefectul  să fi avut și curajul să semneze Ordinul prin care să-l fi obligat pe Borcean să facă asta. I-ar fi arătat de cine ar trebui să asculte. Cine este cu adevărat jupânul. Dar, nu, Cristian Gâfu ne-a demonstrat că nu este în stare nici măcar de așa ceva. S-a ascuns ca un fricos după fusta muierii și i-a băgat la înaintare pe cei din Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. O mișcare curvească pentru ca, în cazul în care piața se va transforma într-un focar de infecții, să se spele pe mâini cu dezinfectantul de la intrare în piață oferit gratuit de conducerea pieței..  

Ar fi multe de spus, dar chiar nu mai contează. Important este că, prin deschiderea Pieței Gugulanilor, Gâfu a trecut la răboj cea mai mare realizare de până acum din mandatul de prefect, faptă pentru care ar trebui să primească considerațiile împărăției, de a cărei bunăvoire depinde și scaunul său de vătăjel.

Dar ce este atât de senzațional într-o vizită de lucru a unui ministru, cum încearcă păpușarii de serviciu să ne convingă? Nu asta ar trebui să facă Marcel Vela în perioada stării de urgență? Să vadă cum stau lucrurile pe teren, să vorbească cu oamenii din subordine, să dea sfaturi, să-i asculte pe cei din vămi, să tragă concluzii ? Nu de asta este ministru și, încă ce ministru, care una, două e la televizor citind grav și apăsat de responsabilitate, Ordonanțele Militare? Și, dacă, da, de ce se face atâta tărăboi mediatic? A, că ăia dinainte, pesediștii, nu s-ar fi dat de ceasul morții cum se dă Marcel Vela? Păi, ce aveți cu ăia, iar ne întoarcem la ei că nu au făcut nimic în afară de furăciuni? Lăsaț-i în pace, acum e vremea liberalilor să arate că le pasă de noi.

Și, încă ceva, de ce este nevoie de atâtea like-uri? Că până și Prefectura Caraș-Severin a venit cu un comunicat de presă în care se arată ce a făcut și a dres la Nădlac conjudețeanul nostru, urmat de un set de fotografii în care dom’ Vela, cu ochelarii lui de soare, pare mai degrabă un actor distribuit să joace într-un film cu Franco Nero, decât un ministru împovărat de problemele națiunii. De ce această aliniere în front a tuturor vectorilor de imagine din Banatul de Munte, inclusiv a presei, nu doar a celei de partid? Că, nici pe vremea lui Sorin Frunzăverde, care a fost un politician în fața căruia nu mișcai în front, nu se înălțau atâtea ode după o vizită în Afganistan sau o inspecție de front. Acest lucru ar trebui să dea de gândit celor care vor o țară ca afară.

Să zicem că în aceste zile presa este avidă de tot ce înseamnă informație despre politicienii momentului, dar, pentru echidistanța de care se tot vorbește, de ce nu se scrie nimic despre cum este luat la mișto ministrul Vela în emisiunea lui Pătraru „Starea nației” ori despre faptul că este calul de bătaie în postările bloggerilor după fiecare Ordonanță Militară citită la televizor? Eu știu că oricărui politician, și Vela este un politician rasat, îi place să fie periat de scame, lăudat, postat pe Facebook și publicat în ziare cu fotografii cele mai mișto, dar de aici și până la titluri desănțate și emoticoane exaltate e cale lungă.

Și mai este ceva care nu înțeleg: cum de nu vede Marcel Vela că, cei care îl ridică în slăvi sunt aceiași, sau aproape aceiași care făceau la fel și cu Răzvan Cuc, ministrul PSD care una, două era prezent în Caraș-Severin. Sau, poate a observat, dar a început să-i placă și nu se mai poate opri din admirația pentru cei care îi admiră fiecare faptă măreață pusă în slujba românilor.

Grea boală, musiu. Grea! Și de-o parte, și de alta!